Patriarhia Rusă, noi declarații pro-război

Patriarhia Rusă, noi declarații pro-război

Patriarhul rus Kirill, un aliat de nadejde al presedintelui rus Putin

Patriarhul rus Kirill, un aliat de nadejde al presedintelui rus Putin

Federația Rusă a intrat în conflictul armat în Ucraina împotriva propriei sale voinţe, a susţinut Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill, într-o predică ţinută în regiunea Nijni Novgorod, în vestul Rusiei, relatează mass-media internațională, preluată de media de la București.

Rugăciune specială pentru Putin

„Ceea ce se întâmplă astăzi nu este doar o altă campanie militară, un anumit tip de tensiune. Se pare că mulţi au vrut să şteargă Rusia ortodoxă de pe faţa pământului”, a declarat patriarhul Kirill, citat de RIA Novosti.
„Dar nu trebuie să se întâmple asta, de aceea, astăzi, rugăciunea noastră specială este pentru autorităţile noastre, pentru armata noastră, pentru preşedintele nostru, pentru toţi cei de care depinde cu adevărat rezultatul acestei bătălii, în care am intrat împotriva voinţei noastre”, a afirmat Kirill, un susţinător fervent al campaniei militare ruse în ţara vecină şi al politicilor preşedintelui Vladimir Putin.

Federația Rusă a intrat în conflictul armat în Ucraina împotriva propriei sale voinţe, a susţinut Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill,

Federația Rusă a intrat în conflictul armat în Ucraina împotriva propriei sale voinţe, a susţinut Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill,

Ghimpe în ochi

Patriarhul de la Moscova a adăugat că Rusia a devenit un „ghimpe în ochi” pentru mulţi în lume şi unii cred că „poate fi eliminată”. „Astăzi, patria noastră trece printr-o încercare (…). Unii cred că a venit momentul când este posibil să se termine cu Rusia”, a adăugat el, legând aceasta de o „viziune alternativă asupra lumii, asupra lui Dumnezeu şi asupra omului”.
” Deci, bineînţeles, Rusia este un ghimpe în ochi pentru mulţi’, a reiterat patriarhul rus, al cărui sprijin faţă de războiul declanşat de Kremlin în Ucraina i-a atras critici atât din partea Vaticanului, cât şi a altor biserici ortodoxe, inclusiv Biserica Ortodoxă Română.
Rusia a declanşat la 24 februarie o invazie în Ucraina, prima agresiune de acest tip în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

Share our work
Kremlinul poate recunoaște aerian Republica turcă a Ciprului de Nord

Kremlinul poate recunoaște aerian Republica turcă a Ciprului de Nord

Alianța strategică dintre Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan îngrijorează statele UE și NATO

Liderul turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat că a discutat cu omologul său rus Vladimir Putin despre începerea zborurilor directe din Rusia către Republica Turcă a Ciprului de Nord

Liderul turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat că a discutat cu omologul său rus Vladimir Putin despre începerea zborurilor directe din Rusia către Republica Turcă a Ciprului de Nord (n.r.- partea nordică a Ciprului, aflată sub controlul ciprioţilor turci), relatează NTV.

Turismul, ramură strategică

Zborurile dinspre Rusia ar oferi sprijin pentru economia de acolo, date fiind veniturile potenţiale din turism, a spus Erdogan.
”Dacă vor începe zboruri directe din Rusia către Republică Turcă a Ciprului de Nord, am fi mulţumiţi, evident”, a afirmat şeful statului turc.
Media turce au relatat că ministrul transporturilor cipriot turc a declarat că două companii aeriene ruseşti sunt interesate de începerea zborurilor către noul aeroport Ercan, care va fi deschis în 15 noiembrie.
Insula Cipru este divizată din 1974. După o lovitură de stat a naţionaliştilor ciprioţi greci, care au încercat unirea cu Grecia, armata turcă a invadat Ciprul. ‘Republica Turcă a Ciprului de Nord’, autoproclamată în 1983, este recunoscută doar de Ankara, iar sudul cu populaţie grecească face parte din Uniunea Europeană.

Share our work
Putin, desant strategic la G20

Putin, desant strategic la G20

Vladimir Putin, supărat pe Occident

Vladimir Putin, supărat pe Occident

Preşedintele rus Vladimir Putin intenţionează să participe la summitul G20 din noiembrie de la Bali, în Indonezia, după ce a primit o invitaţie oficială.

Invitație oficială

„Am primit invitaţia oficială (…). Am răspuns pozitiv spunând că suntem interesaţi să participăm”, a anunţat luni consilierul Kremlinului, Iuri Uşakov.

Cu toate acestea, el a precizat că mai este „mult timp” până la summitul prevăzut pentru 15-16 noiembrie, sugerând că formatul participării Rusiei ar putea fi modificat. „Însă, deocamdată, invitaţia este (făcută) pentru o participare personală”, a subliniat oficialul rus.
În octombrie anul trecut, Vladimir Putin a participat prin videoconferinţă la summitul G20 de la Roma, din cauza pandemiei de coronavirus.
Jakarta a stârnit controverse prin invitarea Rusiei la summitul G20, în pofida acuzaţiilor de crime de război formulate la adresa Moscovei după lansarea invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie.

Presiuni occidentale

Ţările occidentale, în frunte cu Statele Unite, fac presiuni asupra Indoneziei, care asigură anul acesta preşedinţia prin rotaţie a G20, pentru a exclude Rusia de la această reuniune.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat în favoarea unei participări a ţărilor occidentale la viitorul summit al G20, în pofida prezenţei probabile a preşedintelui rus Vladimir Putin.
„Cred că este mai bine să i se spună în faţă (lui Vladimir Putin), dacă vine, ceea ce credem şi ca el să ia o poziţie”, a declarat duminică seară Ursula von der Leyen pentru postul german de televiziune ZDF.
Şeful statului indonezian şi preşedintele G20, Joko Widodo, va merge joi în Rusia, după o vizită în Ucraina prevăzută tot în cursul acestei săptămâni.
El se va întâlni cu Vladimir Putin la Moscova, după ce a reprezentat Indonezia ca ţară invitată la summitul G7 din Germania, din 26-27 iunie. Widodo va fi primul lider asiatic care va merge în cele două ţări de la începerea conflictului.

Share our work
Putin, avertisment dur de la tribuna noului Tratat de la Varșovia

Putin, avertisment dur de la tribuna noului Tratat de la Varșovia

Liderul rus Vladimir Putin, supărat pe NATO

Liderul rus Vladimir Putin, supărat pe NATO

Președintele Rusiei Vladimir Putin a declarat că statele OTSC nu vor permite escaladarea situației și implementarea scenariului revoluțiilor colorate, așa cum s-a întâmplat în alte țări.

Măsurile luate pe linia OTSC arată că noi nu vom permite să fie perturbată situația la noi acasă și implementarea scenariului așa-ziselor revoluții colorate”, a declarat liderul de la Kremlin.

Vladimir Putin participă la summitul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, unde se discută despre situația din Kazahstan. Din OTSC fac parte Kazahstan, Federația Rusă, Belarus, Kîrgîzstan, Tadjikistan și Armenia. Organizația s-a format sub egida Moscovei, intervenția din Kazahstan fiind prima operațiune din istoria organizație.

Probleme sociale

Acțiunile de protest în Kazahstan au început în primele zile ale noului an. Locuitorii orașelor Zanaozen și Aktau, care sunt situate în regiunea producătoare de petrol Mangistau, au ieșit pe străzi pentru a protesta împotriva dublării prețului gazului petrolier lichefiat, care este folosit în calitate de combustibil pentru mașini.

Ministerul kazah al Energeticii a explicat că de la 1 ianuarie costul său a început să se formeze la tranzacțiile bursei electronice în baza cererii și ofertei. Pe 4 ianuarie, autoritățile au anunțat că sunt pregătite să îndeplinească principala revendicări ale protestatarilor – reducerea prețului gazelor. Protestele s-au extins și în alte orașe, fiind arestate câteva mii de persoane.

În dimineața zilei de 5 ianuarie, președintele țării Tokaev a demis guvernul și a dispus introducerea reglementării de stat a prețurilor la gazul lichefiat și la benzină, pentru o perioadă de șase luni. El a anunțat, de asemenea, că va prelua funcția de șef al Consiliului de Securitate, care a fost condus anterior de primul președinte al țării, Nursultan Nazarbaev, și a anunțat noi măsuri pentru soluționarea situației.

OTSC, colac de salvare

La ședința Consiliului de Securitate, Tokaev a informat că a cerut ajutor OTSC „pentru a depăși amenințarea teroristă”. Consiliul de Securitate Colectivă al organizației a decis să trimită forțe de menținere a păcii în Kazahstan, care vor rămâne acolo pentru o perioadă limitată.

Tokaev i-a avertizat pe protestatari că autoritățile vor lua măsurile cele mai dure împotriva protestatarilor, deoarece sunt deja morți și răniți în rândul forțelor de ordine. În întreaga țară a fost introdusă starea de urgență.

