Turcia sustine aspiratiile europene ale Republicii Moldova

Seful misiunii diplomatice turce din Republica Moldova, ambasadorul Mehmet Selim Kartal, a solicitat autoritatilor de la Chisinău o mai mare deschidere fată de oamenii de afaceri turci, relateaza editia locala a cotidianului Adevarul, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Intr-un interviu acordat editiei locale a cotidianului „Adevarul”, ambasadorul a mai declarat ca Turcia va continua să susţină UTA Găgăuzia. „Acolo locuieşte o populaţie de origine turcică, dar relaţia specială pe care o avem nu creează disconfort pentru celelalte etnii, cu care la fel am găsit limbaj comun. Suntem transparenţi, nu avem o agendă ascunsă în Găgăuzia”, a declarat ambasadorul.
„Ce ţine de economie şi comerţ suntem la un nivel destul de bun. La fel e şi în ceea ce priveşte relaţiile interpersonale. Şi asta se datorează faptului că ne percepem reciproc ca buni vecini, chiar dacă nu există o graniţă comună. Dacă luăm în considerare faptul că avem şi noi la sud o mică ieşire la mare, atunci putem spune că suntem vecini adevăraţi. Apropo de mare, am fost recent la expoziţia de turism de la Moldexpo şi mi s-a creat impresia că 90% din ofertele turistice pentru moldoveni sunt în Turcia şi doar 10% în România, Bulgaria şi alte ţări. E şi aceasta o dovadă a prieteniei noastre” a mai declarat ambasadorul.

Avocati strategici

Ambasadorul turc a criticat opozitia unor lideri europeni fata de integrarea Turciei in blocul comunitar. ”Este din cauza unor ţări, mai exact a unor anumiţi politicieni, lideri europeni, care au o viziune foarte îngustă şi nu văd în perspectivă. Când Turcia a semnat Acordul de Asociere la Comunitatea Economică Europeană (care a devenit ulterior Uniunea Europeană), cancelar al Germaniei era Konrad Adenauer. Deşi era un conservator, a acceptat asocierea Turciei şi eventuala aderare mai târziu. Acum, în Germania la putere se află iarăşi conservatorii, dar liderii acestei guvernări ne spun cu totul alte lucruri, creează o categorie de state privilegiate, ceea ce nici nu există în UE, doar ca să nu ofere Turciei statutul de membru cu drepturi depline. Recent, ministrul turc de Externe a solicitat României să fie un avocat al Turciei, să se bată pentru ea la Bruxelles, la fel ca şi pentru Republica Moldova. Solicităm acest sprijin nu doar României, ci mai multor state, dar trebuie să fie clar că noi nu solicităm suport financiar. O voce în plus în favoarea noastră e binevenită întotdeauna. Aşa a fost de la începuturi. Avem nevoie de avocaţi care să ne facă mai facilă intrarea în UE” a mai declarat Mehmet Selim Kartal, citat de cotidianul de la Chisinau.

Potential nevalorificat

Ambasadorul turc a deplans problemele aparute in calea dezvoltarii relatiilor bilaterale. ”Capitalul turcesc este prezent pe piaţa moldovenească, dar potenţialul nevalorificat e destul de mare. Sfatul meu pentru autorităţile moldoveneşti ar fi să creeze o atmosferă mai benefică pentru businessmenii din Turcia. Atunci oameni de afaceri turci ar avea posibilitatea să vină în Moldova să deschidă societăţi comune cu antreprenorii moldoveni. Ar fi în avantajul ambelor părţi” a mai declarat ambasadorul. ”La moment, antreprenorii noştri care deja sunt aici se plâng de condiţii foarte stricte, de control prea dur din partea statului. Nu ştiu pe cât este de necesar acest control, dar ei percep aceste constrângeri ca pe nişte piedici. Nu cunosc dacă este cumva vorba de o atitudine discriminatorie. Reproduc ceea ce îmi spun ei – că e dificil să activezi în Moldova. Este multă birocraţie, dar nu numai” a mai adaugat inaltul diplomat turc.

Sanse pentru Moldova

„S-ar putea ca Moldova să devină un membru (n.n-al UE) cu drepturi depline mai degrabă decât Turcia” a declarat ambasadorul. „Doar dacă ne facem bine temele. Una este Legea Antidiscriminare. Ce credeţi despre dezbaterile aprinse legate de acest proiect? Cei care se opun vorbesc, între altele, despre „pericolul islamizării societăţii”, dacă legea va fi adoptată… Un ambasador nu poate da aprecieri unor discuţii despre politica internă. Dar în orice ţară modernă, democratică, există un articol în constituţie privind non-discriminarea faţă de orice categorie socială, minoritate religioasă, etnică sau de alt gen. Oamenii trebuie să fie toleranţi şi să înţeleagă că o societate în care oricine poate să se autoidentifice aşa cum vrea el nu poate să existe fără legi şi reguli” a mai adaugat acesta, citat de mass-media de la Chisinau.