Presedintele azer Ilham Aliyev si omologul sau roman Traian Basescu

Incinta somptuoasa a Casei Titulescu, acest laborator politico-diplomatic atat de activ, multumita distinsului sau animator, George G. Potra, a gazduit, intr-o dupa amiaza din preajma solstitiului de primavara, un experiment  binevenit de ceea ce numim soft power. Adica puterea care nu se exercita prin forta brutala, inclusiv militara, ci printr-un demers eminamente pasnic si  in sfere diverse – politica, diplomatica, economica, culturala etc. Trei tineri intelectuali azeri si Ambasada Azerbaidjanului la Bucuresti , condusa de un diplomat de exceptie, dr. Eldar Hasanov, au prezentat trei carti, de fapt lucrari de doctorat, despre  tara lor, elaborate si aparute in Romania. Volumele prezentate sunt “Relatiile Republicii Azerbaidjan cu Romania” de dr. Faxri Karimli, atasat cultural al Ambasadei Republicii Azerbaidjan la Bucuresti,“Relatiile Republicii Azerbaidjan cu statele din Asia Centrala de dr. Iqbal Haciyev, directorul filialei din România a Fundatiei Heydar Aliev si “Fundamentarea deciziei de investitii in industria petroliera” de dr. Hamza Karimov Tahir, reprezentantul companiei SOCAR in Romania. Cartile au fost editate in limba romana, cu sprijinul Fundatiei Heydar Aliev.

De ce “lectie deschisa” despre soft power? Pentru ca Azerbaidjanul are un atu formidabil in dinamica internationala a momentului, atuul energetic, dar, stat tanar si ambitios, intelege sa se integreze, sa actioneze si sa se afirme in lumea de astazi  cu tot ceea ce ii ofera zestrea  sa nationala, materiala si spirituala. Caci Azerbaidjanul  nu este doar petrol si gaze, este si istorie interesanta, si cultura bogata,  mai nou si diplomatie stralucita, si multe altele. Cele trei carti mentionate –dar mai sunt inca multe altele – stau marturie, dupa cum marturie este si actiunea tenace a ambasadorului Eldar Hasanov de a construi  legaturi solide si multiforme romano-azere.

Cu decenii in urma, pe la inceputul freneziei energetice mondiale, parcurgeam un studiu doct despre hidrocarburi al unor specialisti britanici. Dincolo de  hatisul de cifre, tabele si grafice, am retinut pana azi doar o apreciere: la jumatatea secolului al XXI-lea, arealul caspic si centrasiatic va deveni zona cea mai interesanta, cea mai inconjurata de atentie, din lumea in care traim, si ea tot mai interesanta si mai complexa. Previziune care parea atunci cam hazardata, dar care deja se confirma. Azerbaidjanul, parte a acestei zone, se arata, el , interesat (si) de Romania. Este pe masura replica romaneasca? De pilda, de asemenea tineri doctori in stiinte formati in Azerbaidjan beneficiaza mediiile noastre diplomatice, economice si culturale?