Moscova condiționează

Moscova regretă faptul că Statele Unite continuă să insiste pe concesii unilaterale din partea Rusiei și, în locul unei abordări constructive, preferă speculațiile, ceea ce nu poate fi bază pentru o discuție productivă privind garanțiile de securitate, a declarat, pentru RIA Novosti, viceministrul rus de Externe, Serghei Riabkov. El a amintit că la negocieri se va insista pe refuzul NATO de a continua să se extindă și de a amplasa arme de atac în aproapierea granițelor ruse.

Totul în formă legală. Din păcate, auzim tot felul de speculații pe tema că Rusia trebuie să facă asta, trebuie să facă cealaltă, trebuie să întreprindă pasul acesta, pasul celălalt… De nenumărate ori am reacționat la o asemenea abordare a problemei – și nu oricum, ci la toate nivelurile, dar aici nu poate fi bază pentru nici un fel de acord, nici pentru o discuție productivă”, a subliniat diplomatul.

Discurs dur

Riabkov a recunoscut că, în procesul dezbaterilor, Moscova se va confrunta cu lipsa dorinţei colegilor occidentali de a ”percepe în mod real” cerințele, și anume – garanții legate de stoparea extinderii, precum și ”lichidarea a tot ceea ce a creat Alianța, mânată de fobii antirusești și de tot felul de idei false despre ce înseamnă esența politicii Rusiei începând din 1997”.

Numai că, firește, sub presiune și în regim de amenințări formulate constant la adresa noastră, de către participanții occidentali, la viitoarele contacte nu vom face nici o concesie”, a spus viceministrul. Potrivit spuselor sale, nici o altă tactică la negocieri nu răspunde intereselor de securitate ale statului.

În același timp, Riabkov nu a exclus posibilitatea ca dialogul cu SUA privind garanțiile de securitate, de la Geneva, să se limiteze la o singură întâlnire, dacă Statele Unite nu își vor exprima disponibilitatea de a discuta despre preocupările părții ruse.

Nu pot exclude nimic; este un scenariu cât se poate de posibil”, a declarat Riabkov, subliniind că SUA, dar, în special ”grupul lor de sprijin, în persoana altor state NATO, nu trebuie să-și facă iluzii în acest sens”.

Întrebări americane

Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că Washingtonul are întrebări cu privire la cererea Kazahstanului adresată unei organizaţii de securitate regională condusă de Rusia prin care îi cere ajutorul în reprimarea protestelor care au provocat zeci de morți în această țară din Asia Centrală.

Înaltul diplomat american a spus că autoritățile kazahe „au cu siguranță capacitatea de a face față în mod corespunzător protestelor”, așa încât să respecte drepturile protestatarilor, menținând în același timp legea și ordinea. „Așa că nu este clar de ce (autoritățile kazahe) simt nevoia unei asistențe din exterior”, a afirmat Blinken, pe 7 ianuarie, într-o conferință de presă.

La începutul acestei săptămâni, Kazahstanul a cerut ajutorul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, pe fondul protestelor provocate de creșterea prețului la combustibili. Dintre țările membre, Rusia a trimis cei mai mulți soldați – câteva mii – în Kazahstan.

Blinken a făcut comentariile după ce președintele kazah Kasîm-Jomart Tokaiev i-a avertizat pe manifestanți că forțele de securitate au primit ordinul „să tragă pentru a ucide”, chiar dacă forțele de poliție păreau să dețină controlul asupra majorității orașelor din Kazahstan. Ministerul de Interne a declarat că Piața Republicii din Almatî, unul dintre principalele focare de violență, a fost curățată de ceea ce a numit „grupurile criminale”. (Mihai Isac)

Share our work
Putin, desant strategic la G20

Putin, acuzații de genocid în Donbas

Vladimir Putin, acuzații de genocid în Donbass

Vladimir Putin, acuzații de genocid în Donbass

Preşedintele rus Vladimir Putin a susţinut că populaţia din estul Ucrainei în război, o zonă aflată în prezent în centrul unor noi tensiuni între Moscova şi Occident, ar suferi de o ”rusofobie”, un ”prim pas către un genocid”.

”Trebuie să vorbesc despre rusofobie ca un prim pas către un genocid. Este ceea ce se întâmplă în momentul de faţă în Donbass (numele acestei regiuni, ndlr), o vedem, o ştim cu siguranţă. Şi aceasta seamănă desigur cu genocidul despre care aţi vorbit”, a afirmat liderul rus unui jurnalist, în cursul unei reuniuni cu Consiliul prezidenţial pentru drepturile omului.

