Pe 6 aprilie 2014, militantii prorusi din estul Ucrainei aveau sa ocupe prin forta sediile administratiei regionale de la Donetk si serviciilor secrete din Lugansk, in estul Ucrainei. Ca urmare a acestei actiuni, confruntarea dintre acestia si fortele guvernamentale ale Kievului s-a transformat treptat intr-un razboi in toata regula, ce va implica de partea separatistilor si trupele speciale ale Federatiei Ruse. Acesti rebeli se opun prooccidentalilor care au preluat puterea la Kiev in urma manifestatiilor ce au condus la indepartarea de la putere a presedintelui prorus Viktor Ianukovici. Ostili apropierii de Uniunea Europeana (UE) si Alianta Nord-Atlantica, dorita de catre noile autoritati, ei afirma ca rusofonii din estul tarii sunt amenintati de „junta fascista” aflata la putere la Kiev. In circa un an de zile, razboiul a facut 6.000 de victime si a produs plecarea a sute de mii de oameni din aceste regiuni estice. Pe 15 aprilie 2014, presedintele rus Vladimir Putin avertizeaza ca Ucraina este “in pragul razboiului civil”. Kievul lanseaza la jumatatea lui aprilie o „operatiune antiterorista” cu scopul de a recuceri teritoriile pierdute. Primele confruntari sangeroase au loc pe 26 mai, pe aeroportul din Donetk. La Moscova, Vladimir Putin cere „incetarea imediata a operatiunii punitive” a Kievului. Putin cate putin razboiul se extinde in est, unde separatistii castiga teren in fata unei armate ucrainene dezorganizate. Kievul si NATO denunta venirea masiva din Rusia a unor unitati combatante, de blindate si tunuri, care trec frontiera, in parte controlata de catre rebeli. Moscova dezminte, recunoscand doar ca voluntari rusi lupta alaturi de rebeli. La 17 iulie, un Boeing malaysian este doborat intr-o zona devastata de lupte. Beligerantii arunca vina unul pe celalalt pentru drama soldata cu 298 de morti. Europenii decid, atunci, sa adopte, alaturi de Statele Unite, sanctiuni impotriva Moscovei, acuzata implicit ca a furnizat racheta cu care rebelii ar fi doborat avionul. insa la sfarsitul lui august separatistii lanseaza, la randul lor, un contraatac. Ei slabesc latul din jurul Donetkului si Luganskului, ameninta Mariupolul si infrang usturator Ucraina la Ilovaisk, unde peste 360 de militari guvernamentali sunt ucisi, iar alti 180 sunt dati disparuti.

Armistitiu fragil

Dupa luni de eforturi diplomatice zadarnice, Kievul si separatistii semneaza, in septembrie, la Minsk, un acord care prevede un armistitiu si traseaza liniile mari ale unei solutionari politice a conflictului, cu o autonomie sporita pentru regiunile rebele. Insa armistitiul nu dureaza mult timp, iar confruntarile violente continua, in special la aeroportul Donetk, care cade, la sfarsitul lui ianuarie, sub controlul rebelilor, dupa noua luni de lupte. Iin februarie, François Hollande si Angela Merkel ii conving pe Vladimir Putin si Petro Porosenko sa-si reafirme sustinerea fata de acordurile de la Minsk, iar un nou armistitiu este proclamat. Pe 18, februarie trupele ucrainene cedeaza rebelilor prorusi orasul Dabeltevo, considerat un punct strategic intre Donetk si Lugansk. De atunci, linia frontului este inghetata, iar armistitiul este in general respectat, cu toate ca mai au loc ciociniri izolate.