Legislativul de la Bruxelles a adoptat joi o rezolutie prin care ca UE sa joace un rol mult mai important in solutionarea diferendul transnistrean deoarece acest lucru este un element vital pentru promovarea stabilitatii politice si a prosperitatii economice in R. Moldova, se arata intr-un comunicat al PE, preluat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Parlamentul European saluta, totodata, inceperea negocierilor Acordului de asociere intre Uniunea Europeana si Republica Moldova, la 12 ianuarie, acord care consolideaza asocierea politica si integrarea economica. Europarlamentarii si-au exprimat, de asemenea, speranta ca autoritatile moldovene vor continua reformele care se impun si isi vor indeplini angajamentele de a mentine constant Republica Moldova pe calea integrarii europene.

Lobby romanesc

La randul sau, europarlamentarul roman Monica Macovei, presedinta delegatiei la Comisia parlamentara de cooperare UE-Moldova, a declarat, la dezbaterile de joi, ca “Republica Moldova este statul cu cele mai mari progrese din vecinatatea estica a Uniunii”. “De aceea, cer Consiliului sa evalueze acest stat in mod individual pe baza meritelor sale. Progresul inseamna vointa politica, munca si dedicatie, iar acestea trebuie rasplatite. Am rasplatit Balcanii de Vest pentru masurile luate, sa procedam la fel si cu Republica Moldova”, a afirmat Macovei. Macovei a cerut Consiliului European ca la urmatoarea sedinta, din 25 octombrie, sa invite Comisia Europeana sa elaboreze planul de actiune pentru ca cetatenii Republicii Moldova sa poata calatori fara vize. Si europarlamentarul liberal Cristian Busoi a cerut in plenul Parlamentului European un calendar clar pentru Republica Moldova in vederea liberalizarii vizelor pentru cetatenii moldoveni. Europarlamentarul liberal a cerut, de asemenea, continuarea actiunilor de sprijin pentru Republica Moldova din partea tuturor institutiilor europene, amintind testul important al alegerilor parlamentare pe care Chisinaul il are de trecut luna viitoare.

Europenizare sau transnistrializare?

De asemenea, eurodeputatul social-democrat, Adrian Severin, a declarat ca Republica Moldova are o singura optiune: aceea de a alege intre europenizare sau ‘transnistrializare’, intre un viitor al securitatii, prosperitatii si justitiei sociale si un trecut sovietic oligarhic. El a mai declarat ca R. Moldova se afla intr-un moment de rascruce, iar rezultatul alegerilor anticipate din noiembrie trebuie sa fie indreptat in directia modernizarii europene. In ceea ce priveste alegerile din Republica Moldova, care vor avea loc la 28 noiembrie, acestea ar trebui sa se desfasoare in conformitate deplina cu standardele internationale, au mentionat europarlamentarii. in acelasi timp, ei si-au exprimat speranta ca procesul electoral va contribui in continuare la consolidarea institutiilor democratice, subliniind ca trebuie oferite oportunitati egale tuturor celor implicati in campaniile electorale. Pe de alta parte, membrii Parlamentului European spera ca se vor lua masuri pentru a se asigura “posibilitatea reala de exercitare a dreptului de vot pentru cetatenii moldoveni cu domiciliul in strainatate si solicita autoritatilor de facto din regiunea Transnistria sa nu impiedice cetatenii moldoveni sa participe la vot”.

Ghimpu cere retragerea rusilor

Tot joi, presedintele interimar al R. Moldova, Mihai Ghimpu, a cerut din nou retragerea trupelor ruse de pe teritoriul tarii, afirmand ca acestea reprezinta un suport moral, politic si material al actiunilor liderilor separatisti de la Tiraspol. “Experienta Republicii Moldova demonstreaza ca o prezenta militara ilegala straina, nu este doar o sursa de pericol la adresa statului gazda, dar si de alimentare a separatismului, dat fiind faptul ca liderii separatisti de la Tiraspol vad in prezenta trupelor ruse, dislocate in regiune, un suport moral, politic si material al actiunilor lor”, a declarat presedintele Ghimpu, citat de KARADENIZ PRESS. “Astfel, prezenta militara rusa pe teritoriul Moldovei submineaza grav eforturile comunitatii internationale orientate spre reglementarea conflictului pe cale pasnica”, a adaugat Ghimpu. El a dat joi publicitatii o declaratie la implinirea a 16 ani de la semnarea Acordului moldo-rus din 21 octombrie 1994 cu privire la statutul juridic, modul si termenul de retragere a trupelor ruse temporar dislocate pe teritoriul Republicii Moldova. “Prevederile principale ale acordului mentionat, care nu a fost pus in vigoare nici pŒna in prezent, stipuleaza ca prezenta trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova este temporara si ca partea rusa va efectua retragerea formatiunilor militare mentionate pe parcursul a trei ani”, afirma presedintele Ghimpu in declaratia publicata pe site-ul presedintiei de la Chisinau. “Desi au trecut 16 ani de la semnarea acordului, iar Federatia Rusa s-a angajat suplimentar la summitul OSCE de la Istanbul (1999) sa-si retraga formatiunile militare de pe teritoriul statului nostru, acestea continua sa se afle in raioanele de est ale Republicii Moldova, violand normele de drept international si Constitutia Republicii Moldova, care interzice dislocarea de trupe straine pe teritoriul tarii”, a mai afirmat Mihai Ghimpu.

Pregatiri pentru summitul de la Astana

Presedintele interimar al R. Moldova isi exprima, de asemenea, speranta ca, in contextul negocierilor actuale de revitalizare a Tratatului privind Fortele Armate Conventionale din Europa (FACE) si a pregatirilor pentru summitul OSCE de la Astana, pozitia Republicii Moldova privind prezenta ilegala a trupelor ruse pe teritoriul sau, prin care Chisinaul cere retragerea imediata, ordonata si completa a trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, va fi auzita si luata in seama de catre statele parte la Tratatul FACE. “Altfel, ratificarea Tratatului FACE, chiar si ‘revitalizat’, va deveni o problema”, mentioneaza presedintele Mihai Ghimpu. “Republica Moldova este ferm convinsa ca retragerea completa a trupelor ruse de pe teritoriul Moldovei va crea nu doar premizele necesare pentru reglementarea conflictului transnistrean, dar va contribui si la consolidarea stabilitatii si securitatii in regiune”, conchide Ghimpu. Actualul presedinte nu este agreat de Moscova in special din cauza decretului prin care seful statului proclama ziua de 28 iunie “Zi a ocupatiei sovietice” si cerea retragerea armatei rusesti din Transnistria.

Rusia cere calm

Presedintele rus, Dmitri Medvedev a declarat miercuri ca pozitia Romaniei in ceea ce priveste negocierile privind solutionarea conflictului transnistrean ar trebui sa fie cu mult mai calma si echilibrata, relateaza Unimedia.md Procesul de negocieri privind solutionarea conflictului transnistrean poate fi continuat dupa ce in Republica Moldova se va instaura o guvernare eficienta, a mai afirmat Medvedev, care a mentionat ca, in opinia sa, dosarul transnistrean poate fi solutionat. Liderul rus a adaugat ca negocierile privind solutionarea conflictului transnistrean necesita ca toate partile sa adopte o atitudine deschisa. “si Chisinaul, si Tiraspolul trebuie sa fie pregatite sa se aseze la masa negocierilor”, a spus Medvedev. Presedintele rus sustine ca a observat, in urma unei convocari a fostului presedintelui comunist Vladimir Voronin si a liderului transnistrean, Igor Smirnov, ca acestia pot sta la o masa, pot negocia unul cu altul si pot semna chiar si documente. “Mi se pare ca pozitia Romaniei in aceasta problema ar trebui sa fie cu mult mai calma si echilibrata. Or, daca se vor auzi replici care se aud in prezent, conducerea Transnistriei si oamenii de rand nu vor fi niciodata de acord cu unificarea Moldovei,” a mai spus Medvedev. Reamintim ca in cadrul acestei intalniri trilaterale care precede summitul NATO de luna viitoare de la Lisabona, presedintele rus Dmitri Medvedev a introdus pentru prima data numele Romaniei in ecuatia rezolvarii conflictului transnitrean.