Editorial: Un Referendum care dezbină și mai mult

, , , , ,
 

Dacă nu era suficient de polarizată, societatea românească a mai primit un motiv: Referendumul. Însă, la fel ca în cazul majorității temelor complexe de dezbatere, nimeni nu a avut timp să explice motivele pro și contra, mai ales că întrebarea de pe buletinele de vot o să fie motiv de ”uitat ca vițelul la poarta nouă”, pentru un număr considerabil de alegători. 

„Sunteţi de acord cu Legea de revizuire a Constituţiei României în forma adoptată de Parlament?” – o să apară pe buletinele de vot. Evident, întrebarea este foarte  ambiguă. Mai mult ca sigur, un număr considerabil al celor care vor dori să-și exercite dreptul de vot va pune ștampila în mod eronat. Iar cea mai păgubită tabără va fi cea care se opune căsătoriei dintre persoanele de același sex, adică a celor care susțin ”familia tradițională”. Explicația este destul de simplă: majoritatea celor care va vota o reprezintă oamenii din mediul rural, unde prezența la vot este influențată direct de îndemnurile făcute de preoții de la sate și mai puțin de politicieni.

În ultima perioadă, mass-media s-au întrecut în reportaje de tipul ”vox populi”, iar concluzia este aceeași. Deși sunt de acord (DA) cu modificarea Constituției, în sensul întrebării afișate pe buletinele de vot, cei mai mulți sunt tentați să pună ștampila pe NU, pentru că ei se opun căsătoriei între persoanele de același sex.

Revenind la polarizarea societății, trebuie remarcat că se menține clivajul crescut între mediul rural și cel urban, deloc surprinzător, dacă se iau în calcul studiile sociologice recente, care evidențiază diferențe majore în percepția asupra realității cotidiene și în ceea ce privește valorile culturale și etico-morale. De asemenea, este binecunoscut faptul că, pentru mediul rural, reprezentativ este un segment de populație îmbătrânită, majoritar masculină, cu studii sub medie și extrem de slab informată. Deși speranța de viață a bărbaților este mai mică decât cea a femeilor, într-un mod cea ar putea părea surprinzător, ponderea femeilor în mediul rural este mai mică decât cea a bărbaților (pentru că multe femei sunt plecate la muncă în țări din Uniunea Europeană). Astfel, potrivit Institutului Național de Statistică, în mediul rural, ponderea populaţiei feminine este de 49,9% (față de 52,3% în mediul urban). Iar ținta campaniilor de ”conștientizare” în privința participării la Referendum o constituie tocmai populația feminină, care merge mult mai des la Biserică.

În ceea ce privește mediul urban, este de așteptat o rată de participare scăzută la Referendum, chiar dacă autoritățile au decis ca această consultare populară să se desfășoare pe parcursul a două zile. Motivele sunt multiple și nu are rost să insistăm foarte mult asupra lor, însă merită enumerate câteva dintre ele. În primul rând, trebuie menționat faptul că, deși o bună parte a populației urbane este mult mai informată decât cea rurală, acest segment este dezinteresat de Referendum, care nu are nicio miză imediată și directă asupra nivelului de trai și asupra problemelor considerate esențiale pentru viața cotidiană. Cu cât este mai mare localitatea urbană, cu atât mai mare ar putea fi absenteismul, pentru că prioritățile populației sunt altele.

Românii-așteptați-la-referendum

Românii-așteptați-la-referendum

Un alt motiv al absenteismului în mediul urban l-ar putea constitui nu neapărat îndepărtarea de valorile tradiționale, cât acceptarea valorilor occidentale de toleranță în privința minorităților sexuale, atât timp cât acestea nu agresează prin prezență și revendicări ce aduc atingere majorității. De altfel, dacă marota ”gay-ilor care se țin de mână și se sărută” pe stradă ar putea să prindă în mediul rural (de cele mai multe ori în necunoștință de cauză față de ce se întâmplă în orașe), un locuitor din mediul urban ar putea cu greu să cadă în această ”capcană”, având în vedere că astfel de situații sunt rareori observate, având o frecvență aproape insesizabilă.

Chiar dacă nu este o certitudine dovedită științific prin studii de specialitate bine puse la punct, din analiza empirică se poate afirma că, în ciuda clivajului existent la nivel național, cu accent pe cele două componente principale (rural și urban), există un consens aproape general în privința unui aspect: opoziția față de posibilitatea înfierii de copii de către cupluri formate din persoane de același sex.

Pornind de la această stare de  fapt, este îndoielnică necesitatea organizării Referendumului din 6-7 octombrie, în forma propusă. Mult mai oportună ar fi fost organizarea unei consultări populare privind adopțiile de către cuplurile gay.

Corina Bâtcă

P.S. O dovadă în plus a inutilității acestui Referendum este și intenția anunțată de chiar președintele Camerei Deputaților de a introduce în dezbatere parlamentară a legii privind „parteneriatul civil”. Mai precis, potrivit declarațiilor acestuia, după finalizarea consultării populare, parlamentarii vor reglementa un tip special de „căsătorie”, pentru persoanele de același sex. Chiar dacă nu îi va spune „căsătorie”, ci „parteneriat civil”, în românește se traduce prin „aceeași Mărie, cu altă pălărie”!

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *