Zelesnki: Războiul total cu Rusia, o posibilitate

Zelesnki: Războiul total cu Rusia, o posibilitate

Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass

Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că un război total cu Rusia este o posibilitate şi că îşi doreşte să aibă o întâlnire substanţială cu preşedintele rus Vladimir Putin.

Întrebat la Summitul Strategiei Europene de la Ialta (YES) dacă ar putea exista cu adevărat un război total cu Rusia, care a anexat Peninsula Crimeea de la Ucraina în 2014 şi îi sprijină pe separatiştii din estul Ucrainei, Zelenski a răspuns: „Cred că se poate întâmpla”.
„E cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla, dar, din păcate, există această posibilitate”, a adăugat el, vorbind în ucraineană.

Supărat pe NATO

Conform Kievului, conflictul din estul Ucrainei a făcut 14.000 de morţi începând din 2014.
Zelenski a spus că relaţiile cu SUA s-au îmbunătăţit, însă a deplâns faptul că Ucraina nu a primit un răspuns clar la solicitarea sa de a adera la NATO, un pas care ar înfuria cu siguranţă Moscova.

„Nu am primit o poziţie directă cu privire la aderarea Ucrainei la NATO. Ucraina este pregătită de mult timp”, a spus el.

Zelenski a mai declarat că un refuz de a primi Ucraina ar slăbi NATO şi ar face jocul Rusiei.
Tensiunile dintre Kiev şi Moscova s-au amplificat la începutul acestui an, când luptele din estul Ucrainei s-au intensificat, iar Rusia a masat mai multe trupe în apropierea graniţei.

Acuzații ruse

Moscova a acuzat Ucraina că a pierdut interesul în discuţiile de pace, în timp ce Zelenski a insistat fără succes pentru o întâlnire cu Putin în zona de conflict. „Sincer, nu am timp să mă gândesc la el”, a declarat Zelenski vineri.

„Sunt mai interesat dacă putem cu adevărat să avem o întâlnire substanţială, şi nu declarativă, aşa cum face cu unele state”, a adăugat el.

„Astăzi mi se pare că ei nu par să vadă sensul rezolvării unor chestiuni. Încheierea războiului şi rezolvarea rapidă a chestiunilor legate de conflict – nu îşi doresc asta”, a mai spus Zelenski. (K.P.)

Share our work
Merkel, desant geopolitic la Moscova și Kiev

Merkel, desant geopolitic la Moscova și Kiev

Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană

Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană

Cancelarul german Angela Merkel se va deplasa săptămâna viitoare la Moscova și Kiev, unde se va întâlni cu preşedinţii rus şi ucrainean, Vladimir Putin, respectiv Volodimir Zelenski.

Angela Merkel urmează să efectueze o vizită la Moscova vineri, 20 august, iar apoi se va deplasa la Kiev – duminică, 22 august, a anunţat vineri purtătorul său de cuvânt, Steffen Seibert.

„Vom oferi detalii despre programul său la începutul săptămânii viitoare”, a precizat el într-o conferinţă de presă.

Situație complicată

Vizita cancelarului german intervine pe fondul tensiunilor între Ucraina şi alte ţări vecine cu Belarus şi al intenţiei Germaniei de a duce la capăt proiectul de gazoduct Nord Stream 2.

SUA şi Germania au ajuns la un acord în iulie privind realizarea acestui proiect energetic, după ce Washingtonul a încetat să mai protesteze faţă de construcţia gazoductului, în schimbul garanţiilor că Berlinul va ajuta Ucraina ca această conductă să nu-i pună în pericol securitatea energetică.

Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass

Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass

Nord Stream 2, problema eternă

Angela Merkel a recunoscut că rămân încă numeroase aspecte de rezolvat în legătură cu Nord Stream 2, proiect privit cu multă suspiciune de Ucraina şi, de asemenea, de unele ţări din Uniunea Europeană, precum Polonia şi ţările baltice, având în vedere creşterea dependenţei energetice a Germaniei de Rusia.

Cancelarul german a pledat întotdeauna pentru necesitatea menţinerii unui dialog cu Moscova, chiar şi în momentele de maximă tensiune bilaterală sau multilaterală. Merkel a făcut referire la rolul strategic al Rusiei în conflictele internaţionale majore, cum ar fi Siria sau Afganistan. (K.P.)

Share our work
Kozak, întâlniri secrete la Chișinău

Kozak, întâlniri secrete la Chișinău

Vladimir Putin, înger geopolitic pentru Transnistria

Vladimir Putin, înger geopolitic pentru Transnistria

Reprezentantul administrației prezidențiale a Federației Ruse, Dmitrii Kozak, care a venit miercuri, 11 august, în Republica Moldova nu s-a limitat doar la întrevederi cu Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

Potrivit surselor locale, după ce a stat la vorbă cu Maia Sandu, Kozak a mers la sediul Ambasadei Federației Ruse în Republica Moldova, acolo unde era așteptat de către Igor Dodon și Vladimir Voronin.

Mai mult decât atât, sursele noastre susțin că Voronin, Dodon și Kozak au vorbit mai bine de doua ore. Întâlnirea ar fi avut un caracter strict secret, departe de ochii presei. Participanții nu au făcut declarații presei.

Transnistria-bombă-geopolitică-la-granița-NATO.

Transnistria, bombă geopolitică la granița NATO

Intermezzo transnistrean

Conform unor surse politice locale, Dmitrii Kozak a mai avut întrevederi cu o delegație transnistreană, condusă de Galina Antiufeeva, vicepreședinta Sovietului Suprem de la Tiraspol. Printre oficialii de la Tiraspol participanți s-au mai numărat Vitali Ignatiev, negociatorul-șef al regimului transnistrean, și diferiți factori de conducere din Executivul din zona separatistă.

În aceată iarnă în Transnistria vor avea loc alegeri prezidențiale, eveniment cu final așteptat. Actualul lider de la Tiraspol nu are niciun contracandidat care ar putea să îi pună în pericol noul mandat.

Reamintim că după întrevederea cu președinta Sandu, Kozak a declarat că Rusia nu poate să se implice direct, întrucât conflictul ține doar de Republica Moldova și regiunea transnistreană.

Rusia este gata să acorde asistență pentru a facilita înțelegea dintre Transnistria și Republica Moldova. Noi nu suntem pregătiți să înaintăm condițiile noastre propii. Aceasta nu ne privește pe noi”, a declarat acesta.

Pe 19 septembrie 2021, pentru alegerile parlamentare din Federația Rusă, Moscova va deschide peste 20 de secții de vot în zona controlată de autoritățile de la Tiraspol. Aici vor putea vota cei peste 200 de mii de persoane din Transnistria care au cetățenia Federației Ruse. Până în acest moment autoritățile de la Chișinău nu au făcut nicio declarație în acest sens. (K.P.)

Share our work
Kozak la Chișinău, primul test geopolitic pentru noua guvernare

Kozak la Chișinău, primul test geopolitic pentru noua guvernare

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, vrea o relație pragmatică cu Federația Rusă

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, vrea o relație pragmatică cu Federația Rusă

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că în cadrul întrevederii cu Dmitri Kozak, reprezentantul special al președintelui rus, Vladimir Putin, a discutat despre problema exporturilor produselor agricole moldovenești pe piața rusă, despre noul contract de livrare a gazelor naturale pentru țara noastră, inclusiv despre subiectul reglementării conflictului transnistrean.

Am reiterat poziția noastră în vederea relansării unui dialog pragmatic și constructiv, care să fie în interesul cetățenilor R. Moldova. Am discutat mai multe subiecte importante de pe agenda bilaterală, inclusiv problema exporturilor produselor agricole moldovenești pe piața rusă și noul contract de livrare a gazelor naturale pentru țara noastră. Am abordat și subiectul reglementării conflictului transnistrean. Am reconfirmat poziția R. Moldova în ceea ce ține de relansarea procesului de reglementare exclusiv pe cale pașnică, folosind instrumente politice și diplomatice și cadrul de negocieri existent, cu respectarea suveranității și a integrității teritoriale a țării noastre în cadrul hotarelor ei internațional recunoscute.

Interes comun

Șefa statului menționează că are o agendă plină cu Federația Rusă și multe subiecte de interes comun pentru „statele și pentru cetățenii noștri”.

Am discutat despre ele astăzi și suntem pregătiți să le abordăm pe larg, inclusiv prin intensificarea contactelor bilaterale. Am apreciat deschiderea părții ruse în acest sens, fapt care poate contribui la consolidarea dialogului dintre țările noastre”, a spus Sandu într-o postare pe Facebook.

Dmitrii Kozak, reprezentantul special al lui Putin, a avut o întrevedere cu președinta Republica Moldova, Maia Sandu, la Președinție, în cadrul căreia au participat: ministrul de Externe, Nicu Popescu, viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Vlad Kulminski, viceprim-ministrul Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Ana Revenco, ministrul Afacerilor Interne, precum și Cristina Gherasimov, consilieră a președintei în domeniul politicii externe.

Declarații politice

Dmitrii Kozak, reprezentantul special al lui Putin, a făcut declarații de presă, după întrevederea cu președinta R. Moldova, Maia Sandu.

După ce a fost învestit Guvernul și a fost instituită o stabilitate, ne-am înțeles (n.r. Cu autoritățile de la Chișinău) să discutam subiectele de ordin și interes bilateral care există. Discuția a fost foarte constructiva, ne-am înțeles sa conlucrăm și sa inițiem un dialog pe mai multe subiecte chiar începând cu ziua de mâine, subiecte care interesează și la care visează cetățenii R. Moldova și cei din Federația Rusă. Am fost rugați să intervenim în soluționarea conflictului transnistrean. Am discutat despre exportul reciproc de mărfuri. Și am discutat și problema aprovizionării R. Moldova cu gaz, aici există o problemă și este absolut necesar să avem dialog ca să fie luată o decizie benefică pentru ambele părți. Dacă ajungem la un consens pe toate subiectele discutate, atunci cu siguranță va avea loc o întrevedere între Putin si Sandu. Rusia este gata să ajute R. Moldova, dar cu condiția ca să aibă și țara noastră de câștigat”, a spus Kozak.

Planul Kozak

Numele lui Dmitri Kozak este legat de planul de reglementare al conflictului transnistrean, din 2003, cunoscut drept „Memorandumul Kozak” sau „Planul Kozak”. Planul viza constituirea a unui stat moldovenesc federal asimetric și staționarea trupelor rusești pe teritoriul R. Moldova pentru încă 20 de ani (până în 2023). Planul Kozak stipula că viitoarea federație va avea un parlament bicameral: Camera reprezentanților (cu 71 de deputaţi) şi Senatul (cu 26 de senatori, dintre care 13 reprezentanți ai R. Moldova, 9 ai Transnistriei şi 4 ai Găgăuziei). (K.P.)

Share our work
Abhazia și Oseția de Sud, răvașe georgiene către Kremlin

Abhazia și Oseția de Sud, răvașe georgiene către Kremlin

Abhazia și Oseția de Sud, susținute ferm de Federația Rusă

Abhazia și Oseția de Sud, susținute ferm de Federația Rusă

Președinta Georgiei, Salome Zurabișvili, a cerut Rusiei să-și revoce decizia din 2008 privind recunoașterea independenței regiunilor separatiste georgiene Osetia de Sud și Abhazia. Demersul a fost făcut cu ocazia împlinirii la 8 august a 13 ani de la conflictul ruso-georgian, în urma căruia Moscova a recunoscut cele două republici autoproclamate.

Rusia „trebuie să dea dovadă de voință politică și să avanseze spre dezescaladare, prin revocarea recunoașterii” independenței celor două regiuni separatiste, a subliniat Zurabișvili într-un interviu acordat postului de televiziune Imedi.

Condiții georgiene

Președinta Georgiei a cerut de asemenea Moscovei să respecte acordul semnat atunci de președinții rus și francez de la acea vreme, Dmitri Medvedev, respectiv Nicolas Sarkozy, care prevedea retragerea trupelor rusești din Osetia de Sud și Abhazia, unde Moscova are acum baze militare.

Zurabișvili a explicat că, dacă Rusia îndeplinește aceste condiții, atunci va fi posibil „să trecem la o nouă fază de cooperare, să începem dialogul”. „Astăzi este o zi de doliu, dar și de speranță. Credem că Georgia se va reîntregi în cele din urmă”, a subliniat ea.

Premierul Irakli Garibașvili, alte oficialități, între care și reprezentanți ai opoziției au participat duminică la ceremonia de depunere a coroanelor de flori la mormintele celor căzuți în războiul de cinci zile (8-12 august 2008) la un cimitir din Tbilisi.

„20% din teritoriul Georgiei este ocupat în prezent de Rusia. Pentru a obține ‘dezocuparea’ trebuie să muncim 24 de ore din 24. Cu ajutorul comunității internaționale, vom reuși”, s-a declarat încrezător premierul georgian.

Tbilisi, care a rupt relațiile diplomatice cu Moscova, nu recunoaște independența celor două regiuni separatiste și consideră trupele rusești de pe teritoriul acestora drept forțe de ocupație.

Recunoaștere parțială

Kremlinul a recunoscut independența ambelor regiuni georgiene la 26 august 2008, la două săptămâni de la semnarea acordului destinat să pună capăt conflictului scurt din Osetia de Sud, care s-a încheiat cu o înfrângere dură pentru Georgia.

Liderii ruși au apărat în permanență decizia de a trimite trupe în Republica Osetia de Sud în apărarea populației locale, dintre care majoritatea deține cetățenie rusă.

Ulterior intrevenției în Oseția de Sud, Federația Rusă și Abhazia au lansat o ofensivă militară împotriva vestului Georgiei, ocupând regiuni strategice, inclusiv valea Kodori.

Până în prezent, independența Osetiei de Sud și a Abhaziei, cu excepția Rusiei, a fost recunoscută doar de Venezuela, Nicaragua, Nauru și Siria, dar nu și de majoritatea comunității internaționale. (K.P.)

Share our work