Armata turca intensifica operatiunile antiteroriste PKK

La sfârşitul lunii iunie 2010 a avut loc şedinţa Consiliului Naţional de Securitate (CNS) al Turciei în cadrul căruia conducerea ţării a stabilit trei direcţii principale în lupta împotriva organizaţiei teroriste Partidul Muncitoresc din Kurdistan (PKK). Guvernul turc şi comandamentul militar de la Ankara au decis revizuirea operaţiunilor militare şi de informaţii, consolidarea cooperării cu ţările vecine şi ale UE, începerea unui „război psihologic” în interiorul ţării.

Militari profesionisti şi serviciile de informaţii

Pentru desfăşurarea operaţiunilor militare, guvernul turc, a decis să folosească militarii prin contract, hotarand şi sporirea activităţii de spionaj împotriva PKK. Din cauza pierderilor foarte mari în rândurile militarilor în termen, la şedinţa CNS s-a decis folosirea în operaţiunile antiteroriste exclusiv a unitatilor formate din militari profesionisti, pe baza de contract. Statul Major General al Armatei (SMG) turcesti a fost însărcinat să formeze câteva brigăzi de elită pentru apărarea hotarului turco–irakian şi pentru operaţiunile antiteroriste din sud – estul ţării. La câteva zile de la şedinţa CNS, serviciul de presă al SMG a comunicat că, militarii profesionişti vor fi în viitorul apropiat folosiţi la apărarea hotarelor din sud – estul Turciei. La moment aceste unităţi sunt completate cu militari prin contract în proporţie de 84% iar până în august 2010 se planifică finalizarea acestui proces. Seriozitatea acestor intenţii este confirmată şi de declaraţia ministrului justiţiei Sadullah Ergin, care a spus că în cază de necesitate, măsurile legislative ce ţin de crearea armatei profesioniste, pot fi adoptate de parlamentarii turci chiar şi în timpul vacanţei, până la reînceperea sesiunii de toamnă.
În afară de creşterea nivelului de pregătire a militarilor implicaţi în luptele împotriva teroriştilor din PKK, guvernul turc intenţionează să sporească numărul de agenţi infiltraţi în regiunile unde activează PKK. Astfel, nu mult după şedinţa CNS, preşedintele Turciei Abdullah Gül, premierul Recep Erdogan şi şeful serviciului naţional de informaţii (MIT) Hakan Fidan au avut o reuniune la care s-au discutat potenţialele puncte slabe în spionajul turcesc. Ca urmare a acestei reuniuni s-a decis de spori potenţialul tehnologic al MIT şi de a activiza reţeaua de agenţi din regiunile unde activează teroriştii kurzi. Recep Erdogan a declarat că, s-au purtat negocieri cu SUA şi Kurdistanul Irakian despre sporirea activităţii de spionaj turcesc în regiune. Se presupune că pentru acest scop Turcia va folosi aproximativ 2000 de agenţi. La puţin timp, H. Fidan a inspectat personal centrele de spionaj din regiunile de est şi sud – est şi le-a prezentat noua concepţie privind lupta contra PKK. Conform mass – media, au fost efectuate modificări în structura organizatorică a unităţilor de informaţii. Referitor la întărirea componentei tehnologice a operaţiunilor de informaţii, s – a decis procurarea, până la sfârşitul lui august a patru noi sisteme fără pilot de producţie izraelian „Heron”. În prezent, Turcia are în dotare şase astfel de sisteme procurate în februarie 2010. Totodată guvernul a indicat necesitatea scăderii dependenţei ţării de informaţiile strategice primite de la alte state (se are în vedere SUA).

Politica externă

Decizia de a spori colaborarea cu ţările vecine, precum si cu regiunea Kurdistanului Irakian, a fost luată la şedinţa CNS din iunie. Pentru Turcia, pe planul luptei externe cu terorismul, principalul factor iritant, dar şi un potenţial aliat îl reprezintă conducerea Administraţiei Regionale kurde a Irakului de Nord. Deşi între ţări este în vigoare un acord privind lupta cu terorismul, Ankara aduce, constant, învinuiri Kurdistanul Irakian de ineficienţa măsurilor luate împotriva PKK.
Şi în timpul vizitei de la începutul verii, la Istambul, a preşedintelui Kurdistanului Irakian, Massoud Barzani s-a discutat despre lupta contra terorismului. În speţă, ministrul de externe turc, Ahmet Davutoglu, după întâlnirea cu M. Barzani, a chemat conducerea Kurdistanului Irakian la o colaborarea mai activă în lupta împotriva terorismului. Turcia, cu ajutorul investiţiilor în economia Kurdistaului Irakian, încearcă să-şi motiveze vecinii să se activeze în lupta împotriva PKK. Astfele, conform lui A. Davutoglu, Turcia doreşte o integrarea economică deplină cu Regiunea autonomă Kurdă din Irak, dar pentru aceasta este nevoie de o „susţinere deplină în lupta cu teroriştii din PKK”.
În afară de declaraţii, partea turcă, încă din prima zi a vizitei lui M. Barzani, i-a prezentat lista cu membrii din conducerea PKK, ale căror extrădări Ankara încearcă să le obţină.
În afară de aceasta, Turcia le-a prezentat conducerii SUA şi preşedintelui Kurdistanului Irakian, ultimul raport al serviciului de informaţii privind activitatea PKK în Irakul de Nord. Astfel partea turcă a încercat să demonstreze că intensificarea acţiunilor teroriste ale PKK pe teritoriul turc sunt în legătură directă cu activitatea continuă şi nestingherită a acestei organizaţii în zonele muntoase din Irakul de Nord. În acest mod, Turcia a dorit să încurajeze aliaţii la acţiuni mai concrete împotriva teroriştilor kurzi. Dar, după părerea analiştilor turci, SUA se va limita în continuarea la schimbul de informaţii. Iar M. Barzani a dat de înţeles că, doar prin operaţiuni transfrontaliere nu se va reuşi izgonirea PKK din Irakul de Nord. Sfatul său a fost intensificarea acţiunilor în cadrul „Iniţiativei Kurde” şi să negocieze cu teroriştii depunerea armelor.
În iulie, Turcia a continuat să facă presiuni asupra conducerii Kurdistanului Irakian. Astfel, şeful statului major, generalul Ilker Başbug, a declarat că Irakul trebuie să înceapă operaţiuni militare de lichidare a PKK pe teritoriul său, sau să asigure condiţii pentru o operaţiune comună a Turciei, SUA şi a Irakului. În caz contrar, el a promis începerea de operaţiuni militare proprii împotriva teroriştilor kurzi, pe teritoriul irakian. El a mai menţionat că, prezenţa teroriştilor kurzi în Irakul de Nord poate înrăutăţi relaţiile turco – irakiene şi cele turco – americane.
Peste câteva zile, surse din cadrul Ministerului de Externe turc au comunicat că, Ankara a cerut de la Irak, SUA şi Kurdistanul Irakian predarea a circa 250 de membri ai PKK printre care şi liderii ei: Murat Karayilan, Cemil Bayik şi Duran Kalkan.
Totodată Turcia duce şi o activitate intensă la nivelul UE. Astfel după şedinţa CNS, premierul Erdogan a cerut statelor europene „să taie” fluxurile financiare ce vin din UE pentru susţinerea PKK, şi predarea posibililor terorişti, Turciei. La mijlocul lui iulie, la Istambul, în timpul şedinţei „Dialogul politic Turcia – UE”, ministrul de externe A. Davutoglu, a reamintit că teroriştii kurzi prezintă pericol nu doar pentru Turcia, ci şi pentru Europa. Câteva zile în urmă, Ministerul de Externe turc a criticat guvernul federal german pentru ineficienţa luptei cu PKK, în timp ce se interzice activitatea organizaţie internaţionale de acordare a ajutorului umanitar, care a organizat „Flotila libertăţii” de spargere a blocadei Fâşiei Gaza. La fel, la reuniunea OSCE din Kazahstan din 16-17 iulie, ministrul de externe turc s-a adresat omologului său german să intensifice măsurile luate contra PKK.
Înainte de a pleca spre Damasc, într-o vizită oficială pe 19 iulie, ministrul de externe A. Davutoglu a declarat că Turcia se bazează pe o susţinere deplină din partea ţărilor aliate ale Turciei, în lupta împotriva PKK. Şi în timpul summit – ului G-20, din 26-27 iulie, premierul R. Erdogan a discutat la întâlnirea cu B. Obama despre lupta comună împotriva terorismului.

Politica internă

Altă direcţie strategică a Turciei în lupta sa împotriva PKK este „războiul psihologic ferm, pentru menţinerea unui moral înalt al populaţiei ţării”. La şedinţa CNS din 22 iunie s-a decis că mass – media naţională „trebuie să fie foarte atente în informarea societăţii despre terorişti” şi „să prezinte evenimentele despre operaţiunile antiteroriste fără prezentarea vitejiei şi rezistenţei teroriştilor”.
Realizarea în practică a acestei decizii s-a efectuat cu câteva zile în urmă, când posturile de televiziune turceşti au aprobat noile principii de prezentare a ştirilor legate de incidentele teroriste. Acum ştirile despre aceste evenimente sunt limitate la cinci minute, într-un singur buletin de ştiri, pentru evitarea creşterii panicii şi fricii în societate.
Şeful Consiliului Superior al Audiovizualului, D. Dursun a aprobat această hotărâre, adăugând că, orice interviu în care terorismul este justificat, pot fi considerate ca propagandă a terorismului sau a violenţei şi nu vor fi permise.
În afară de aceasta, săptămâna trecută, premierul turc R. Erdogan a avut un şir de întâlniri cu reprezentanţi ai opoziţiei turce, în cadrul cărora s-au discutat măsurile pentru lupta împotriva PKK. De remarcat propunerea preşedintelui Partidului Popular Republican, Kemal Kiliçdaroglu privind soluţionarea problemei kurde în ţară. El a indicat necesitatea dezvoltării industriei în zonele de est şi sud – est ale Turciei, dar nu să se limiteze doar la finanţarea învăţământului şi sănătăţii. Conform lui, cu timpul, banii pentru aceste proiecte se vor termina, dar problemele vor rămâne.
Totuşi, chiar cu toate măsurile luate de guvernul turc, succesul în lupta contra terorismului este puţin posibil fără negocieri cu conducerea PKK de încetare a focului. Chiar dacă, recent, organizaţia teroristă a declarat o posibilă încetarea a luptelor, lipsa dorinţei conducerii turce de a intra in negocieri directe, întinde la maxim rezolvarea problemei kurde. Această poziţie a Partidului Justiţiei şi Dezvoltării, aflat la conducere în Turcia, poate fi explicată şi prin faptul că în 2011 vor fi alegeri parlamentare. Iar negocierile cu teroriştii ar putea afecta serios rating – ul electoral al partidului.
Plus la toate, instabilitatea în ţară şi un nivel scăzut de trai în provinciile kurde, cauzat de activitatea PKK, împiedică Turcia să ocupe un loc de lider regional.