Transnistria se agață de Rusia pentru a salva de la colaps

, , ,
 

transnsitria

Pretinsul președinte de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, a semnat miercuri un decret privind punerea în aplicare a rezultatelor referendumului din 2006 la care 97 la sută dintre transnistreni au votat pentru independența regiunii secesioniste și aderarea ei ulterioară la Federația Rusă. Documentul mai prevede ajustarea completă a legislației transnistrene după cea din Rusia. El a cerut pretinsului Guvern de la Tiraspol să formeze o „comisie specială” care va avea misiunea ca până la 1 noiembrie să formuleze și să prezinte un plan pentru „ajustarea legislaţiei RMN la legislaţia federală a Rusiei şi termenul de realizare a acestuia”.

În acest scop, Șevciuk a emis miercuri un decret care face referire la rezultatele referendumului republican din 17 septembrie 2006, în care s-a decis independența față de Moldova (96%) și alipirea la Rusia (98%). Documentul prevede că „direcţia prioritară a politicii interne a RMN” este „ajustarea sistemului de drept al Transnistriei în conformitate cu legislaţia federală a Federaţiei Ruse”.

Totul vine înainte de pretinsele alegeri prezidențiale din Transnistria, ce vor avea loc pe 11 decembrie, la care șansele lui Șevciuk sunt tot mai mici în fața grupării rivale „Sheriff”, cea care deține deja majoritatea în Sovietul Suprem de la Tiraspol.

Crize suprapuse

Mișcările lui Șevciuk vin pe un fundal politic tot mai volatil, acesta fiind în mare criză de popularitate înainte așa-ziselor alegeri prezidențiale programate pentru 11 decembrie. Grupul „Sheriff” care deține deja majoritatea în Sovietul Suprem de la Tiraspol are mari șanse să dea și următorul președinte. Pe criza politică se suprapune și o puternică criză financiară ce duce regiunea în pragul falimentului. Pretinsul ministrul al Finanţelor de la Tiraspol, Irina Molocanova, a delarat că bugetul pentru 2017 „menţine orientarea socială şi parametrii de bază”.

Potrivit ei, cheltuielile bugetului consolidat sunt prevăzute la nivelul de 4,74 miliarde de ruble, iar veniturile vor fi de 2,37 miliarde de ruble ($209,7 mil.). Pentru asigurarea obligaţiunilor sociale principale ale bugetelor locale, se presupune că vor fi direcţionate transferuri în mărime 131,17 mil. ruble, iar 45 mil. vor fi lăsate în rezervă, potrivit Infotag.

Ea a spus că micşorarea cu 1,093 mlrd. ruble a veniturilor comparativ cu bugetul pe 2016 este determinată de faptul că „miliardul pe care l-au găsit deputaţii şi care a fost inclus în bugetul anului curent s-a dovedit a fi nul”. „Nu se realizează majorarea planificată a părţii de venituri în 2016 din contul încasărilor taxelor vamale, a taxelor de accize, mijloacelor din privatizări. De aceea, în baza acestor date, noi nu le-am planificat pentru anul 2017”, a explicat ea.

Tot mai mulți pensionari și poveri bănești

Regiunea este una îmbătrânită cu grave carențe ale forței de muncă, în marea ei majoritatea populația fiind formată din pensionari. Cei mai mulți bani merg spre sănătate în acest an – 17,6%. Pentru susţinerea socială sunt prevăzute 16,2%, pentru învăţământ – 9%. Pentru achitarea salariilor se vor cheltui circa 1,3 mlrd. ruble”, a spus Molocanova.

La bugetul fondului social sunt planificate venituri în sumă de 1,8 mlrd. ruble, iar cheltuielile vor ajunge la 2,6 mlrd., dintre care 2,2 mlrd. vor merge spre achitarea pensiilor. Numărul pensionarilor și a celor care au nevoie de ajutoare sociale pe fondul sărăciei tot mai accentuate este tot mai mare. Directorul fondului social de la Tiraspol, Alevtina Bereza, a spus că această sumă de 2,2 miliarde sumă este cu 48 mil. ruble, mai mult decât în 2016, din cauza creşterii numărului de beneficiari de pensii sociale şi de muncă.

Economii pe buzunarul Chișinăului

Ca să mai jongleze financiar cu toate aceste probleme, autoritățile au de gând să acopere deficitul bugetar din contul „împrumutului cu zero dobândă de pe contul special de gaz” (unde sunt adunate plăţile consumatorilor din Transnistria pentru gaz şi de unde mijloacele ajung în bugetul regiunii, în loc să fie transferate pentru achitarea gazului livrat de compania rusă „Gazprom” – „I.”). De altfel, datoria cumulată pentru acest gaz este imputată Chișinăului, deși autoritățile nu au un control de facto asupra regiunii, suma ajungând în cei 25 de ani la 5,4 miliarde de dolari în 2015.

La această datorie se mai adaugă și 800 de milioane ai Chișinăului, de unde rezultă că Gazpromul avea de recuperat o datorie totală de circa 6,2 miliarde de dolari, echivalent PIB-ului R. Moldova. Moscova folosește destul de des acest argument când are negocieri cu Chișinăul pentru a obține avantaje politice.

1 răspunde

Urmăritori & Pingbacks

  1. […] Transnistria se agață de Rusia pentru a salva de la colaps […]

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *