Uniunea Europeana are un nou presedinte in persoana premierul belgian Herman Van Rompuy care a fost numit joi seara in aceasta calitate. Cei 27 de sefi de Guvern ai UE au mai desemnat in functia de Inalt reprezentant pentru Politica Externa si Politica de Securitate pe baroneasa britanica Catherine Ashton, fost comisae pentru Comert. Expertii de la Bruxelles opineaza ca deciza alegerii lui Van Rompuy a fost determinata in mare parte de retragerea sprijinului fostului premier laburist Tony Blair de catre actualul prim ministru al Marii Britanii, Gordon Brown. Herman Van Rompuy, in varsta de 62 de ani, nu este un personaj cunoscut in afara Beneluxului si a beneficiat de un sprijin masiv din partea Frantei si a Germanie. Argumentele au fost ca acesta este membru al familiei politice de dreapta din UE (PPE), provine dintre tara mica si o veche membra a Uniunii si de asemenea este un om politic reconciliant si deschis compromisului. Pentru functia de presedinte al Consiliului European, care va avea un mandat de 2 ani si jumatate ce poate fi innoit o singura data, s-au mai aflat pe lista, printre altii, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, fostul presedinte leton Vaira Vike-Freiberga si premierul olandez Jan Peter Balkenende. Cei doi vor intra in atributiunile functiilor in care au fost numiti incepand cu 1 decembrie, odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona

Promisiuni politice

Herman Van Rompuy a promis ca in noua sa calitate ca va pleda pentru respectarea diversitatii europene, pentru ca altfel nu se poate promova „unitatea” la nivelul UE. „Fiecare tara membra are specificul ei. Fara respectarea diversitatii, nu putem aduce unitatea necesara actiunilor noastre. Au fost multe dezbateri asupra profilului celui care va ocupa aceasta functie, dar singurul profil trebuie sa fie cel definit de dialog, unitate si actiune”, a declarat Herman Van Rompuy. Premierul suedez, Fredrik Reinfeldt, presedintele in exercitiu al UE, a declarat ca prin desemnarea presedintelui Consiliului European – structura institutionalizata prin Tratatul de la Lisabona, ce va intra in vigoare la 1 decembrie – va exista o continuitate si mai mare la nivelul activitatii Consiliului. De asemenea, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a salutat decizia luata de liderii Celor 27 si a apreciat ca desemnarea lui Herman Van Rompuy ca presedinte al Consiliului European reprezinta si un tribut adus Belgiei – stat fondator al UE si tara in care se afla sediul majoritatii institutiilor europene – pentru sprijinul constant in promovarea valorilor si a constructiei europene. La randul sau, baroneasa Catherine Ashton s-a declarat onorata de increderea acordata de liderii Celor 27 si a remarcat ca este prima femeie si prima britanica ce ocupa functia de Inalt Reprezentant al UE.
„Cred ca prin desemnarea mea s-a demonstrat ca femeile pot face fata la fel de bine ca barbatii in functii europene importante. Voi face tot ce imi sta in puteri pentru binele Europei”, a afirmat Ashton. Ea a tinut sa raspunda comentariilor care au criticat lipsa experientei sale in plan diplomatic. „Prefer sa fiu evaluata pe baza faptelor mele. Judecati-ma pe baza a ceea ce voi face si sunt sigura ca veti fi m=ndri si multumiti de mine”, a incheiat Ashton.

Franta isi ia partea

Cea de a treia functie importanta decisa joi seara a fost cea de secretar general al Consiliului european, un post-cheie in functionarea UE. Aceasta functia a fost oferita diplomatului francez, Pierre de Boissieu. “Am decis sa-l desemnam pe Pierre de Boissieu secretar general al Consiliului”, organ care reprezinta statele în institutiile europene, a declarat premierul suedez Fredrik Reinfeldt într-o conferinta de presa sustinuta la încheierea reuniunii extraordinare a sefilor de stat si de guvern din UE.

SUA bucuroase, Rusia in expectativa

Administratia prezidentiala americana a salutat decizia de numire a lui Van Rompuy si Aston in cele doua functii importante ale UE si a amintit ca SUA isi doreste un parteneriat solid cu Uniunea. Cu toate aceastea, jurnalistii de la Financial Times aduc aminte de celebra intrebare a lui Henry Kissinger (fost sef al diplomatiei americane – n.red.) – „La cine sa sun daca vreau sa vorbesc cu Europa?, aceasta intrebare ramanand inca fara raspuns. Pe de alta parte, Rusia spera ca Uniunea Europeana „va vorbi pe o singura voce” dupa desemnarea primului presedinte al UE, a declarat vineri ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, citat de RIA Novosti. „Dorim ca Uniunea Europeana sa actioneze mai rapid în privinta problemelor internationale si sa vorbeasca pe o singura voce”, a declarat Lavrov, in Cadre ueni conferinte de presa sustine in compania omologului sau german, Guido Westerwelle. Moscova a mai afirmat prin vocea lui Lavrov ca isi doreste ca Uniunea Europeana sa fie „mai puternica, mai eficienta”. Presedintele Traian Basescu a declarat, joi seara, la Bruxelles, in urma reuniunii sefilor de stat si de guverne din tarile UE, ca Europa, care functioneaza dupa noile reguli – Tratatul de la Lisabona -, a inceput cu dreptul, in conditiile in care s-a ajuns la un rezultat rapid privind noua structura de conducere la nivel executiv a Consiliului European. „Cred ca un rezultat rapid ne era necesar tuturor, pentru ca este primul pas si esential in implementarea Tratatului de la Lisabona. (…) A fost un Consiliu extraordinar care a avut ca obiectiv sa stabileasca, in conformitate cu Tratatul de la Lisabona, noua structura de conducere la nivel executiv, adica alegerea presedintelui Consiliului European, alegerea inaltului reprezentant pentru actiune externa si politica de securitate si desemnarea secretarului general al Consiliului”, a spus seful statului roman.