de Isac Mihai | nov. 5, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri
Flota militară rusă face legea în Mediterana de Est
Rusia a anunţat că a trimis noua sa fregată cu rachete de croazieră cu rază lungă de acţiune Kalibr în Marea Mediterană, la câteva luni după ce Moscova şi-a consolidat forţele navale în largul coastei siriene, relatează mass-media de specialitate, citată de KARADENIZ PRESS. „Fregata Flotei de la Marea Neagră Amiral Makarov a părăsit (baza navală) Sevastopol şi se îndreaptă spre strâmtorile Mării Negre. Nava va acţiona în cadrul forţei navale permanente a flotei ruseşti din Marea Mediterană”, a declarat Ministerul Apărării rus într-un comunicat, citat de mass-media.
Forţele ruse au folosit în operațiuni anterioare rachete de croazieră Kalibr de pe fregate şi submarine staţionate în Marea Mediterană și Marea Caspică împotriva unor ţinte ale militanţilor, în sprijinul ofensivei armatei siriene.
Președintele rus, Vladimir Putin, joacă dur în Mediterana de Est
Prezență permanentă
Ministerul nu a declarat dacă fregata ar urma să participe la operaţiunea militară din Siria unde Moscova l-a sprijinit pe preşedintele Bashar al-Assad de la intrarea în război în 2015. Anterior flota militară, aviața navală și infanteria marină rusă au participat la susținerea regimului de la Damasc.
Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat în mai că nave militare ruseşti cu rachete de croazieră Kalibr se vor afla permanent în Marea Mediterană pentru a contracara ceea ce el a spus că este „ameninţarea teroristă” în Siria.
Rusia a desfăşurat mai multe nave de război în Marea Mediterană în această vară, inclusiv fregatele Amiral Grigorovici, Amiral Essen şi Pitlivîi, împreună cu nava de desant Nikolai Filcenkov şi corveta cu rachete Vîşni Volocek.
Ziarul Izvestia a scris în august că Rusia şi-a adunat cel mai mare grup naval în Marea Mediterană după 2015, ce cuprinde 10 nave, cele mai multe dintre ele echipate cu rachete de croazieră cu rază lungă de acţiune Kalibr. Mai multe nave se aflau pe drum şi două submarine au fost de asemenea desfăşurate, potrivit sursei citate. (N.G.)
de Isac Mihai | nov. 1, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
NATO avertizează Kremlinul
NATO a cerut Rusiei să respecte tratatul încheiat în 1987 privind armele nucleare după ameninţarea SUA de a-l denunţa şi a avertizat Moscova în cursul unei reuniuni de la Bruxelles în privinţa ”determinării de a-şi asigura securitatea”, relatează mass-media internațională, citată de KARADENIZ PRESS. „Aliaţii fac apel încă o dată la Rusia să respecte pe deplin şi imediat Tratatul privind forţele nucleare intermediare (INF) încheiat în 1987”, a anunţat NATO într-un comunicat publicat la finalul reuniunii.
Reuniunea s-a derulat la nivelul ambasadorilor în cadrul Consiliului NATO-Rusia, la sediul Alianţei de la Bruxelles. Reuniunea a durat trei ore şi jumătate, a precizat un diplomat. „Suntem gata să continuăm dialogul privind această chestiune cu Rusia, dar ca Alianţă suntem în egală măsură determinaţi să luăm măsuri eficiente pentru a continua să asigurăm siguranţa şi securitatea tuturor aliaţilor”, a avertizat Alianţa.
Preocupări NATO
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a deplâns faptul că Rusia nu a răspuns preocupărilor exprimate de NATO privind noul său sistem de rachete 9M729 sau SSC-8, se adaugă în comunicat. NATO consideră că „sistemul de rachete 9M729 constituie un risc serios pentru stabilitatea strategică a zonei euro-atlantice”.
Aliaţii europeni din cadrul NATO consideră că tratatul INF este esenţial pentru securitate în Europa şi s-au declarat foarte preocupaţi de potenţialele riscuri pe care le prezintă denunţarea tratatului INF de către SUA.
S-a făcut apel la Washington şi Moscova pentru calmarea jocului, dar „este foarte dificil”, a declarat un diplomat german, citat de mass-media regională.
Asigurări ruse
Reprezentantul rus a dat asigurări că noul sistem de rachete nu încalcă tratatul şi a repetat că Moscova va furniza explicaţiile solicitate, susţin surse diplomatice.
La rândul său, preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat săptămâna trecută că renunţarea la tratatul INF ar putea duce la o nouă cursă a înarmărilor şi a promis să reacţioneze în consecinţă dacă SUA vor desfăşura noi rachete pe teritoriul Europei.
Reuniunea a încercat să disipeze şi tensiunile provocate de manevrele desfăşurate de NATO în Norvegia. Jens Stoltenberg l-a informat pe reprezentantul rus privind obiectivele exerciţiului „Trident Juncture” şi Rusia a furnizat amănunte despre exerciţiul Vostok 2018, se mai precizează în comunicatul NATO.
Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre
Crimeea nucleară
Rusia continuă pregătirea infrastructurii militare din Crimeea pentru instalarea de arme nucleare, a declarat ambasadorul Ucrainei la ONU, Vladimir Ielcenko, indicând că Moscova a dublat numărul trupelor sale din peninsula ucraineană anexată în martie 2014, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. În acest sens, a afirmat Ielcenko, Rusia transferă trupe şi echipamente prin Marea Azov şi nu a renunţat la planul său de a obţine un coridor terestru dinspre Donbas (estul Ucrainei) în Crimeea.
‘În Crimeea ocupată are loc o militarizare intensă. Rusia şi-a dublat forţele militare din peninsula şi continuă pregătirea infrastructurii de aici pentru desfăşurarea de arme nucleare, inclusiv modernizează depozitele de muniţii nucleare din epoca sovietică’, a declarat diplomatul ucrainean în cursul unei reuniuni de marţi seară a Consiliului de Securitate al ONU dedicată Ucrainei.
Problema Azov
În acelaşi timp, ambasadorul Ucrainei a atras atenţia asupra tensiunilor în creştere în jurul Mării Azov (între Crimeea şi teritoriul rus, în nordul Mării Negre cu care comunică prin strâmtoarea Kerci) utilizată de Rusia drept o rută suplimentară pentru transferul de trupe şi echipamente în Crimeea.
Cu o zi în urmă, comandantul marinei ucrainene, Igor Voroncenko, declarase că există un risc de escaladare în regiunea Mării Azov, cu impact negativ asupra securităţii, comerţului şi navigaţiei, conform Interfax-Ukraina. ‘Din punctul de vedere al armatei, situaţia din Marea Azov este foarte tensionată. După cum a precizat deja Serviciul de Stat pentru Frontieră, acolo se află aproximativ 120 de nave şi vedete (ruse), dar numai 36 au arme şi pot acţiona, iar 24 au suficient armament la bord’, a declarat Voroncenko, indicând că Ucraina şi-a consolidat prezenţa în zonă printr-un grup de nave mici care poate îndeplini sarcini cu caracter militar. (N.G.)
de Isac Mihai | oct. 28, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri
Liderul rus, Vladimir Putin, principalul aliat politic extern al președintelui Dodon
Președintele Igor Dodon va efectua o vizită oficială în Federația Rusă pe 31 octombrie, a declarat înaltul oficial în cadrul emisiunii „Glavnîi vopros” de la postul de televiziune NTV Moldova, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Igor Dodon spune că vizita lui va avea loc imediat după întîlnirea lui Recep Tayyip Erdogan cu cancelarul Germaniei, Angela Merkel, președintele Rusiei, Vladimir Putin și președintele Franței, Emmanuel Macron. Șeful statului spune că a avut o rugăminte către președintele turc în ceea ce privește întrevederea lui Erdogan cu cei trei lideri și că despre acest lucru va discuta în cadrul vizitei sale în Turcia.
Ambiții diplomatice
Despre vizita oficială în Federația Rusă, șeful statului moldovenesc spune că va avea o întrevedere cu președintele rus, Vladimir Putin. De asemenea, echipa președintelui, din care vor face parte parlamentari socialiști, va avea întrevederi cu reprezentanții Dumei de Stat a Rusiei.
Totodată, Igor Dodon va merge într-o vizită și la Paris pe 10-11 noiembrie 2018, când va avea loc un summit consacrat încheierii primului război mondial la care vor participa liderii mondiali. De asemenea, șeful statului moldovenesc spune că în viitorul apropiat va avea întrevederi și cu înalți oficiali din Austriei, mizând pe o invitație oficială la Viena. Igor Dodon spune că în cadrul vizitelor le prezintă principalilor parteneri externi poziția președinției privind cele mai importante chestiuni ale politicii interne și externe și ale reglementării transnistrene. (N.G.)
de Isac Mihai | oct. 26, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Principal, România, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
NATO susține decizia SUA de retragere din Tratatul INF
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că este improbabil ca membrii europeni ai alianţei militare să desfăşoare noi arme nucleare pe teritoriul lor ca răspuns la presupusa încălcare a tratatului dintre Washington şi Moscova privind interzicerea dezvoltării şi utilizării de rachete cu rază medie şi scurtă de acţiune, potrivit RFE/RL, citat de KARADENIZ PRESS. La câteva zile după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat că SUA se va retrage din Tratatul privind Forţele Nucleare cu Rază Intermediară (INF), semnat în 1987, Stoltenberg a declarat miercuri că NATO evaluează implicaţiile privind securitatea ca urmare a presupusei nerespectări a pactului de către ruşi. “Nu prevăd ca aliaţii europeni să desfăşoare un număr suplimentar de arme nucleare, ca răspuns”, a precizat el la o conferinţă de presă.
Manifestându-şi sprijinul pentru Washington, Stoltenberg a declarat că “toţi aliaţii [NATO] sunt de acord că SUA respectă în totalitate [tratatul]…. Problema este comportamentul ruşilor”.
De asemenea, el şi-a exprimat speranţa că Rusia şi SUA vor conveni să extindă acordul New START, care restricţionează dezvoltarea şi desfăşurarea armelor nucleare de rază lungă şi urmează să expire în 2021.
Tratatul INF, încălcat
Tratatul INF interzice Statelor Unite şi Rusiei să deţină, să producă sau să desfăşoare rachete de croazieră şi balistice cu lansare terestră cu o rază de acţiune cuprinsă între 500 şi 5.500 de km. Aproximativ 2.700 de rachete au fost anihilate de fosta Uniune Sovietică şi SUA în baza tratatului.
Președintele american Trump a declarat în 20 octombrie că SUA se va retrage din tratatul INF. Donald Trump şi consilierul său pe probleme de securitate naţională John Bolton, care s-a întâlnit cu preşedintele rus Vladimir Putin şi alţi oficiali de top în Moscova în 22-23 octombrie, au invocat temerile Statelor Unite cu privire la ceea ce aliaţii NATO susţin că este o rachetă rusească care aparent încalcă prevederile tratatului şi la faptul că Beijingul, care nu face parte din tratat, a dezvoltat în ultimii ani acelaşi tip de rachete pe care americanii şi ruşii nu le pot dezvolta ca parte a INF.
Amenințări ruse
Rusia va trebui să ţintească ţări din Europa care ar primi eventuale rachete americane cu rază intermediară de acţiune, în cazul în care Statele Unite vor să desfăşoare asemenea rachete, a ameninţat miercuri preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit The Associated Press. Anunţul făcut de Vladimir Putin a survenit în urma unei declaraţii a preşedintelui american Donald Trump, de sâmbătă, potrivit căreia SUA intenţionează să se retragă din Tratatul INF, care interzice armamentul nuclear cu rază intermediară de acţiune, încheiat în timpul Războiului Rece, în 1987. Tratatul INF a fost semnat în 1987 de către preşedintele american Ronald Reagan şi ultimul lider al Uniunii Sovietice Mihail Gorbaciov.
Vladimir Putin și Donald Trump vor avea discuții la Paris
Amenințări cu repetiție
Liderul de la Kremlin nu este la prima ameninţare a aliaţilor NATO. În ultimii ani, oficiali ruşi au subliniat că România este ţintă a rachetelor Rusiei, deoarece găzduieşte sistemul de la Deveselu.
Motivaţia lui Donald Trump ar fi că acordul INF a devenit irelevant după ce Rusia i-a încălcat clauzele şi China – o mare putere militară – nu este semnatară. Lucru care face ca SUA să rămână în urma dezvoltărilor tehnologice.
După vizita consilierului pe probleme de securitate naţională, John Bolton, la Moscova, efectuată între 22 – 23 octombrie, Vladimir Putin a declarat că speră ca Statele Unite să nu dea curs acestei intenţii şi să poziţioneze rachete cu rază intermediară de acţiune în Europa.
Conform liderului de la Kremlin, o asemenea hotărâre ar putea să conducă la repetarea crizei din timpul Războiului Rece, când Statele Unite şi Uniunea Sovietică au înţesat continentul european cu acest tip de rachete, în anii ’80. ”Dacă ei desfăşoară în Europa, vom fi nevoiţi, natural, să răspundem la fel”, a declarat Putin într-o conferinţă de presă, în urma unei întâlniri cu premierul italian Giuseppe Conte. ”Naţiunile europene care vor fi de acord cu asta trebuie să înţeleagă că îşi vor expune teritoriul ameninţării unui posibil atac ca represalii. Acestea sunt lucruri evidente”, a subliniat Putin.
Acuzații reciproce
”Eu nu înţeleg de ce să punem Europa într-un pericol atât de grav”, a continuat el. ”Eu nu văd niciun motiv pentru un astfel de lucru”, a apreciat el. ”Vreau să repet că nu este alegerea noastră. Noi nu vrem acest lucru”, a adăugat liderul de la Kremlin.
SUA şi NATO au acuzat Rusia de încălcarea tratatului prin dezvoltarea sistemului de rachete SSC-8, terestru, care este format din rachete de croazieră de rază intermediară, cunoscut în Rusia sub numele de Novator 9M729.
Imediat după acuzaţiile NATO din 2014, Moscova a negat faptul că ar fi dezvoltat sistemul SSC-8, însă în ultimul an varianta oficială a Rusiei s-a schimbat. Acum Kremlinul admite existenţa sistemului, însă susţine că SUA nu are dovezi conform cărora SSC-8 ar încălca tratatul INF.
Întâlnire nucleară la Paris
Preşedintele american Donald Trump doreşte să se întâlnească cu omologul său rus Vladimir Putin pe 11 noiembrie la Paris, în marja ceremoniilor de comemorare a 100 de ani de la sfârşitului Primului Război Mondial, a declarat recent, la Moscova, consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, John Bolton, citat de mass-media internațională, preluată de KARADENIZ PRESS. ‘Preşedintele Trump va fi foarte bucuros să vă întâlnească la Paris, în marja comemorării a 100 de ani de la semnarea Armistiţiului’, a spus Bolton la începutul întrevederii sale cu Vladimir Putin la Moscova.
Cei doi lideri vor merge la Paris la 11 noiembrie pentru a participa la ceremoniile de comemorare a sfârşitului Primului Război Mondial, la care sunt aşteptaţi peste 60 de şefi de stat şi de guvern.
Donald Trump şi Vladimir Putin s-au întâlnit la primul lor summit bilateral în iulie la Helsinki. Preşedintele american a fost extrem de criticat în Statele Unite pentru că a avut o atitudine foarte conciliantă faţă de omologul său rus. ‘A fost, în opinia mea, o întâlnire utilă şi destul de dură. În cele din urmă, cred că a fost constructivă’, a afirmat Putin despre summitul de la Helsinki. (M.B.)
de Isac Mihai | oct. 25, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, Știri, Uncategorized @ro
Vladimir Putin și Donald Trump vor avea discuții la Paris
Rusia va fi nevoită să ţintească ţări din Europa care ar primi eventuale rachete americane cu rază intermediară de acţiune, în cazul în care Statele Unite vor să desfăşoare asemenea rachete, a ameninţat miercuri preşedintele rus Vladimir Putin, care a acuzat că instalaţiile americane de apărare antirachetă din România deţin rachete de croazieră cu rază intermediară de acţiune – doar printr-o simplă actualizare a software-ului pe computer, relatează The Associated Press, citată de mass-media de la București.
