de Isac Mihai | mai 18, 2021 | R. Moldova, România, Știri, UE
Igor Dodon mizează pe votul anti-românesc la următoarele alegeri parlamentare
La alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, Vladimir Voronin va fi folosit de Igor Dodon în calitate de „torpilă” în lupta cu oponenții politici, a declarat Renato Usatîi. Declarațiile liderului Blocului electoral „RENATO USATÎI” au fost făcute în cadrul emisiunii televizate «Территория свободы», citată de mass-media de la Chișinău.
„Nu știu care este scopul lui Vladimir Voronin. El are doar o problemă. Eu mereu am spus că multe lucruri au mers bine în perioada când era președinte. Numai că se ofensa dacă mai avea cineva bani în afară de el”, spune politicianul.
Opinii dure
Renato Usatîi crede că Blocul electoral dintre PCRM și PSRM este necesar mai mult lui Igor Dodon decât lui Vladimir Voronin. „Ce a vrut să obțină Dodon? El a discutat nu doar cu Voronin, dar cu toți care ar putea să-i ia 0,1% din voturi. Planul lui Dodon este ca nimeni să nu-l critice în această campanie electorală. El are nevoie de o „torpilă” pentru a-i critica pe toți. El deja nu este doar un simbol al corupției, dar și simbolul neîncrederii.
Chiar dacă, uneori, Dodon spune adevărul, oamenii consideră deja că el minte. Acum, Vladimir Voronin este o „torpilă” care transmite tot cei ei discută în comun”, a spus Usatîi.
Fantoma Plahotniuc
Potrivit lui Usatîi, Dodon voia să atragă de partea sa mai multe partide pentru a diminua din critici și riscuri.
„Ce spune Dodon: când vor fi repartizate voturile celor care nu vor trece în următorul parlament, iar acum procentul celor care nu au trecut se împarte egal, iar printre cei care vor depăși pragul de 5% este mai degrabă Maia Sandu, care va fi pe primul loc, ea va acumula cele mai multe voturi, iată că acest procent trebuie scăzut, aceasta este strategia lui Dodon”, a adăugat Usatîi.
Usatîi a adăugat că, acest bloc este și pe placul ex-liderului PDM, Vladimir Plahotniuc.
„Astăzi i-au adunat pe toți la ultimul cosit. Ei nu mai pot fi ascunși. Plahotniuc și-a epuizat toate „torpilele”, fețele noi, așa că nu-i rămâne decât să îi adune pe toți”, a conchis Renato Usatîi. (N.G.)
de Isac Mihai | aug. 9, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, UE, UE
Liderul comunist Vladimir Voronin atacă UE în scop electoral
Republica Moldova s-a grăbit să semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, a declarat fostul președinte comunist al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, într-un interviu pentru cotidianul GolosUA, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Moldova se zvârcolește, caută unde să se orienteze – spre est sau spre vest. S-au grăbit ei cu Acordul de Asociere. Moldova ar putea trăi fără el, cel puțin, 20-25 de ani. Ei au semnat Acordul în aceeași zi, împreună cu conducerea Ucrainei și a Georgiei”, a amintit fostul lider de la Chișinău. Potrivit lui, fiind la putere comuniștii s-au implicat foarte serios în procesul de modernizare și nu în cel de integrare europeană. „Nu poți fi în centrul Europei și nu corespunzi standardelor europene, în caz contrar nu va exista nici economie, nici comerț, nici export-import, și așa mai departe, nici investiții”, a menționat liderul PCRM.
Amintiri comuniste
El a reamintit că în cei opt ani de aflare la putere a Partidului Comuniștilor, investițiile în Republica Moldova au crescut de opt ori. „Oamenii au crezut în noi. Am anulat toate datoriile istorice. Am adoptat două legi, numite „Ghilotina-1” și „Ghilotina-2”, care au anulat zeci de miliarde de lei. Apoi am tras o linie roșie și am spus: de acum înainte s-au încheiat tot felul de indulgențe, iată un control electronic asupra achitării tuturor tipurilor de impozite și tot ce se cuvine. Am redus numărul de structuri de control, deoarece acestea vin după mită pentru a câștiga pe baza controlului. Am creat cele mai favorabile condiții pentru agenții economici. De exemplu, le-am permis să nu achite impozitul pe venit dacă ei reinvestesc acest venit în propria afacere. De aceea totul s-a dezvoltat și au existat bani, cu care au fost majorate salariile”, a spus Vladimir Voronin.
UE, miză în campania electorală din 2019
FMI, organizație bandidească
Fondul Monetar Internațional (FMI) este o organizație banditească, cea mai coruptă organizație, organizație banditească cu ajutorul căreia SUA spală banii, a mai declarat Voronin pentru ГолосUA. Președintele PCRM a menționat că SUA tipărește dolari SUA la tipografiile americane, preţul cărora îl constituie costul hârtiei, pe care sunt tipărite acestea și costul serviciilor de tipărire. „Prin intermediul FMI ei plaseză banii sub formă de împrumuturi, ajutîndu-ne, ne fericesc, vedeţi dvs., pentru ca pe urmă să le întoarcem acești bani cu dobînzi, anume astfel aceştia devin bani reali”, a spus Vladimir Voronin. El a menționat că după venirea la putere în ţară, în anul 2001, a Partidului Comunist, care la alegerile parlamentare din februarie 2001 a obţinut majoritatea constituțională, comuniștilor le-a fost prezis că ei se vor menţine la putere numai vreo trei luni. „Apoi au fost generoși dându-ne șase luni, pe urmă au spus că nu mai mult de un an. Literalmente, o lună mai tîrziu, Fondul Monetar Internațional a fost primul care și-a sistat activitățile. Aceasta este cea mai coruptă organizație banditească din lume. Ei și-au împachetat valizele, au închis ușile oficiului său și au fost plecați timp de șase ani. Cei-i drept, în anul 2007, au sosit fără invitația noastră”, a reamintit fostul președinte al Republicii Moldova.
Conform declarațiilor acestuia, după FMI, și-a sistat activitatea din Moldova și Banca Mondială, apoi Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. „Toți au decis să ne izoleze. Fostul secretar al Comitetului Central al PCUS, principalul ideolog al distrugerii Uniunii Sovietice, Lucinschi (Președintele Republicii Moldova în anii 1997-2001) ne-a lăsat țara cu 85% de datorie externă din PIB și cu 220% datorie internă. Ei s-au așteptat ca în cîteva luni ne vom prăbuși. Aşa şi spuneau. Nu le-a reuşit nimic din toate astea”, a subliniat Vladimir Voronin.
Calcule politice
Majoritatea analiștilor politici de la Chișinău consideră aceste declarații ale liderului comunist Voronin drept primele salve electorale în efortul său de recâștigare a unor segmente ale electoratului de stânga din RM în vederea alegerilor parlamentare din 2019. Concurența puternică pe acest segment din partea Partidului Socialiștilor, Partidului Nostru și a Partidului Șor l-a determinat pe Voronin să iasă la atac împotriva UE și FMI, o temă frecventă a liderilor politici de stânga din RM.
Confruntat cu un partid în derivă, cu structuri teritoriale slabe în majoritatea raioanelor din Republica Moldova și cu șanse foarte slabe de a accede în Parlamentul RM în 2019, Voronin va fi nevoit să facă adevărate minuni politice pentru a asigura supraviețuirea PCRM pentru încă un ciclu electoral. (M.B.)
de Razvan Iorga | mart. 26, 2015 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Ambasadorul Romaniei la Chisinau, Marius Lazurca, a declarat miercuri, in cadrul unei emisiuni la portalul Unimedia.info ca Romania nu a uitat faptul ca in timpul ultimului mandat de presedinte al lui Vladimir Voronin, Republica Moldova a expulzat un diplomat al UE in persoana celui roman. Totodata, el a mai aminitit ca dosarul „9 aprilie” ar merita o solutionare in memoria tinerilor ucisi si maltratati atunci la ordinul lui Voronin. „Sunt chestiunii delicate. Dar ceea ce pot sa spun este ca Romania isi aminteste destul de bine ce s-a intamplat in aprilie 2009 si de faptul ca a fost acuzata de puterea de atunci de organizarea unei lovituri de stat, ca martorilor acestei acuzatii nu li s-au oferit pana astazi argumentele acestei acuzatii. Din pacate, R. Moldova a creat un precedent in Europa, a fost primul stat european care a expulzat un ambasador al unui stat membru al UE. Sunt lucruri de o gravitate suficient de mare, ncat sa dea Romaniei sa se gandeasca la anumite gesturi politice pe care ar putea sau nu sa le faca”, a explicat diplomatul. Ambasadorul mai spune ca Romania nu a uitat aceste episoade. „Chestiunea este la un nivel inalt, de decizie politica. Politica externa in Romania este condusa de seful statului. Asteptam niste clarificari, pe care le asteapta si cetatenii R. Moldova. Lor si s-a prezentat o anumita versiune a unor evenimente dramatice, care au produs victime, or aceasta viziune nu a fost demonstrata, ba, mai mult este infirmata”, a mentionat invitatul.
de Isac Mihai | nov. 24, 2014 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
PCRM, condus de Vladimir Voronin, este favorit in preferintele electorale din Republica Moldova
Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) se menţine pe primul loc cu o săptămână înaintea alegerilor legislative din 30 noiembrie, potrivit unui sondaj IMAS publicat sâmbătă, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, si care arată totodată că, în ceea ce priveşte politica externă, cetăţenii moldoveni sunt indecişi între Rusia şi UE. Cinci formaţiuni politice ar putea intra în Parlamentul de la Chisinau în urma alegerilor legislative din 30 noiembrie din Republica Moldova, arată sondajul realizat la comanda agenţiei IPN. PCRM ar obţine 19,6%, fiind urmat de PLDM (liberal-democraţi) 17,2%, PDM (democraţi) cu 14,2%, Partidul Patria cu 8,7% şi Partidul Liberal, cu 8,5%. Totodata, formatiunea pro-rusa PSRM (Partidul Socialist din R.Moldova) se apropie de pragul electoral cu 5,3%, în timp ce numărul indecişilor a scăzut uşor la 9,6%.
Scadere in sondaje
Numărul persoanelor decise să voteze cu PCRM a scăzut cu 3,8 puncte procentuale comparativ cu sondajul din septembrie 2014. Totodata, PLDM a înregistrat o scădere de 1,4 puncte procentuale, în timp ce PDM, PL şi PSRM au înregistrat creşteri de peste două puncte procentuale. „Din punctul meu de vedere, dacă e să comparăm Partidul Comuniştilor de acum cinci ani, când era foarte vizibil, foarte vocal şi foarte prezent, acum are o cu totul altă campanie şi cred că asta face ca ei să piardă. Dacă vă aduceţi aminte, pe timpul crizei politice ei aveau 39 la sută intenţie de vot netă, iar acum, după un an şi jumătate, sunt la 19 la sută. Procentele pierdute de PCRM s-au capitalizat la Partidul Patria, Partidul Socialiştilor, au migrat spre partide de alternativă”, a declarat Doru Petruţi, director IMAS, într-o conferinţă de presă.
„Celelalte partide, liberal-democrat, democrat şi liberal, sigur că au trebuit să dea, în primul rând, explicaţii pentru propria prestaţie din campanie, dar resursele şi reţetele din campanie sunt foarte diferite. Vorbim de suport mediatic diferit, de resurse alocate în proporţii diferite, vorbim de capacitatea reţelelor de partid diferită”, a adăugat Doru Petruţi.
Premierul, pe primul loc
În ceea ce priveşte încrederea în liderii politici, Iurie Leancă (40 la sută) şi Dorin Chirtoacă (38 la sută) sunt primii pe listă, fiind urmaţi de Marian Lupu (33 la sută), Igor Corman (31 la sută), Vlad Filat (28 la sută), Vladimir Voronin (28 la sută), Renato Usatîi (27 la sută) şi Mihai Ghimpu (20 la sută). Potrivit sondajului, 60 la sută dintre respondenţi au declarat că s-au decis deja cu cine vor vota, iar 8 la sută nu exclud posibilitatea de a lua o decizie chiar în ziua votului. În ceea ce priveşte orientarea politică a respondenţilor, 29 la sută s-au declarat de dreapta, 23 de centru, 19 la sută de stânga, iar 22 la sută nu au oferit un răspuns.
Totodată, sondajul arată că cetăţenii moldoveni sunt încă indecişi între Rusia şi Europa. Astfel, 44 la sută dintre respondenţi consideră că Republica Moldova ar trebui să se apropie mai mult de Occident sau Europa, iar 43 la sută optează mai degrabă pentru apropierea de Rusia.
UE vs. Uniunea Vamala
Dacă s-ar organiza un referendum pentru aderarea la Uniunea Europeană, 51 la sută dintre respondenţi ar vota pentru, iar 36 la sută împotrivă, mai arata sursa citata. Cifrele sunt apropiate şi în cazul unui plebiscit privind aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, respectiv 47 la sută pentru şi 35 la sută împotrivă. „Indicatorul ce ţine de intenţia de vot pentru Uniunea Europeană are o evoluţie foarte specifică pentru că de-a lungul vremii el a avut evoluţii şi sub 40 la sută, şi peste 40 la sută, şi a ţinut foarte mult legătura cu agenda politică şi agenda mesajelor principalilor politicieni. Este un indicator care tot timpul a trebuit alimentat şi a reuşit să urce la praguri de felul acesta pe timpul semnării Acordului de Asociere şi acum este întreţinut, cred, şi de comunicarea politică şi spoturi electorale”, a explicat Doru Petruţi, directorul IMAS.
„Indicatorul pentru Uniunea Vamală ascunde foarte multă teamă, foarte multă frică. Oamenii nu vor să supere, de fapt, Federaţia Rusă, neştiind neapărat ce însemnă Uniunea Vamală. Reprezentările despre Uniunea Vamală sunt destul de vagi şi se asociază în general cu două-trei elemente: gaz, locuri de muncă, tot ce-au folosit partidele în comunicarea politică”, a explicat directorul IMAS.
NATO, in usoara crestere
În ceea ce priveşte aderarea la NATO, 50 la sută din respondenţi sunt împotrivă şi 27 la sută pentru. Doru Petruţi a remarcat totuşi că numărul celor care se declară în favoarea aderării la NATO a crescut, probabil, datorită campaniei unor partide politice care promovează acest obiectiv. Totodată, 50 la sută din moldoveni ar fi foarte îngrijoraţi dacă Rusia ar încerca să invadeze Republica Moldova, 21 la sută ar fi îngrijoraţi într-o oarecare măsură, iar 24 la sută nu ar fi îngrijoraţi deloc.
Sondajul a fost realizat în perioada 8-19 noiembrie, pe un eşantion de 1.128 de persoane cu vârste peste 18 ani, în 81 de localitaţi şi are o marjă de eroare de 3 la sută.
Demers diplomatic
Moscova nu are niciun motiv de îngrijorare faţă de o re-exportare a unor bunuri europene de pe teritoriul Republicii Moldova şi nu are nevoie de măsuri restrictive în acest sens, a declarat saptamana trecuta ministrul moldovean pentru Economie Adrian Candu pentru RIA Novosti, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Nu există motive de teamă că aceste bunuri vor fi livrate către Rusia via (Republica) Moldova. Nu există motive economice sau legale pentru ca să ni se impună măsuri restrictive”, a declarat ministrul.
Reamintim ca autoritatile de la Moscova au restricţionat importurile de carne şi fructe moldoveneşti anul acesta, invocând o prevenire a unor livrării ilegale de produse europene Rusiei, ca răspuns la sancţiunile impuse de către Uniunea Europeană Rusiei, pe care o acuză de implicare în criza din Ucraina.
Reprosuri ruse
Vicepremierul rus Dmitri Rogozin şi-a exprimat marţi regretul că autorităţile de la Chişinău nu au întrebat Tiraspolul ce părere are despre asocierea cu Uniunea Europeană, relatează agenţia rusă RIA Novosti, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „De ce preşedintele Republicii Moldova şi Guvernul nu s-au consultat cu Transnistria când au luat decizia de semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană? Probabil, Tiraspolul ar fi spus «nu» unui astfel de acord, dar autorităţile de la Chişinău cel puţin ar fi aflat formal opinia transnistrenilor”, a declarat recent Rogozin, în cursul unei întâlniri la Moscova cu liderul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova, Igor Dodon. „Peste 500.000 de persoane care locuiesc pe un alt mal al Nistrului nu au putut spune niciun cuvânt în procesul de negocieri”, a denunţat el.
Reamintim ca Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană la 27 iunie, în acelaşi timp cu Georgia şi Ucraina. Documentul, care include şi un Acord comercial aprofundat şi comprehensiv, a fost ratificat si de către Parlamentul European (PE).
Club al motanilor grasi
Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a comentat recent dorinţa R.Moldova de a se integra în UE, apreciind că ţara vrea să „stea la coadă pentru a intra în clubul select al motanilor graşi”, şi a apreciat că scrutinul parlamentar va determina orientarea geopolitică a Chişinăului. Alegerile parlamentare din 30 noiembrie „vor decide soarta Republicii Moldova, orientarea ei geopolitică. Sper că în urma acestui scrutin la putere vor veni persoane care vor reprezenta interesele majorităţii. Cunoaştem şi salutăm orientarea dorită de majoritatea populaţiei”, a declarat Rogozin, apreciind că „majoritatea cetăţenilor moldoveni ar vrea o integrare în Uniunea Vamală”.
El a subliniat că autorităţile de la Chişinău trebuie să „garanteze moldovenilor care muncesc în Rusia dreptul la liberă exprimare”, în contextul în care pe teritoriul rus vor fi deschise doar cinci secţii de votare.
Sprijin pentru Dodon
„Peste 700.000 de cetăţeni moldoveni muncesc în Rusia. Asta înseamnă că ei votează cu mâinile, picioarele şi inima pentru o apropiere de Rusia, care nu este un stat străin pentru ei”, a adăugat vicepremierul, în cursul unei întâlniri cu liderul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova, Igor Dodon, considerat unul din favoritii Kremlinului. „Nu sunt convins că orientarea politică a coaliţiei actuale este pe deplin patriotică”, a afirmat inaltul oficial rus.
În opinia lui Rogozin, Republcia Moldova, în prezent, vrea să „stea la coadă pentru a intra în clubul select al motanilor graşi”. „Însă toţi înţeleg foarte bine că această ţară nu va fi primită în Uniunea Europeană. Stând la coadă, Chişinăul va trebui să îndeplinească nişte cerinţe stricte”, a declarat Rogozin. „Astfel, Republica Moldova nu va avea drepturi, ci doar obligaţii”, a adăugat vicepremierul rus, subliniind că nu intenţionează să se implice în afacerile interne ale acestei ţări.
La rândul său, Igor Dodon a declarat că majoritatea cetăţenilor moldoveni ar fi împotriva orientării proeuropene a actualei puteri, deoarece „ei înţeleg că Rusia şi Republica Moldova au un trecut comun şi un prezent comun”. Dodon a menţionat că în cazul unei victorii la alegerile din 30 noiembrie, partidul său va cere denunţarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.
Avertismente germane
Cancelarul german, Angela Merkel, a sugerat că liderul rus Vladimir Putin a pus sub semnul întrebării pacea în Europa prin anexarea peninsulei Crimeea şi a avertizat că Moscova ar putea ameninţa şi alte ţări din regiune, inclusiv Republica Moldova, Serbia şi Georgia, relatează mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Într-un discurs susţinut la Institutul Lowy din Sydney cu ocazia summitului G20, cancelarul german a declarat că Occidentul trebuie să acţioneze ferm în faţa acţiunilor Rusiei.
Criza din Ucraina nu este o problemă regională, ci un motiv de îngrijorare pentru toată lumea, a adăugat cancelarul german. De asemenea, Angela Merkel a subliniat că Occidentul trebuie să rămână unit în disputa cu preşedintele rus cu privire la criza din Ucraina. Şefa Guvernului de la Berlin a adăugat că este foarte important ca Europa şi Statele Unite să adopte o poziţie comună în privinţa crizei din Ucraina.
Angela Merkel a exclus posibilitatea unei intervenţii militare occidentale şi a precizat că toate opţiunile trebuie să fie luate în calcul pentru soluţionarea crizei pe cale diplomatică.
Declaraţia cancelarului german intervine în contextul în care Guvernul de la Berlin este îngrijorat în legătură cu politica agresivă antiocidentală a Rusiei în Balcani. Mass-media germana considera că temerile sunt motivate de intenţia Rusiei de a consolida cooperarea în sectorul energetic şi militar cu Serbia.
Razboiul expulzarilor
Reamintim ca deputatul comunist din Duma de Stat a Rusiei, Valerii Rașkin, a solicitat Ministerului de Externe de la Moscova expulzarea diplomaților moldoveni ca răspuns la reținerea în Republica Moldova a cetățenilor ruși, Victor Șapinov și Maxim Firsov. În cererea lui Rașkin adresată lui Lavrov, oficialul comunist susține că în urma reținerii cetățenilor ruși, Republica Moldova suspectează Rusia de organizarea acțiunilor subversive pe teritoriul altui stat. “Am făcut toate demersurile necesare privind arestul lui Șapinov și Firsov, care au fot reținuți ilegal. Este o provocare a serviciilor speciale moldovenești și nu este exclus că este la comanda UE. Din câte se vede, cineva intenționat vrea să incrimineze Rusiei acțiuni ilegale și să umilească țara”, susține Valerii Rașkin.
Deputatul comunist susține că reținerea cetățenilor ruși face parte din acțiunile neprietenoase față de Rusia și necesită un răspuns imediat, solicitand Ministerului rus de Externe de la Moscova sa intreprinda acțiuni concrete.
Reamintim ca in data de 14 noiembrie, serviciile de securitate ale Republicii Moldova au fost reținute mai multe persoane, dintre care cetățeni străini originari din Federația Rusă și Ucraina, precum Victor Șapinov, liderul mișcării pro-ruse „BOROTBA” (LUPTA) din Ucraina, și Maxim Firsov activist al organizației „BOROTBA”. Firsov, în vârstă de 34 de ani este originar din Tiumeni, Federația Rusă, iar Șapinov este originar din localitatea Mîtiș din regiunea Moscovei, Federația Rusă. Anterior acesta a activat în cadrul Dumei de Stat a Federației Ruse, iar actualmente locuiește la Kiev, Ucraina, mai relateaza mass-media de la Chisinau.