Amenințare militară

Ucraina şi Occidentul au denunţat în ultimele săptămâni concentrarea unor efective de aproape 100.000 de soldaţi ruşi la frontiera ucraineană, generând temeri cu privire la o invazie, în timp ce Moscova neagă un scenariu de război.

Armata rusă a desfăşurat lângă Voronej (250 km de frontiera ucraineană) sisteme antiaeriene Buk în configurare deplină de luptă, dezvăluie joi Conflict Intelligence Team (CIT), un grup de jurnalişti ruşi de investigaţie, publicând imagini de pe teren, potrivit agenţiei de presă ucrainene Glavkom.ua şi Radio Svoboda (RFE/RL).

În aprilie 2020 în zona respectivă a regiunii Voronej Rusia a instalat o tabără militară de proporţii, unde la ora actuală sunt transferate echipamente şi tehnică de luptă din alte regiuni ruse.

Capcana TikTok

Înregistrările video care însoţesc dezvăluirile jurnaliştilor de la Conflict Intelligence Team au fost făcute la gara feroviara Maslovka şi au fost postate pe TikTok.

Imaginile arată numeroase dispozitive de artilerie autopropulsată Msta-S, tancuri T-80U, precum şi sisteme de apărare antiaeriană „Buk M1”, compuse dintr-un lansator de rachete autopropulsat ZRK 9K37 „Buk”, un sistem de lansare-încărcare SAM 9K37 „Buk” şi un vehicul de transport KrAZ 9M38.

Trenurile cu echipamente şi tehnică militară, de pe care au fost şterse numerele de înmatriculare, au sosit din regiunea Moscova (Naro-Fominsk), regiunea Nijni Novgorod (Iliino) şi regiunea Smolensk (Krasnîi Bor), potrivit CIT.

„Aceste date ne permit să concluzionăm că, în pofida discuţiilor dintre Putin şi Biden, concentrarea trupelor ruse în zonele care se învecinează cu teritoriile controlate de Kiev continuă”, apreciază jurnaliştii de la CIT.

Site-ul de monitorizare a traficului feroviar gdevagon.ru arată că miercuri trenul cu care au fost aduse sistemele „Buk” la Voronej se afla încă în punctul de sosire, ceea ce înseamnă că discuţia cu preşedintele american nu a dus deocamdată la retragerea trupelor ruse de la graniţa cu Ucraina.

Îngrijorare rusă

La o zi după discuţia cu Biden, preşedintele Putin, răspunzând la o întrebare din partea jurnalistului Kommersant dacă Rusia intenţionează într-adevăr să atace Ucraina, a afirmat că Rusia are dreptul să se apere, acuzând Ucraina şi NATO de situaţia tensionată de la frontiera ruso-ucraineană.

Putin consideră inacceptabilă aderarea Ucrainei la NATO şi a afirmat că Rusia va lua măsuri adecvate în legătura cu ameninţările la adresa securităţii sale, cerând garanţii juridice în scris că Alianţa Nord-Atlantică nu se va extinde către Est.

A doua zi după discuţiile cu omologul său american, preşedintele rus a declarat că va transmite SUA şi partenerilor lor din NATO propuneri „în domeniul securităţii”, iar Biden a exclus posibilitatea de a trimite trupe americane în Ucraina chiar şi în cazul unei invazii ruseşti.

Informaţiile potrivit cărora Rusia ar pregăti o ofensivă la scară largă în Ucraina nu corespund realităţii, a declarat joi şeful Statului Major al armatei ruse, Valeri Gherasimov.

Războiul acuzațiilor

Ţările NATO acordă o atenţie excesivă mişcărilor de trupe pe teritoriul Federaţiei Ruse, deşi relocarea unităţilor militare este o „practică de rutină pentru forţele armate ale oricărui stat”, a explicat el.

Gherasimov susţine că „informaţiile difuzate de media despre o presupusă iminentă invazie rusă în Ucraina sunt o minciună”.

Şeful Statului Major al armatei ruse a mai spus că livrarea de arme de către alte ţări forţelor militare ucrainene „escaladează şi mai mult situaţia şi aşa tensionată” în Donbas.

În acelaşi timp, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a acuzat joi guvernul ucrainean că transferă artilerie grea în zona liniei de contact din Donbas, în estul Ucrainei şi că doar „mimează” negocierile pentru rezolvarea conflictului în Doneţk şi Lugansk. (Mihai Isac)

Share our work