Putin a făcut acest anunţ în urma celui al preşedintelui american Donald Trump, sâmbătă, potrivit căruia intenţionează să iasă din Tratatul INF care interzice armamentul nuclear cu rază intermediară de acţiune, încheiat în timpul Războiului Rece, în 1987, după ce a acuzat Mosova că-l încalcă.
Avertismente ruse
Putin a declarat că speră ca Statele Unite să nu dea curs acestei intenţii şi să poziţioneze rachete cu rază intermediară de acţiune în Europa. O asemenea hotărâre ar putea să conducă la repetarea crizei din timpul Războiului Rece, când Statele Unite şi Uniunea Sovietică au înţesat continentul european cu acest tip de rachete, în anii ’80, a avertizat liderul de la Kremlin.
„Dacă ei desfăşoară în Europa, vom fi nevoiţi, natural, să răspundem la fel”, a declarat Putin într-o conferinţă de presă, în urma unei întâlniri cu premierul italian Giuseppe Conte.
„Naţiunile europene care vor fi de acord cu asta trebuie să înţeleagă că îşi vor expune teritoriul ameninţării unui posibil atac ca represalii. Acestea sunt lucruri evidente”, a subliniat Putin. „Eu nu înţeleg de ce să punem Europa într-un pericol atât de grav”, a continuat el. „Eu nu văd niciun motiv al unui asemenea lucru”, a apreciat el. ”Vreau să repet că nu este alegerea noastră. Noi nu vrem acest lucru”, a adăugat liderul de la Kremlin.
Acuzații NATO
Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat miercuri că membrii alianţei militare occidentale acuză Rusia de dezvoltarea unui nou tip de rachetă care încalcă Traratul INF (Intermediate-Range Nuclear Forces), dar că el nu se aşteaptă ca ei să-şi consolideze arsenalele nucleare în Europa, ca măsură de retorsiune.
„Eu nu prevăd ca aliaţii să desfăşoare armament nuclear suplimentar în Europa, în reacţie faţă de noul (tip de) rachetă rus”, a declarat la sediul NATO, la Bruxelles, Stoltenberg.
Putin a respins acuzaţiile potrivit cărora Rusia a încălcat Tratatul INF şi a acuzat Statele Unite că-l încalcă. El a acuzat că instalaţiile americane de apărare antirachetă din România deţin rachete de croazieră cu rază intermediară de acţiune – doar printr-o simplă actualizare a software-ului pe computer.
Întâlnire strategică
Liderul de la Kremlin a adăugat că speră să discute această problemă cu Trump la Paris, unde urmează să participe, la 11 noiembrie, la marcarea centenarului armistiţiului care a pus capăt Primului Război Mondial.
„Suntem pregătiţi să cooperăm cu partenerii americani, fără isterie”, a subliniat el. ”Important este ce hotărâri vor urma”, a adăugat el.
Tratatul INF a fost semnat în 1987 de către preşedintele american Ronald Reagan şi ultimul lider al Uniunii Sovietice Mihail Gorbaciov. Acest document interzice atât Statelor Unite, cât şi Rusiei să deţină, producă sau testeze rachete nucleare de croazieră şi balistice cu lansare de la sol, cu o rază de acţiune cuprinsă între 500 şi 5.500 de kilometri.
Documentul este considerat o garanţie majoră a securităţii globale, întrucât a eliminat rachete cu rază mai scurtă de acţiune, care-şi ating ţintele în doar câteva minute.
Trump a anunţat că intenţionează să retragă Statele Unite din tratat din cauza unor încălcări ale Rusiei, dar şi pentru că China, care nu este parte a tratatului, deţine un arsenal de rachete cu rază intermediară de acţiune.
Consilierul său pe probleme de securitate naţională John Bolton a efectuat săptămâna aceasta o vizită de două zile la Moscova, pentru a discuta despre această hotărâre atât cu Putin, cât şi cu alţi oficiali de rang înalt.
Bolton a declarat că Washingtonul nu a trimis o notificare oficială cu privire la retragere şi s-a declarat foarte sceptic referitor la faptul că Tratatul INF poate fi salvat. (M.B.)
