Transnistria, unitate administrativ-teritoriala de nivelul doi in componenta R. Moldova

, , ,
 

transnistriaaAutorităţile Republicii Moldova trebuie şi pot să desfăşoare alegeri locale în localităţile din stânga Nistrului şi municipiul Tighina. Astfel, nu s-ar turna gaz pe foc, după cum pare la prima vedere, ci, dimpotrivă, s-ar contribui la soluţionarea conflictului transnistrean. Or, realizarea acestei iniţiative ar însemna începutul stabilirii unei legături între ambele maluri ale Nistrului şi conectarea reală la problemele cu care se confruntă cetăţenii din regiune. Pentru ca un scrutin local să aibă sorţi de izbândă pentru regiunea transnistreană, e nevoie de a rezolva o serie de probleme tehnice legate în mare parte de organizarea administrativ-teritorială şi documentarea populaţiei. Un proiect de lege cu privire la modul special de alegere şi funcţionare a autorităţilor administraţiei publice locale în Transnistria, elaborat de un grup de activişti din partea stângă a Nistrului, cu concursul unor experţi de la Chişinău, recomandă ca secţiile de vot să fie deschise în localităţile controlate de autorităţile constituţionale.

Studiu IDIS

Acestea sunt principalele concluzii ale studiului „Principii de bază ale organizării alegerilor locale de nivelul II în Transnistria”. Lucrarea a fost prezentată azi, 2 noiembrie 2011, la IDIS „Viitorul” şi este inclusă în Raportul IDIS de prevenire a crizelor, produs cu sprijinul financiar al National Endowment for Democracy (NED). Actuala organizare administrativ-teritorială este una fictivă şi total inadecvată pentru regiunea transnistreană, constată autorul studiului, politologul Veaceslav Berbeca: „Raionul Dubăsari este o unitate mai curând fictivă, fiind compusă din sate ale raionului Criuleni. În acelaşi timp, localităţile din stânga Nistrului şi municipiul Tighina nu intră în componenţa raionului Dubăsari”. Iată de ce Tighina ar trebui să se bucure de statutul de reşedinţă de raion. Pentru a garanta legitimitatea alegerilor locale în regiune, candidaţii la funcţiile de consilieri, precum şi alegătorii vor trebuie să fie exclusiv din localităţile care nu se află de facto sub controlul Republicii Moldova, se menţionează în studiul IDIS.

Exemplul Tighina

Tehnic, listele de alegători au toate şansele de a fi întocmite cu acurateţe, cel puţin în cazul municipiului Tighina, afirmă politologul Veaceslav Berbeca: „Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor are o bază de date a tuturor cetăţenilor din Republica Moldova care locuiesc în localităţile din stânga Nistrului şi municipiul Tighina”. Cea mai uşoară variantă pentru Chişinău ar fi desfăşurarea scrutinului local doar pentru alegătorii cu viză de reşedinţă în Tighina. O altă soluţie ar fi recurgerea la listele suplimentare de alegători, ceea ce ar deschide însă problema votării repetate. Totodată, refugiaţii din regiune ar trebui incluşi în listele de alegători şi candidaţi pentru alegerile locale. În acelaşi timp, Chişinăul ar trebui să stabilească prin lege un număr de locuri de deputat în Parlamentul Republicii Moldova rezervate cetăţenilor din această regiune, recomandă studiul IDIS. Cert este că, în urma creării unei noi unităţi teritoriale administrative de nivelul II care va cuprinde localităţile din stânga Nistrului şi municipiul Tighina, se vor putea desfăşura alegeri parlamentare în orice formulă electorală. Astfel, va putea fi utilizat atât sistemul proporţional, cât şi cel majoritar. Anterior, diverse instituţii de stat invocau cazul regiunii transnistrene drept principalul obstacol în calea modificării sistemului electoral.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *