Turcia, in fata unei noi ere politice

, , , ,
 

alegeri turcia

Alegerile parlamentare ce au avut loc duminica in Turcia pun capat unei perioade de 13 ani de suprematie absoluta a Partidului Justitiei si Dezvoltarii (AKP), ce l-a avut ca figura dominanta pe actualul presedinte Recep Tayyip Erdogan. Daca din 2002, AKP a putut guverna si singur, de acum incolo partidul va fi nevoit sa-si gaseasca aliati in Legislativul de la Ankara. AKP a obtinut 41% din voturi, adica 259 de mandate din cele 550 ale Parlamentului, urmat de Partidul Republican al Poporului (CHP, social-democrat) si Partidul Actiunii Nationaliste (MHP, dreapta), care au obtinut 25%, respectiv 16,5% din voturi, adica 131, respectiv 82 de mandate. De asemenea, partidul kurd HDP (Partidul Democratic al Poporului) a reusit sa treaca pragul de 10% din sufragii stabilit pentru accederea in Parlament, obtinând 12,6% din voturi si 78 de mandate. Prin urmare, partidul lui Erdogan va fi nevoit sa inceapa negocieri pentru formarea unei coalitii. Una care se anunta foarte dificila din cauza pozitiilor dure exprimate de toate celelalte partide care sunt de parere ca Erdogan a impus pe parcursul anilor o directie de semi-dictatura personala si pentru formatiunea sa. Cu toate acestea, liderii AKP au incercat sa cosmetizeze situatia dificila in care se afla si sa se prezinte triumfalist. „Toata lumea ar trebui sa vada ca AKP este câstigatorul si liderul acestor alegeri”, a afirmat premierul Ahmet Davutoglu intr-un discurs tinut in fata sustinatorilor de la balconul sediului AKP din Ankara. „Nimeni nu ar trebui sa incerce sa construiasca o victorie din alegeri pe care le-au pierdut”, a subliniat el.

Toti refuza AKP, urmeaza anticipate?

Pe de alta parte, liderii din fosta opozitie nu sunt dispusi sa vina la guvernare alaturi de AKP, cel putin nu fara o serie dura de negocieri care va diminua din influenta AKP. Liderul partidului pro-kurd din Turcia HDP (Partidul Democratic al Poporului) a exclus duminica o coalitie cu Partidul Justitiei si Dezvoltarii (AKP) la putere si a declarat ca rezultatele alegerilor parlamentare au pus capat discutiilor despre un sistem prezidential. Odata cu accederea in Parlament a partidului kurd HDP, planul AKP de modificare a Constitutiei Turciei va fi complicat. „Discutiile despre o presedintie executiva si dictatura s-au terminat in Turcia odata cu aceste alegeri”, a spus Selahattin Demirtas intr-o conferinta de presa la Istanbul. Presedintele turc spera intr-o victorie zdrobitoare a partidului sau, pentru a putea amenda Constitutia. De asemenea, liderul Partidului Actiunii Nationaliste (MHP, dreapta), Devlet Bahceli, a declarat ca Turcia ar trebui sa organizeze noi alegeri daca partidul la putere AKP nu reuseste sa convina asupra unei coalitii cu celelalte doua partide de opozitie din parlament. „Prima posibilitate de coalitie ar trebui sa fie intre AKP si HDP (Partidul Democratic al Poporului, pro-kurd). Al doilea model ar putea consta din AKP, CHP (Partidul Republican al Poporului, social-democrat si principalul partid de opozitie) si HDP”, a spus Bahceli. „Daca toate aceste scenarii esueaza, atunci ar trebui tinute alegeri anticipate”, a adaugat el. In astfel de conditii, negocieri AKP ce celelalte partide care au trecut pragul electoral se anunta foarte dificile, fapt ce ar putea conduce spre noi alegeri anticipate in cazul in care nu se va reusi formarea unei majoritati in Parlament si care ar dezavantaja din nou AKP.

[youtube]https://www.youtube.com/watch?v=RtxTFGyYP34[/youtube]

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *