Timoșenko, favorită la alegerile prezidențiale din 2019. Poroșenko, pregătit de război electoral total în 2019. NATO și UE , platformă electorală pentru prezidențiabili

, , , , , , , ,
 
Iulia Timoșenko, pregătită de alegerile prezidențiale

Iulia Timoșenko, pregătită de alegerile prezidențiale

Liderul partidului ucrainean „Batkivșicina” (Patria – n.r.), Iulia Timoșenko, ocupa primul loc în topul candidaților pentru președinția Ucrainei, arată un sondaj realizat de grupul sociologic „Rating”, citat de mass-media de la Kiev, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform sondajului, 17,7% dintre respondenți sunt decisi să voteze pentru Timoșenko, rezultat care o plasează în fruntea clasamentului candidaților la alegerile prezidențiale din Ucraina. Actualul șef de stat, Petro Poroșenko, ocupă doar locul 5, cu un rezultatul de 8,3%, liderii partidului prezidențial contestând dur aceste rezultate.
Totodata, fostul ministrul al apărării, pro-europeanul Anatoli Grițenko, se afla pe locul doi, cu 10,7%, din voturi, iar liderul partidului prorus „Blocul de opozitie” – Iuri Boiko – 8,9%. Pentru liderul „Partidului Radical“, Oleg Liașko ar vota 8, 5% din alegători.
Conform mass-media de la Kiev, alegerile prezidențiale din Ucraina vor avea loc pe 31 martie 2019. Surse din Administrația Prezidențială de la Kiev, citate de mass-media, au menționat faptul că amânarea alegerilor a fost analizată de staff-ul electoral al actualului președinte Petro Poroșenko, dar respinsă pentru a evita provocarea unor proteste masive.

Promisiuni electorale

Când fostul premier Timoșenko și-a anunțat în iunie candidatura la alegerile din 2019, aceasta a declarat că primul lucru pe care îl va face dacă va câștiga alegerile, va organiza un referendum cu privire la adoptarea unei noi constituții a fostei repblici sovietice. De asemenea, Timoșenko a promis că nu se va juca „în autoritarism și monopolul puterii statale”.
Iulia Timoşenko a afirmat că este sigură că o să câştige şi că imediat după victoria ei va „declara un referendum pentru reformarea Guvernului”. „Aş putea fi ultimul preşedinte pe care îl alegeţi, dar după, oamenii vor alege un cancelar. Veţi putea alege autorităţile şi astfel va începe o nouă eră a dezvoltării, aşa văd eu situaţia”, a adăugat Timoşenko.
Referința la înființarea postului de cancelar al Ucrainei este considerată pur electorală de către o parte a mass-media de la Kiev, Timoșenko încercând să se folosească de imaginea bună de care se bucură Germania, sistemul politic german și cancelara Angela Merkel în Ucraina.
Potrivit sondajelor periodice, Timoşenko este lider al clasamentului în aproape toate regiunile centrale şi în o parte din vestul Ucrainei. În acelaşi timp, fostul premier este între primii trei clasaţi în aproape toate regiunile.

Războiul sondajelor

Rezultatele unui sondaj de opinie anterior, realizat de The Belgium-Ukraine Research Institute, citat de mass-media din Ucraina și preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, arată că, dacă în Ucraina ar avea loc alegeri parlamentare, opt partide ar trece pragul electoral.
Cel mai mare număr de voturi din partea alegătorilor ucraineni l-ar obţine partidul „Batkivşcina”, condus de Iulia Timoșenko (12,3%) și partidul „Blocul lui Petro Poroşenko – Solidarnost” (11,4%). Acestea sunt urmate în clasament de: partidul „Pentru Viaţă”, condus de Vadim Rabinovici (7,9%), partidul „Poziţia Civică” al lui Anatoli Hriţenko (7,8%), partidul pro-rus „Blocul Opoziţiei” (7,4%), Partidul Radical (6,9%), noul proiect politic „Servitorul Poporului” (5,7%), partidul „Samopomici” (5,3%).
Partidele naţionaliste „Corpul Național”, „Svoboda” şi „Pravi Sektor” ar obţine doar 4,1% din voturi, dar evenimentele din Donbas și eșecul luptei anticorupție pot propulsa în parlament și forțele radicale pe fondul nemulțumirii populației.

