Turcia, sub amenintarea PKK din Siria

, , ,
 

Războiul civil din Siria capătă o turnură periculoasă pentru Turcia vecină. Slăbirea guvernului de la Damasc a făcut ca puterea locală să fie preluată de formaţiuni armate, inclusiv de Partidul Muncitoresc din Kurdistan, interzis de Ankara.
Sub controlul lui au trecut mai multe oraşe din nordul Siriei, fapt care pune autorităţile turce într-o situaţie neplăcută: practic, separatiştii kurzi creează un avanpost spre teritoriul statului vecin. Pe viitor acest lucru ar putea constitui motiv pentru o intervenţie a Turciei în conflictul din Siria, notează, joi, cotidianul rus Kommersant. Kurzii, care reprezintă circa 10% din populaţia de 22 de milioane a Siriei, preferă să se ţină deoparte de confruntarea dintre Bashar al-Assad şi opoziţie. Ei încearcă să folosească actuala situaţie în avantajul lor, impunând practic în regiunile nordice ale ţării, care se învecinează cu Turcia, propria autonomie. Deasupra mai multor oraşe flutură acum drapelul kurd, fapt care înainte de revoltele armate ar fi fost de neimaginat, iar regiunea Derek, situată chiar pe buza graniţei turce, este controlată de detaşamente ale Partidului Uniunii Democrate, filială a PKK.
Pentru premierul Turciei, Recep Tayyip Erdogan, acesta este un scenariu destul de periculos. Combatanţii PKK, pe care Ankara îi consideră terorişti, obţin posibilitatea de a crea un avanpost de partea cealaltă a graniţei de stat. Ceva asemănător s-a mai întâmplat în 1980-1990, în timpul lui Hafez Assad, tatăl actualului preşedinte sirian, aminteşte Kommersant. La acea dată, PKK îşi avea practic baza pe teritoriul Siriei, iar liderul partidului, Aldullah Ocalan, locuia la Damasc. Pentru a pune capăt acestei stări de fapt, Ankara a ameninţat în 1998 Siria cu un război, desfăşurând trupe la graniţă. Hafez Assad a fost nevoit să cedeze, cooperarea cu PKK a fost suspendată, Ocalan a părăsit Siria şi la scurt timp a fost arestat în Kenya şi adus în Turcia.

Bashar al-Assad acordă sprijin „teroriştilor kurzi”

Însă, aceea era o altă epocă, când regimul sirian deţinea controlul asupra întregului teritoriu al ţării şi cu Damascul avea sens să negociezi. Astăzi situaţia este alta: regiunile kurde nu se supun nici lui Bashar al-Assad, nici adversarilor săi din Consiliul Naţional Sirian. Adică, problema taberelor şi bazelor PKK, dacă acestea vor apărea pe teritoriul sirian, va trebui să fie rezolvată de Ankara în mod independent.
De altfel, lucrurile par să se îndrepte tocmai spre aceasta. Războiul civil din Siria a stârnit o activizare a separatiştilor kurzi pe teritoriul Turciei. În data de 20 august, aceştia au organizat un atentat terorist în Gaziantep din sudul ţării, provocând decesul a nouă persoane. După aceasta, ministrul turc al afacerilor externe, Ahmet Davutoglu, a declarat că nu exclude implicarea Damascului în această acţiune, în timp ce vicepreşedintele Partidului pentru Justiţie şi Dezvoltare (AKP), Hüseyin Celik, a mers şi mai departe, acuzând serviciile secrete siriene.
În opinia experţilor, problema kurdă ar putea deveni un motiv pentru intervenţia armată a Ankarei în conflictul sirian, sub pretextul că Bashar al-Assad acordă sprijin „teroriştilor kurzi”. În interiorul Turciei, acest argument li se va părea multora unul convingător. De altfel, problema pare să fi fost discutată şi cu Washingtonul. În timpul recentei sale vizite la Ankara, secretarul de stat american Hillary Clinton a declarat că regiunile kurde ale Siriei nu trebuie să fie un refugiu pentru combatanţii PKK.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *