de Isac Mihai | oct. 25, 2018 | Federatia Rusa, Info Militar, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Uncategorized @ro
Sistemele S-400, pregătite de livrare în 2019
Ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, a anunţat că instalarea în Turcia a sistemelor de rachete ruseşti sol-aer S-400 va începe în octombrie 2019, a relatat joi cotidianul turc Hurriyet, citat de mass-media internațională, preluată de KARADENIZ PRESS. Potrivit Hurriyet, ministrul Akar a precizat că, la începutul lui 2019, în Rusia va fi trimis personal turc pentru a fi instruit în domeniul sistemelor de rachete S-400. Akar a mai informat că va trimite membri ai personalului în Rusia pentru a fi antrenaţi la începutul lui 2019.
Negocieri politice
În luna decembrie 2017, Moscova şi Ankara au semnat acordul care prevede achiziţionarea de către Turcia a unor sisteme antiaeriene ruse S-400. Acordul privind sistemele antiaeriene S-400, care potrivit estimărilor are valoarea de 2,5 miliarde de dolari, a generat preocupări în Occident, în contextul în care Turcia este stat membru al Alianţei Nord-Atlantice. Conform experților militari, citați de mass-media de specialitate, sistemul antiaerian rus nu poate fi integrat în infrastructura militară NATO.
În luna aprilie 2018, Alexandre Miheev, directorul general al companiei producătoare de armament Rosoboronexport, anunța că Rusia a început producţia sistemelor de apărare antiaeriană S-400 destinate Turciei. ”Am început să executăm contractul. Producţia sistemelor S-400 care urmează să fie livrate Turciei a început”, a declarat Miheev la întrevedrea cu partea turcă.
S-400, armă politică pentru Moscova
India și Qatar pe axa S-400
La începutul lunii octombrie 2018, India a semnat un contract în valoare de cinci miliarde de dolari pentru achiziţionarea din Rusia a cinci sisteme antiaeriene S-400. Acestea vor fi livrate începând cu luna octombrie 2020, mai menționează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Contractul a fost semnat la New Delhi, de premierul indian, Narendra Modi, cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, ca parte a unui pachet larg de înțelegeri economice, politice și militare dintre cele două state, estimate la peste 15 miliarde de USD pentru următorii 10 ani. Acestea mai vizează energia atomică şi explorarea spaţială.
Contractul pentru achiziţionarea de către India a sistemelor antiaeriene S-400 a fost semnat în pofida riscurilor impunerii de sancţiuni americane ţărilor care cooperează cu Rusia în domeniul apărării. India este un client important pentru industria militară rusă, achiziționând nave militare, tancuri, avioane de luptă, etc..
La rândul său, autoritățile din Qatar sunt în negocieri avansate cu Moscova pentru achiziția sistemelor S-400, surse ruse menționând că acest contract se va ridica la aproximativ 4 miliarde de dolari americani. Doha, supusă unei blocade dure din partea unei coaliții conduse de Arabia Saudită, aliat de nădejde al SUA în regiune, folosește acest contract ca o modalitate de a își cumpăra sprijinul diplomatic rus, mai consideră analiștii politici, citați de mass-media.
Axa Moscova-Ankara, consolidată de S-400
S-400, mândria industriei militare ruse
S-400 Triumf (C-400 «Триумф») este o nouă generație de sisteme de apărare aeriană, dezvoltată de către Almaz Central Design Bureau ca o perfecționare a familiei S-300. Codul de identificare NATO este: SA-21 Growler, și anterior era cunoscut ca S-300PMU-3.
Sistemul rus S-400 este proiectat să distrugă avioane, rachete de croazieră şi rachete balistice, inclusiv rachete cu rază medie de acţiune, dar pot fi, de asemenea, utilizate pentru obiective aflate la sol. S-400 poate viza ţinte aflate la o distanţă de până la 400 de kilometri şi la o altitudine de până la 30 de kilometri. (N.G.)
de Isac Mihai | oct. 25, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Principal, Știri, Uncategorized @ro
Manevre NATO, răspuns la amenințările ruse
NATO dă startul în această joi în Norvegia celor mai vaste manevre militare de la sfârşitul Războiului Rece, un mod de a aminti Rusiei solidaritatea Aliaţilor în ciuda îndoielilor insuflate de preşedintele american Donald Trump, relatează France Presse, citat de mass-media de la București. Conform surselor citate, aproximativ 50.000 de militari, 10.000 de vehicule, 65 de nave şi 250 de aeronave din 31 de ţări urmează să ia parte la exerciţiul Trident Juncture 18, care vizează antrenarea Alianţei atlantice pentru a veni în ajutorul unuia dintre membrii săi în caz de agresiune.
„Mediul de securitate în Europa s-a deteriorat semnificativ în ultimii ani”, a declarat secretarul general al NATO, norvegianul Jens Stoltenberg. „Trident Juncture trimite un mesaj clar naţiunilor noastre şi oricărui adversar potenţial: NATO nu caută confruntarea, dar este gata să-şi apere toţi aliaţii împotriva tuturor ameninţărilor”, a declarat el într-o conferinţă de presă, citat de mass-media internațională.
Adversar potențial
Deşi acest „adversar potenţial” nu a fost desemnat oficial, Rusia se află în mintea tuturor, în contextul în care statul rus îşi etalează puterea militară şi împarte cu Norvegia o frontieră de 198 de kilometri în nordul îndepărtat.
Armata rusă a anexat Crimeea, a contribuit la destabilizarea estului Ucrainei, şi-a sporit capacităţile în Arctica şi a desfăşurat în septembrie cele mai mari manevre din istoria sa în Orientul Îndepărtat, menționează experții militari citați de mass-media intermațională, preluată de KARADENIZ PRESS.
La rândul său, Ambasada Rusiei la Oslo a declarat că vede în Trident Juncture un exerciţiu „antirusesc”. „O astfel de activitate pare provocatoare, chiar dacă cineva încearcă să o justifice cu scopuri pur defensive”, a susţinut ambasada.
Timp de luni de zile, Moscova s-a arătat iritată de întărirea continuă a prezenţei militare occidentale în regiune. Statele Unite şi Marea Britanie au decis în schimb să intensifice desfăşurările în Norvegia pentru a-şi aclimatiza trupele de luptă cu vremea foarte rece.
Purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a criticat la începutul lunii octombrie ceea ce ea a numit drept „clinchetul armelor” şi a promis o „ripostă”. „Principalele ţări din NATO îşi sporesc prezenţa militară în regiune, în apropierea graniţelor Rusiei”, a denunţat ea. „Astfel de acţiuni iresponsabile vor conduce în mod inevitabil la destabilizarea situaţiei politice şi militare din Nord, la o creştere a tensiunilor”.
Submarine olandeze, vârf de lance în exercițiile militare NATO
Trident Juncture 18
Toate acestea au fost alimentate în continuare sâmbătă de anunţul făcut de Donald Trump în legătură cu retragerea Statelor Unite din Tratatul privind forţele nucleare intermediare, în vigoare din 1987. Reproşând Rusiei că dezvoltă o nouă rachetă, SSC-8, presedintele american a ameninţat ca va creşte arsenalul nuclear al ţării sale.
Cu toate că angajamentul lui Donald Trump faţă de NATO este de tipul „una caldă, alta rece”, în special asupra articolului 5 şi obligaţiilor de apărare colectivă, armata americană participă la Trident Juncture cu cel mai mare contingent, peste 14.000 de soldaţi şi un grup aeronaval.
„Noi ne antrenăm în Norvegia, dar bineînţeles că lecţiile învăţate (…) din Trident Juncture sunt pertinente şi pentru alte ţări”, a notat Stoltenberg.
Pe lângă cele 29 de ţări membre ale Alianţei, la manevre, care se desfăşoară până pe 7 noiembrie, participă şi Suedia şi Finlanda.
Doi observatori ruşi şi doi din Belarus au fost invitaţi. Şeful NATO şi-a exprimat speranţa că Rusia „va evita orice comportament periculos”. (M.B.)
de Isac Mihai | oct. 24, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Știri
Trump-intensifică-războiul-declarațiilor-cu-liderul-rus-Vladimir-Putin
Preşedintele american Donald Trump doreşte să se întâlnească cu omologul său rus Vladimir Putin pe 11 noiembrie la Paris, în marja ceremoniilor de comemorare a 100 de ani de la sfârşitului Primului Război Mondial, a declarat marţi, la Moscova, consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, John Bolton, citat de mass-media internațională, preluată de KARADENIZ PRESS. ‘Preşedintele Trump va fi foarte bucuros să vă întâlnească la Paris, în marja comemorării a 100 de ani de la semnarea Armistiţiului’, a spus Bolton la începutul întrevederii sale cu Vladimir Putin la Moscova.
Kremlinul surprins
Putin i-a spus lui Bolton că Rusia este uneori surprinsă de măsurile, în opinia sa, nejustificate pe care Washingtonul le ia împotriva Moscovei. Cu toate acestea, liderul de la Kremlin a afirmat că doreşte să aibă noi discuţii cu Trump, posibil luna viitoare la Paris. ‘Ar fi util să continuăm un dialog direct cu preşedintele Statelor Unite (…) De exemplu, la Paris, dacă partea americană este interesată de aceste contacte’, a declarat Putin. ‘Noi abia răspundem la măsurile pe care le luaţi, însă ele continuă să vină’, i-a spus Putin lui Bolton.
‘Indiferent care sunt abordările, este posibil şi necesar să căutăm puncte de convergenţă’, a continuat Putin, menţionând că schimburile comerciale între Rusia şi Statele Unite sunt în creştere în pofida sancţiunilor.
Președintele rus, Vladimir Putin, pregătit să se întâlnească cu Trump
Întâlnire cu repetiție
Cei doi lideri vor merge la Paris la 11 noiembrie pentru a participa la ceremoniile de comemorare a sfârşitului Primului Război Mondial, la care sunt aşteptaţi peste 60 de şefi de stat şi de guvern.
Donald Trump şi Vladimir Putin s-au întâlnit la primul lor summit bilateral în iulie la Helsinki. Preşedintele american a fost extrem de criticat în Statele Unite pentru că a avut o atitudine foarte conciliantă faţă de omologul său rus. ‘A fost, în opinia mea, o întâlnire utilă şi destul de dură. În cele din urmă, cred că a fost constructivă’, a afirmat Putin despre summitul de la Helsinki.
INF, părăsit de SUA
John Bolton s-a întâlnit luni şi marţi la Moscova cu mai mulţi oficiali ruşi înainte de a fi primit de preşedintele Putin. Vizita sa are loc după anunţul lui Donald Trump în legătură cu retragerea Statelor Unite ale Americii din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (Intermediate Nuclear Forces Treaty, INF) încheiat cu URSS în timpul Războiului Rece.
Tratatul a fost semnat în 1987 de ultimul lider al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, şi de preşedintele american de atunci, Ronald Reagan.
Acest tratat, care a interzis utilizarea unei serii întregi de rachete cu rază de acţiune variind între 500 şi 5.000 de km, a pus capăt crizei declanşate în anii 1980 prin desfăşurarea de rachete SS-20 sovietice, cu focoase nucleare, îndreptate atunci împotriva capitalelor occidentale
Puncte slabe
Kremlinul a declarat că Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (Intermediate Nuclear Forces Treaty, INF) are punctele sale slabe, însă abordarea Statelor Unite de a anunţa că intenţionează să se retragă fără să propună altceva în schimb este periculoasă.
‘Desigur, există puncte slabe în tratat, însă a rupe acordul fără a oferi altceva în loc este ceva cu care nu suntem de acord’, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. ‘Să respingi mai întâi documentul şi să vorbeşti apoi despre posibilitatea ipotetică, efemeră de a încheia un nou tratat reprezintă o poziţie periculoasă’, a mai spus el. (M.B.)
de Isac Mihai | oct. 24, 2018 | Federatia Rusa, Info Caspica, Știri
Armenia, pregătită de alegeri anticipate
Alianța politică din Armenia, YELK, l-a nominalizat pe demisionarul premier interimar Nikol Pașinian pentru postul de prim-ministru al fostei republici sovietice, relatează mass-media de la Erevan, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Celelalte facțiuni parlamentare au anunțat că își mențin promisiunea de a nu nominaliza nicio altă persoana pentru aceasta functie, într-un efort coordonat de a provoca alegeri anticipate. Pașinian a anunțat în data de 16 octombrie că demisionează pentru a netezi astfel calea spre alegeri generale anticipate. El a obtinut functia de premier în luna mai 2018, după proteste populare masive în principalele orașe din Armenia, conduse de el și care au dus la înlăturarea de la putere a premierului Serj Sarkisian.
Conform Constituției armene, alegerile anticipate pot avea loc doar dacă premierul demisionează și parlamentul nu reușește să-l înlocuiască timp de două săptămâni. Noile alegeri pot fi organizate într-un intreval de 30 până la 45 de zile.
Demisie cu repetiție
Premierul armean, Nikol Pashinyan, şi-a anunţat anterior demisia, deschizând calea convocării alegerilor legislative anticipate, considerată absolut necesară de acesta drept singura modalitate de reformare a vieții politice din Armenia.
Fost lider al opoziţiei armene, Pashinyan a devenit premier în luna mai 2018 printr-un vot al parlamentului de la Erevan, după mai multe săptămâni de proteste masive împotriva corupţiei şi nepotismului clasei politice. Protestele au fost declanșate de încercarea fostului preşedinte Serzh Sargsyan de a se menține la putere transferând prerogative prezidenţiale către primul-ministru, post pe care l-a ocupat imediat ce şi-a terminat mandatul de preşedinte al Armeniei, stat membru în structurile de cooperare euroasiatice inițiate de Moscova.
Mișcare strategică
În anunţul demisiei sale, Nikol Pashinyan a declarat că actuala compoziţie a parlamentului nu reflectă noua realitate politică a ţării şi că doreşte ‘să ducă până la capăt revoluţia de catifea restituind deplin puterea poporului’. El a făcut apel la susținerea electoratului, analiștii considerând acest pas drept o chemare la mobilizarea suporterilor săi pentru a sprijini demersul său de dizolvare a Parlamentului unicameral de la Erevan.
„Îmi dau demisia. Le doresc tuturor noroc în alegeri, garantăm alegeri corecte”, a spus Pashinyan. El a menționat că „este clar că demisia are un caracter formal, dar totuși este un moment special”.
În termen de 14 zile de la demisia primului ministru al Armeniei, Parlamentul țării trebuie să aleagă, conform Constituției, un nou șef al Cabinetului de miniștri. În cazul în care prim-ministrul nu este ales din două încercări, legislativul este dizolvat și sunt anunțate alegeri parlamentare anticipate.
Toate cele patru fracțiuni parlamentare au declarat că nu vor înainta candidați pentru funcția de șef de Guvern. Potrivit planurilor lui Pashinyan, alegerile anticipate vor avea loc în prima jumătate a lunii decembrie 2018.
Putin la Erevan
Cele două tabere politice din Armenia sunt implicate într-o competiție deschisă pentru atragerea sprijinului politic al administrației de la Kremlin, președintele rus fiind așteptat să efectueze o vizită oficială în Armenia în următoarele luni. Analiștii politici de la Erevan, citați de mass-media regională, nu au exclus posibilitatea ca Putin să efectueze această deplasare până la alegerile parlamentare anticipate din acest an și nu la începutul anului 2019, așa cum era prefigurată inițial.
„Am fost de acord ca Putin să viziteze Armenia la sfârşitul anului acesta, sau la începutul anului viitor. Anul acesta am avut deja contacte cu liderului rus şi plănuim să mai avem până la sfârşitul anului. Aşadar, consider că este corect să organizăm o vizită oficială la începutul anului viitor. Până atunci, vom avea o bază de documente şi sper să le semnăm în timpul vizitei”, a declarat premierul interimar al Armeniei. Acesta a avut deja 5 întrevederi oficiale cu Vladimir Putin de la preluarea mandatului în fruntea guvernului fostei republici sovietice. (N.G.)
de Isac Mihai | oct. 23, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina
Liderii-ruși-Vladimir-Putin-și-Dmitry-Medvedev-mulțumiți-de-noile-sancțiuni-impuse-Ucrainei
Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat un decret ce impune restricţii economice Ucrainei ca urmare a „acţiunilor inamicale’”la care au recurs autorităţile de la Kiev, referire la sancţiunile impuse Rusiei de către Ucraina, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Decretul semnat de Putin stabileşte ‘măsuri economice speciale’ împotriva Ucrainei, care ar putea consta în restrângerea vânzării de resurse energetice şi a investiţiilor ruse în economia ucraineană, precum şi restrângerea importurilor de produse agricole ucrainene, a explicat agenţiei Ria Novosti responsabilul Comisiei Dumei de Stat pentru Pieţe Financiare, Anatoli Aksakov.
Conform textului decretului, guvernul rus are sarcina să stabilească în mod concret ce vor cuprinde aceste sancţiuni, cum va fi garantată aplicarea lor, plus o listă cu persoane şi entităţi care vor fi supuse sancţiunilor ruse. Decretul mai menţionează că sancţiunile vor putea fi ridicate dacă şi Ucraina, la rândul ei, renunţă la cele instituite de ea.
Sancțiuni ucrainene
Guvernul de la Kiev a impus în luna septembrie sancţiuni împotriva companiilor ruse RZD Logistics, Promkompleksplast şi Gazgolder, acuzate de Ucraina de colaborare cu provinciile separatiste Doneţk şi Lugansk.
Anterior, în luna mai 2018, preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a semnat un decret cu sancţiuni împotriva Rusiei şi le-a prelungit pe cela instituite în anul 2014, anul când Rusia a anexat Crimeea.
Mass-media menționează că sancţiunile decise de Ucraina vizează circa 1.750 de persoane şi peste 750 de entităţi. Persoanele supuse acestor măsuri sunt jurnalişti, politicieni, activişti, militari şi oameni de afaceri care desfăşoară activităţi în Crimeea, iar companiile ruse sancţionate de Kiev activează în domenii precum apărarea, producţia de tutun, aviaţie, transporturi, diverse alte industrii, finanţe, mass-media şi sectorul informatic.
Populația Ucrainei, principala victimă a sancțiunilor și războiului din Donbass
Medvedev, mulțumit de sancțiuni
Sancțiunile ruse împotriva Ucrainei vor afecta sute de cetățeni ai acestui stat și companiile pe care le controlează, a declarat marți premierul rus Dmitri Medvedev, relatează mass-media regională.
Anterior, purtător de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a declarat că sancțiunile nu vor afecta cetățenii ucraineni simpli, care locuiesc în Rusia. El a adăugat că poporul ucrainean rămâne „fratern”, cu excepția unor ”reprezentanți ratați”.
Reamintim că, ieri, președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret „Cu privire la aplicarea unor măsuri economice speciale în legătură cu acțiunile neprietenoase ale Ucrainei față de cetățenii și persoanele juridice din Federația Rusă”.
Șeful statului rus a ordonat guvernului să pregătească o listă a persoanelor fizice și juridice împotriva cărora vor fi aplicate sancțiuni. Această decizie a dus la apariția unor speculații în mass-media cu privire la posibilitatea ca Moscova să introducă pe lista de sancțiuni unele afecri ale oligarhilor ucraineni care se opun politicii ruse în Ucraina, precum Ihor Kolomoisky. (N.G.)