Figuri politice vechi

Sondajul The Belgium-Ukraine Research Institute sublinia că cele mai multe voturi în primul tur al prezidențialelor le-ar obţine fostul premier Iulia Timoșenko (10,2%) și actualul șef al statului ucrainean, Petro Poroșenko (9,7%). Aceștia sunt reprezentanți ai vechii clase politice de la Kiev, fiind considerați principalii lideri implicați în lupta prezidențială.
Cei doi sunt urmaţi în clasament de deputatul Vadim Rabinovici, lider al partidului „Pentru Viață” (7,6%) și omul de televiziune Volodimir Zelenski, lider al partidului „Servitorul Poporului” (7,2%), un partid nou apărut pe fondul nemulțumirii populației, dar care nu și-a demonstrat încă popularitatea în niciun scrutin electoral.

NATO, miză politică în alegerile prezidențiale din Ucraina

NATO, miză politică în alegerile prezidențiale din Ucraina

NATO, obiectiv electoral

Liderul de la Kiev, Petro Poroşenko, a declarat anterior pentru publicaţia Hamburger Abendblatt, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, că, în următorii zece ani, Ucraina intenționează să devină membru al Alianței Nord-Atlantice. Potrivit liderului de la Kiev, „Ucraina dorește să se alăture cât mai rapid Alianţei Nord-Atlantice”. „Lucrăm foarte mult asupra aderării la NATO. Scopul nostru este să devenim stat membru al Alianței în următorul deceniu” a subliniat Poroșenko, pe fondul apropierii alegerilor prezidențiale ucrainene din 2019, el anunțându-și candidatura pentru un nou mandat.
„Șeful statului a spus că crede într-o eventuală victorie la aceste alegeri, deși este prevăzută și posibilitatea eşecului”, a relatat atunci pe pagina sa de Facebook bloggerul Viktor Tregubov. „Este mândru de reforma poliției și consideră că implementarea acesteia se datorează printre altele lui. De asemenea, șeful statului este satisfăcut de reforma judiciară și de noua componență a Curții Supreme”, a scris Tregubov.

Calcule electorale

Surse din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei au declarat anterior, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că autoritățile de la Kiev așteaptă, pe parcursul anului 2018, vizitele oficiale ale președintelui american Donald Trump și ale cancelarului german Angela Merkel.
Poroșenko speră să evite declanșarea anticipatelor, iar invitarea la Kiev a președintelui american Donald Trump și a cancelarului german Angela Merkel este pregătită cu mare atenție de către consilierii săi, urmărindu-se maximizarea dividentelor electorale câștigate pe scena politică internă.

Aderarea, aventură politică

În 2018 Ucraina va depune cererea de aderare la NATO, a anunțat vicepremierul pentru Integrare Europeană și Euroatlantică de la Kiev, Ivanna Klimpuș-Țințadze, în cadrul unei emisiuni de la postul ExpresoTv. „Eu cred că aceasta [cererea de aderare la NATO – nota red.] este doar o problemă de timp. Cred că în cele câteva luni până la summitul Alianței vom face acest lucru”, a spus vicepremierul ucrainean. Demnitarul a declarat că Ucraina a îndeplinit 80 la sută din totalul acţiunilor prevăzute în parteneriatul cu NATO. Restul, 20 la sută, urmează să fie realizate în 2019. În 2018 summitul NATO va avea loc în luna iulie la Bruxelles, fiind așteptată participarea unei importante delegații ucrainene, în frunte cu președintele Petro Poroșenko.

Liderul de la Kiev, Petro Poroshenko, îngrijorat de sondaje

Liderul de la Kiev, Petro Poroshenko, îngrijorat de sondaje

NATO în Constituția Ucrainei

De asemenea Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, a anunţat că aspirația Ucrainei de a adera la NATO ar putea fi introdusă anul acesta în Constituție, Alianţa Nord-Atlantică urmând să fie notificată în acest sens cu privire la schimbările din legislația ucraineană.
Anterior, KARADENIZ PRESS preciza, citând surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev, că președintele ucrainean Petro Poroșenko dorește ca referendumul pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO să se desfășoare concomitent cu următoarele alegeri prezidențiale din acest stat, programate pentru prima parte a anului 2019.
Conform surselor citate, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat prezidențial. Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest și a scăderii drastice a nivelului de trai.
Pe fundalul intensificării agresiunii rusești în Ucraina, numărul locuitorilor fostei republici sovietice care își doresc integrarea în NATO a crescut semnificativ, întrunind deja majoritatea, consideră o parte a mass-media de la Kiev. (N.G.)

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *