Ucraina, 3,9 miliarde dolari de la FMI

Ucraina, 3,9 miliarde dolari de la FMI

Ucraina, confruntată de un război prelungit

Ucraina, confruntată de un război prelungit

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat recent că a încheiat un acord cu Ucraina în vederea acordării unui nou împrumut, cu un acces la o linie de credit de 3,9 miliarde de dolari, acestei fostei republici sovietice care întâmpină dificultăţi în a ieşi din criză și război, pe fondul unei corupții genersalizate, scrie mass-media regională, citată de KARADENIZ PRESS. ”Acest acord zis de conformare (stand-by arrangement), cu o durată de 14 luni, îl va înlocui pe cel aprobat în martie 2015 şi care urma să expire în martie 2019”, a precizat FMI vineri, într-un comunicat.

Instituţia de la Washington a subliniat, în plus, angajamentul ”de a continua să ajute Ucrainei să atingă o creştere economică mai solidă, durabilă şi împărtăşită de cei mai mulţi”.

Gaz electoral

”Dacă nu suntem capabili să continuăm să cooperăm cu partenerii noştri internaţionali (…), acest lucru ar putea conduce la o situaţie de încetare a plăţilor”, a avertizat vineri premierul ucrainean Volodimir Groisman, care s-a exprimat la televiziune, cu puţin înainte de anunţul FMI.

Acordul este necesar să fie aprobat de Comitetul de conducere al FMI mai târziu anul acesta, după ce autorităţile de la Kiev vor aproba un buget pe 2019 ”coerent cu recomandările FMI şi o creştere a preţului încălzirii şi gazelor naturale”, a anunţat FMI.

În schimbul ajutorului său, organizaţia internaţională a cerut Ucrainei să crească la nivelul pieţei preţul gazelor naturale vândute consumatorilor. Un acord a fost încheiat în 2016, însă Kievul era reticent să-l aplice.

Autorităţile ucrainene au reuşit, până la urmă, mulţumită unor ”eforturi incredibile”, să ajungă la un compromis cu FMI, a comentat Groisman, anunţând că preţul gazelor naturale urmează să crească cu 23,5% începând de la 1 noiembrie. Iniţial, FMI a cerut o scumpire cu 60%, a spus el.

O creştere a preţului gazelor naturale este un subiect delicat în Ucraina, unde alegeri prezidenţiale şi legislative sunt prevăzute în 2019.

Economie de război

Ucraina iese cu dificultate dintr-o dură criză economică, agravată de război. Cheltuielile militare grele legate de războiul între forele de la Kiev şi rebeli proruşi în estul Ucrainei şi pierderea unor industrii vitale, situate în regiuni separatiste au afectat puternic economia, care s-a contractat cu aproape 17% în perioada 2014-2015, după care a atins o creştere (2,1%) în 2017.

Autorităţile au eşuat, în mai multe rânduri, în operaţiuni de privatizare a unor întreprinderi publice, din cauza reticenţei investitorilor străini şi omniprezenţei corupţiei, susținută de înalți funcționari de stat și oameni politici.

În 2015, Ucraina a reuşit însă să negocieze o restructurare parţială a datoriei sale şi a obţinut un plan de ajutorare în valoare de 17,5 miliarde de dolari de la FMI, în schimburi unor măsuri de austeritate.

Însă plata tranşelor financiare – între care ultima, în valoare de un miliarde de dolari, a fost deblcată în aprilie 2017 – a fost întârziată de dificultăţile cu care Ucraina s-a confruntat în luarea măsurilor cerute de FMI.

Fonduri internaționale

Ajutorul FMI este crucial pentru Ucraina, în contextul în care rezervele sale monetare scad şi seconfruntă cu scadenţe importante ale datoriei până în 2020.

La jumătatea lui septembrie 2018, Uniunea Europeană (UE) a anunţat că acordă ajutoare în valoare de un miliarde de euro, cu condiţia ca Kievul să aplice măsuri anticorupţie, iar FMI să-şi reia finanţarea.

FMI a insistat vineri asupra necesităţii ca Ucraina să-şi ”reducă vulnerabilităţile macro-economice”, prin continuarea unei consolidări bugetare, reducerea inflaţiei şi reforme vizând consolidarea administraţiei fiscale, sectorul energiei şi sectorul financiar.

În 2015, în schimbul ajutorului său, FMI a cerut autorităţilor ucrainene să controleze evoluţia deficitului public şi să reducă multiplele subvenţii moştenite din perioada sovietică ce-i grevau finanţele publice.

Din cele 17,5 miliarde de dolari promişi în urmă cu trei ani, numai 8,7 miliarde de dolari au fost acordaţi până în prezent de FMI.

Iar după anunţul FMI, agenţia Standard and Poor’s a anunţat că confirmat ratingul pe termen lung al Ucrainei la „B-„, cu o perspectivă stabilă.

”Noul acord va ajuta Ucraina în eforturile sale de a-şi onora obligaţiile de rambursare a datoriei care ajung la maturitate anul viitor”, a apreciat ea, relevând că acest împrumut ar putea să contribuie totodată la deblocarea ajutorului internaţional.

Iar începând din 2014, ţara a primit ajutoare nerambursabile în valoare de 2,8 miliarde de euro de la UE. (N.G.)

Share our work
Iulia Timoșenko, favorită în sondajele electorale din Ucraina

Iulia Timoșenko, favorită în sondajele electorale din Ucraina

Ucraina se pregătește pentru un nou război electoral

Ucraina se pregătește pentru un nou război electoral

Dacă mâine în Ucraina ar avea loc alegeri prezidențiale, majoritatea cetățenilor ar vota pentru fostul premier Iulia Timoșenko, lider al partidului Batkivşcina, arată un sondaj realizat de grupul sociologic „Rating”, preluat de mass-media din Ucraina. Sursa citată precizează că Timoșenko ar obține victoria doar în turul doi al scrutinului, ceea ce înseamnă că ar trebui să obțină sprijinul unor contracandidați din primul tur al viitoarelor alegeri prezidențiale din fosta republică sovietică.

În primul tur, pentru Timoşenko ar vota 18,7% dintre respondenți, în timp ce pentru actualul președinte al Ucrainei, Petro Poroşenko, ar vota 15,6% din electorat.

Iulia Timoșenko, favorită în sondajele pentru prezidențiale

Iulia Timoșenko, favorită în sondajele pentru prezidențiale

Liderii politici pro-ruși, peste 25% din preferințele electoratului ucrainean

În topul popularităţii principalilor actori politici din Ucraina au mai fost nominalizați: Iuri Boiko, liderul formațiunii pro-ruse Blocul Opoziției, cu 11,7%; Anatoli Gryţenko, lider al formațiunii pro-europene de opoziție Poziția Civică, cu 9,7%; Oleg Liaşko, cunoscutul lide al formațiunii naționaliste Partidul Radical, cu 8,7%; Vadim Rabinovici, oligarh și lider al partidului de opoziție Za Jittia, cu 8,3%; Andri Sadovyi, primarul orașului Lviv și liderul partidului pro-european de opoziție Samopomici, cu 6,4%; Oleg Tiagnibok, lider al partidului naționalist moderat Svoboda, cu 3,9%; Arseni Iaţeniuk, fost premier al Ucrainei și unul din liderii partidului Frontul Popular, membru al coaliției guvernamentale actuale de la Kiev, cu 1,7%..

Conform surselor citate de mass-media din Ucraina, 15,3% dintre respondenți ar vota alți candidați.

Timoșenko vs. Poroșenko

Potrivit sondajului, Timoșenko este lider al clasamentului în aproape toate regiunile centrale şi în o parte din vestul Ucrainei. În același timp, fostul premier este printre primii trei clasaţi în aproape toate regiunile.

La rândul său, actualul președinte de la Kiev, Petro Poroşenko, are foarte mulţi susţinători în vest și în Kiev, zonele unde, în ultimele cicluri electorale, alegerile sunt câștigate de partidele pro-europene.

Nivelul de sprijin al Iuliei Timoșenko este mai mult sau mai puțin uniform în toate zonele din centrul, nordul, vestul și, parțial, în sudul ţării, în timp ce Poroşenko are cei mai mulţi susţinători în Vinniţa şi ceva mai puțin în zonele de vest și în centru. Merită menționat faptul că în oblast-ul Vinniţa actualul președinte Poroșenko are mari interese financiare, fiind și regiunea de baștină a actualului premier Volodymyr Groysman, unul din principalii aliați politici și economici ai liderului de la Kiev.

Actualul președinte de la Kiev, Petro Poroșenko, îngrijorat de ascensiunea în sondaje a liderului opoziției pro-europene Iulia Timoșenko

Actualul președinte de la Kiev, Petro Poroșenko, îngrijorat de ascensiunea în sondaje a liderului opoziției pro-europene Iulia Timoșenko

Turul doi al prezidențialelor, decisiv

Dacă în turul doi al scrutinului prezidențial ar participa Timoșenko și Poroșenko, rezultatele ar fi următoarele: 30% pentru Timoşenko şi 23% pentru Poroşenko. Sondajul realizat de grupul sociologic „Rating” mai precizează că 28% dintre cetăţeni ar refuza să participe la vot dacă în al doilea tur de scrutin ar intra Timoșenko și Poroșenko. Aceste rezultate au provocat îngrijorarea analiștilor politici de la Kiev în ceea ce privește rata mare a absenteismului, pe fondul acutizării crizei din Donbass și a lipsei unor reforme reale. (N.G.)

Share our work