Ministrul turc de Externe, Ahmet Davutoglu, nemultumit de regimul de vize discriminatoriu

Conform unui recent sondaj in rindul opiniei publice din statele Uniunii Europene (UE) procentul celor care sprijina aderarea Turciei la blocul comunitar a scazut in ultimele 6 luni pana la 45%, dupa ce sondajul anterior arata ca 48% dintre europeni sprijina integrarea europeana a Ankarei. Sondajul realizat la Eurobarometre in perioada 28 octombrie-18 noiembrie 2010, si la care au participat peste 30 de mii de cetateni din statele candidate si membre in UE, arata ca, potrivit participantilor, problema cea mai mare a Turciei este somajul ce a atins procentul de 63%, urmata de teroare cu 47% si situatia economica cu 33%. Potrivit Eurobarometre, participantii considera ca problemele cele mai mari ale UE sunt somajul cu 51%, situatia economica cu 40%, precum si infractiuni si inflatie cu 19%. Tot acest sondaj a aratat ca si procentul cetatenilor turci care considera ca aderarea la UE va fi benefica tarii a scazut in mod dramatic in ultimele 6 luni, starnind ingrijorarea clasei politice de la Ankara si Bruxelles.

Fronda vizelor

Ministrul de externe turc a cerut recent Uniunii Europene sa permita circulatia fara vize a cetatenilor tarii sale, dupa intrarea in vigoare a unei masuri similare privind Serbia, Muntenegru si Macedonia. Ahmet Davutoglu considera ca este inacceptabil ca anumitor state din Balcani, care se afla in stadiile initiale ale procesului de aderare si nu au inceput negocierile de aderare la spatiul comunitar, sa li se ofere privilegiul eliminarii vizelor, in timp ce cetatenilor turci li se solicita vize, desi negocierile dintre Ankara si Bruxelles-ul sunt mult mai avansate. Reamintim ca Turcia a lansat negocierile de aderare la UE in 2005, oficialii turci exprimandu-si frecvent nemultumirea fata de ceea ce ei considera a fi ritmul lent al discutiilor.

Sustinere spaniola

Spania, care ocupa presedintia prin rotatie a UE, considera ca Turcia apartine blocului european din 27 de stat, aprecia ministrul spaniol de externe Miguel Angel Moratinos. Acesta a declarat ca negocierile pentru admiterea candidaturii Turciei s-ar putea incheia cu succes daca se respecta criteriile de la Copenhaga, ce acopera domenii precum democratia, drepturile omului si puterea legii, considerate cerinte fundamentale pentru dobandirea calitatii de stat membru. „Ar aduce Europei mai multe avantaje decat dezavantaje. Ar putea exista diferente de opinie printre statele membre UE (cu privire la admiterea Turciei ), dar toti au fost de acord sa astepte si sa urmareasca negocierile” a declarat Moratinos pentru cotidianul german Welt am Sonntag. „Turcia este parte a familiei europene de popoare. Este mai bine sa ai Turcia in interiorul UE decat sa o lasi afara” considera Moratinos. Oficialul spaniol a adaugat ca UE considera acest stat ca fiind de mare importanta strategica, mentionand reteaua diplomatica turca din tarile Orientului Mijlociu si ale Asiei Centrale. Spania, care detine presedintia UE pana in iunie 2010, spera sa deschida discutiile cu Ankara pe patru noi domenii si sa inregistreze progres in disputa dintre Turcia si Republica Cipru, care blocheaza candidatura Ankarei.
Pe de alta parte insa marea majoritate a europenilor ar vota impotriva aderarii Turciei la Uniunea Europeana in cazul unui referendum, desi cetatenii din statele membre au pareri impartite asupra principiului integrarii Turciei, conform unui sondaj realizat in cinci tari europene, prezentat la Istanbul. Intrebati despre opinia in legatura cu aderarea Turciei la UE, 47% dintre cei intervievati s-au declarat in favoarea acesteia, in timp ce alti 47% au precizat ca se opun ideii, conform studiului coordonat de Universitatea autonoma din Madrid, Universitatea din Granada si Universitatea Bogazici din Istanbul. In cazul in care intrebarea ar face obiectul unui referendum, 52% dintre cei intervievati ar raspunde negativ, iar 41% ar da un raspuns pozitiv.

Opozitie diplomatica

Turcia si Franta au incheiat un acord „tacit” in trei puncte pentru a „linisti lucrurile” intre cele doua tari, divizate de problema aderarii turce la Uniunea Europeana, a dezvaluit, recent Pierre Lellouche, secretarul de stat francez pentru Afaceri Europene. Potrivit ministrului, era vorba despre „calmarea lucrurilor prin respectarea pozitiei fiecarei parti. Aceasta se rezuma la un acord in trei puncte, un acord tacit, nu in scris”, incheiat intre presedintele Nicolas Sarkozy si omologul turc, Abdullah Gul, cu ocazia vizitei oficiale a acestuia la Paris. Pierre Lellouche a prezentat, in fata Comisiei pentru Afaceri Externe a Adunarii Generale, cele trei puncte, declarand ca in primul rand „ne respectam, dar suntem in dezacord asupra punctului final. Suntem de acord sa constatam existenta dezacordului”, a rezumat el, precizand ca turcii au „un proiect total si exclusiv european” in timp ce Parisul apreciaza ca „punctul final nu va fi aderarea”.
Cel de-al doilea punct este ca „negocierile continua pentru ca este in interesul tuturor”. „Interesul turcilor este sa aiba o Turcie moderna, o democratie pasnica si cu reguli la nivelul celor din Europa comunitara”, iar „interesul Uniunii este sa aiba o Europa democratica, prospera si puternica”. Ultimul punct este „sa incercam sa dezvoltam la maximum interesele politice, economice si strategice pe care le avem in comun”. Putine state europene „au politici dinamice in directia Asiei Centrale, Rusiei, Orientului Mijlociu. Franta si Turcia se regasesc”. „De asemenea, in domeniul energetic, Turcia este un punct de intersectie”, a spus el. Pierre Lellouche a mai criticat politica Turciei fata de Cipru. „In momentul cand sarbatorim cea de-a douazecea aniversare de la caderea Zidului Berlinului, este timpul sa afirmam: sa daramam acest zid (al Ciprului). Nu este nevoie de 40.000 de militari turci in Cipru, trebuie sa lucram pentru demilitarizarea” aceastei insule divizate, a afirmat el.

Schizofrenie franceza

Ministrul francez de externe, Bernard Kouchner, a declarat recent ca „relatiile cotidiene sunt mai bune decat ceea ce se spune” intre cele doua guverne. Totusi, potrivit lui Didier Billion, de la Institutul pentru relatii internationale si strategie, „de patru sau cinci ani, s-a constatat o reala degradare a relatiilor, amabilitatile nu vor schimba nimic”. Expertul vorbeste despre „schizofrenia” Parisului, care organizeaza mari manifestatii culturale in onoarea Turciei si „in acelasi timp nu inceteaza sa o irite”. Investitiile economice franceze in Turcia se resimt deja, din cauza tensiunilor bilaterale. „Din 2005, mergem din rau in mai rau, firmele franceze vad cum licitatiile le trec pe sub nas”, a spus Billion. De exemplu, Gaz de France a fost exclusa din proiectul de gazoduct europeano-turc Nabucco.
Intr-un raport din septembrie, „Comisia independenta pentru Turcia” reproseaza Parisului ruperea angajamentelor sale, care, in opinia sa, incetineste reformele in Turcia. Egemen Bagis, ministru turc pentru afaceri europene, a avertizat in legatura cu riscul radicalizarii islamiste: „excluzand Turcia, tarile din UE isi asuma riscul construirii unui zid de discriminare cu lumea islamica”. La randul sau, secretarul de stat pentru afaceri europene, Pierre Lellouche, majoritatea europenilor au aceeasi parere ca Franta, numai ca nu o spun.
Franta a apreciat rolul regional de moderator al Turciei fata de Iran, Siria sau in conflictul israeliano-palestinian. Parisul a salutat progersele din chestiunea kurda, angajamentul turc din Afganistan si normalizarea in curs cu Armenia. In schimb, liderii francezi s-au declarat socati de rezistenta Turciei fata de numirea la conducerea NATO a fostului premier danez Anders Fogh Rasmussen, sub pretext ca acesta nu condamnase publicarea caricaturilor cu Mahomed in tara sa.

Avertismente turcesti

Ministrul turc de Externe a avertizat tari ca Franta, care se opun aderarii Turciei la UE, subliniind ca aceasta atitudine franeaza reformele din Turcia si descurajeaza populatia, relateaza AFP. „Vocile negative pe care le tot auzim din partea unora dintre statele din UE provoaca indoieli in randul cetatenilor nostri si lezeaza eforturile de continuare a reformelor”, a declarat Ahmet Davutoglü intr-un recent interviu acordat mass-media suedeze. Potrivit ministrului, Turcia a efectuat reforme „de negandit in urma cu cativa ani”, citand libertatea religioasa sau de expresie, abolirea pedepsei cu moartea sau autorizarea emisiunilor radio in kurda, „o revolutie silentioasa” careia criticile fata de o aderare a Turciei nu-i fac decat rau. „Suedia crede, ca si noi, ca Europa nu va putea fi niciodata o entitate puternica si solida atat timp cat Turcia ramane in afara UE”, a spus ministrul, pentru Dagens Nyheter. „De aceeam, sustinerea tarilor ca Suedia, cu atitudinea lor obiectiva si incurajatoare, are o mare importanta in acest proces”, a subliniat el.
La randul sau vicepresedintele Comisiei Europene, Günter Verheugen, a declarat ca Uniunea Europeana are mai multa nevoie de Turcia decat invers. „Noi avem mai multa nevoie de Turcia decat are ea nevoie de noi”, a afirmat Verheugen intr-un interviu acordat postului german de radio Deutschlandfunk. „Are o importanta strategica primordiala (…). Vorbesc de securitatea din toata regiunea. Nu trebuie decat sa ne imaginam ce s-ar intampla daca Turcia ar urma o alta cale decat cea a unei ancorari solide in comunitatea statelor occidentale. Ar fi un risc foarte mare pentru noi, pe care este mai bine sa nu ni-l asumam”, a adaugat el. Aderarea Turciei la UE „ar fi un avantaj enorm (pentru blocul european – n.red.), ar ajuta la reglementarea fara conflicte a relatiilor dintre democratiile occidentale si lumea musulmana din secolul al XXI-lea”, a spus el. Insa „nu trebuie sa existe un discount, conditii de aderare mai usoare pentru Turcia, tocmai pentru ca este importanta din punct de vedere strategic pentru Uniunea Europeana”, a subliniat Verheugen.