Turcia va intra se pare in randul tarilor care se vor regasi sub umbrela scutului antiracheta iar conditiile pe care le pune par mai mult formale, decat unele care ar putea indeparta Ankara din acest proiect, opineaza analistii militari internationali citati de mass-media occidentala. Decizia finala in privinta aderarii la acest proiect al Aliantei Nord-Atlantice a fost luata dupa o reuniune la varf a expertilor militari turci desfasurata la Ankara, vinerea trecuta. Printre conditiile impuse de Turcia, Ankara doreste ca scutul antiracheta sa fie unul al NATO, si nu unul exclusiv american. In al doilea rand, scutul trebuie sa ofere acoperire pentru toate statele membre ale Aliantei, iar a treia conditie pusa de Turcia este ca acest sistem sa nu o transforme intr-o tara de frontiera, asa cum a fost cazul in timpul Razboiului Rece. Toate dintre acestea au fost enuntate deja in negocierile de pana acum si din punctul de vedere al NATO, ele sunt convenabile. Ankara insista ca scutul antiracheta sa nu mentioneze ca amenintari state concrete precum India, Siria sau Rusia. Anterior, oficialii turci au semnalat de mai multe ori ca Ankara nu se simte amenintata de vecinii sai, scrie RIA Novosti. Hurriyet, unul dintre cele mai influente ziare din Turcia a scris ca premierul Tayyip Erdogan ii va comunica presedintelui american Barack Obama pozitia tarii sale referitoare la scut cu ocazia apropiatului summit G20 de la Seul. Toate aceste negocieri au loc inaintea summitului NATO de la Lisabona, programat pentru 19-20 noiembrie. Decizia finala in privinta scutului trebuie sa fie aprobata cu unanimitate de voturi din partea celor 28 de state membre, intre care si Turcia. Numai asa inzestrarea Aliantei cu un scut antiracheta, construit in jurul arhitecturii americane de aparare antiracheta, va fi un proiect aprobat si asumat in intregime de NATO.

Pareri pro si contra

Pentru majoritatea membrilor NATO, scutul reprezinta o polita de asigurare impotriva unui potential atac cu racheta din partea Iranului, scria recent Wall Street Journal. Este, totodata, un compromis fata de planurile mult mai ambitioase ale administratiei Bush, care au starnit nemultumirea Rusiei, prevazand instalarea de rachete antibalistice in Polonia si a unui sistem avansat de radare in Cehia. Subiectul a generat discutii aprinse in tara legate de interesele Turciei in regiune. In ultima vreme, presa proguvernamentala si religios-conservatoare scrie ca alianta cu NATO impotriva Iranului va zadarnici eforturile Turciei de a construi o politica externa independenta si ii va submina credibilitatea in Orientul Mijlociu. Liderii turci s-au ferit pana acum sa-si asume vreun angajament si au cerut Washingtonului o serie de garantii si detalii tehnice. Turcia, la randul ei, are propriul plan de a achizitiona un sistem antiracheta pentru a-si proteja granitele. Compania Raytheon Co., fabricantul rachetelor Patriot, a depus oferte, iar la inceputul acestei luni a anuntat ca parti ale sistemului Patriot vor fi fabricate de cel mai mare producator de arme turc, Aselsan Elektronik Sanayi ve Ticaret AS.