Transnistria, bomba nucleara la granita Uniunii Europene

Transnistria, regiunea separatistă din estul Republicii Moldova, dispune de suficient material nuclear cât să poată construi o bombă murdară, afirmă în numărul de joi al publicaţiei The Times ziaristul Roger Boyes, citat de agentiile de presa de la Bucuresti. Autorul invocă în sprijinul acestei ipoteze descoperirea, recent, a 2 kg de uraniu radioactiv-238 într-un garaj din Chişinău. Potrivit poliţiei moldovene, uraniul provenea din regiunea transnistreană. Agenţiile occidentale de informaţii suspectează că unele din marile întreprinderi din Transnistria, înconjurate de sârmă ghimpată, nu sunt de fapt decât o acoperire pentru traficul de arme. Chiar dacă oraşul este mic, fiind străin la Tiraspol este uşor să te rătăceşti, deoarece este extrem de dificil să găseşti o hartă a urbei, iar hărţile care se mai găsesc în circulaţie sunt în proporţie de 40% mâzgălite pentru a proteja importante obiective militare, se mai arata in materialul aparut in mass-media occidentala.
„Circa 60% din industria fostei republici sovietice Moldova se află pe malul stâng al Nistrului. Noi confecţionăm încălţăminte pentru italieni, piese vestimentare pentru designerii din Vest, fabricăm produse din oţel şi produse inginereşti. Realitatea noastră este un capitalism de exploatare” – declară jurnalistul transnistrean Andrei Smolenski, 23 de ani, coautor al unei cărţi despre Transnistria şi un fel de vedetă la un post local de radio. Jurnalistul de la The Times remarcă faptul că, degajat, într-o cămaşă deschisă până la brâu, cu ochelari de soare, ziaristul transnistrean face notă discordantă faţă de restul compatrioţilor săi excesiv de prudenţi şi vigilenţi. Transnistria „ţine capul deasupra apei” numai pentru că poate oferi societăţilor occidentale echivalentul salariului de sclav, de aproximativ 130 de euro pe lună, consideră reporterul The Times.

Apocalipsa la Tiraspol

„În apariţia Transnistriei au jucat un rol important doi factori: destrămarea URSS şi scenariul filmului lui Francis Ford Coppola ‘Apocalypse Now” – constată scriitorul rus Vladimir Kaminer, care trăieşte în prezent la Berlin. La fel ca enclava de indigeni de sub comanda lui Marlon Brando, Transnistria, spune Kaminer, reprezintă un ‘amestec de ideologie, fărădelege şi oameni dezamăgiţi, care au pierdut totul peste noapte, inclusiv Republica Sovietică Socialistă Moldova’.
Indiferent cât va dura acest statu quo al Transnistriei, o soluţie diplomatică la problema transnistreană este inevitabilă, apreciază corespondentul The Times. Republica Moldova ştie că nu poate să devină membră a Uniunii Europene până când nu va ajunge la un acord cu regiunea rebelă, scrie el, constatând că unii oameni politici de la Chişinău sunt de părere că cea mai scurtă cale spre UE ar fi pentru Republica Moldova unirea cu România.

Mecca contrabandei

Transnistria este o fâşie subţire de pământ, situată între Republica Moldova şi Ucraina. Un teren care a făcut parte din fosta URSS şi care la 2 septembrie 1990, după o serie de confruntări sângeroase cu Republica Moldova şi Rusia, a declarat că este independentă, dar nimeni nu a recunoscut-o ca atare, se arata intr-un articol aparut anterior in mass-media franceza. Aceasta are aproximativ 555,000 de locuitori, având capitala la Tiraspol. Este un teren locuit de ruşi, moldoveni, ucraineni din Ural, o populaţie care a migrat anterior din Siberia, aducând cu sine un bagaj de tradiţii adânc înrădăcinate, bazate pe violenţă. Cu toate acestea, întrebarea nu este una geografică, dar una geopolitică, pentru că acest teren, care nu există oficial, deşi are propriul drapel, monedă proprie, miniştri şi un preşedinte, Igor Smirnov, este Mecca contrabandei din Europa.
În Transnistria înfloreşte contrabanda, fără restricţii, a drogurilor, alcoolului, ţigărilor, dar mai ales a armelor. În acest epicentru al contrabandei au fost aduse arme din fosta URSS şi din interior; de fapt, chiar preşedintele acestei naţiuni inexistente este proprietarul celei mai mari industrii din ţară, Sheriff, care produce, în caz de necesitate, arme.
Astăzi, Transnistria este tolerată de către Guvernul rus, Republica Moldova pretinde dreptul de suveranitate asupra teritoriului Transnistriei, iar Ucraina, care se învârte în cercul ba prorus, ba prooccidental, se opune timid. Guvernul paradisului contrabandiştilor se simte în siguranţă, datorită poziţiei strategice pe care o are faţă de Rusia şi, respectiv, Marea Neagră. Un alt motiv care, categoric, o pune într-o poziţie puternică mai mult decât orice altă naţiune este voinţa de a se lupta cu traficul, care, de fapt, constă în aceeaşi contrabandă care se implică în modul de conservare a echilibrului.
Fostul ministru de Externe al Transnistriei, Valeri Liţkai, în timpul unui interviu cu jurnalistii Jean-Antoine Arnault şi Dérens Ageron de la publicatia „Le Courrier des Balkans”, când a fost întrebat dacă în ţara sa este democraţie a reproşat: „Cu siguranţă nu”. Apoi a adăugat că s-ar putea înţelege din trei cuvinte „un preşedinte puternic, un militar puternic şi şefii de companii extrem de puternici”. El a explicat că în ţara sa, CIA este prezent şi foarte activ. Şi întrebarea crucială: „Nu este contrabandă?”, la care ministrul a răspuns atât de inocent: „Cu siguranţă, da!”.