de Isac Mihai | dec. 3, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Președintele Igor Dodon, favoritul lui Putin pe scena politică moldovenească
Deputații din Parlamentul de la Chișinău au votat desfășurarea unui referendum republican consultativ în ziua alegerilor parlamentare din data de 24 februarie 2019. La scrutinul din februarie, alegătorii vor avea patru buletine de vot, inițiativa de reducere a numărului deputaților aparține democraților, conduși de oligarhul Vladimir Plahotniuc.
Astfel, în ziua de 24 februarie, alegătorii moldoveni vor răspunde dacă sunt de acord cu reducerea numărului de deputați din Parlament de la 101 la 61, precum și dacă sunt de acord ca deputații să poată fi demiși dacă nu își îndeplinesc corespunzător obligațiile, fără a detalia procedura ori motivele legală.
Artificiu electoral
Democrații au argumentat că, în acest mod, vor să-i responsabilizeze pe deputați, iar organizarea plebiscitului în ziua alegerilor ar economisi din banii statului. De partea cealaltă, deputații opoziției au criticat inițiativa și au numit-o un artificiu electoral, dar și anti-democratică.
„Deci spuneți-mi, vă rog, în ce condiții el va fi considerat că nu și-a îndeplinit corespunzător obligațiile sale, că nu a votat ce trebuie pentru un partid politic sau oligarh sau cum? Care sunt argumentele?” a declarat Lilian Carp, deputat PL.
„Este un balon de săpun, deoarece această inițiativă, ca și cea a votului mixt votat în vara anului 2017 de către deputații din majoritatea parlamentară și socialiști, nu consolidează democrația. Mai puțini deputați, mai puține păreri contradictorii, mai puțină rezistență la transformarea sistemului, care, după cum observă toți cetățenii, tinde spre unul autoritar sau poate chiar mai grav” a adăugat și Roman Boțan, deputat PL
La rândul său, deputatul PD, Sergiu Sîrbu a declarat că „nu venim deja să implementăm, noi la această etapă venim să întrebăm poporul dacă agreează ca și concept această idee, după care, evident vom analiza foarte atent practica internațională”.
Opoziția pro-europeană de la Chișinău mizează pe sprijinul UE
Contre electorale
Unii reprezentanți ai societății civile au reamintit despre hotărârea Curții Constituționale din 2014 care nu ar permite organizarea unui referendum concomitent cu un scrutin de alegeri. Democrații au menționat, însă, că inițiativa lor este absolut legală.
Cu 53 de voturi „Pentru” din partea deputaților din coaliția controlată de Vladimir Plahotniuc, propunerea de organizare a plebiscitului a fost aprobată. Anterior, PD-ul a anunțat referendumuri și pe alte 2 subiecte, pentru introducerea vectorului european în Constituție și pentru alegerea judecătorilor de popor. Totuși, formațiunea nu a mai revenit asupra acestor idei, pe fondul criticilor din partea experților și ai unor factori politici europeni. Zilele trecute, șefa Comisiei Electorală Centrală de la Chișinău a declarat că nu poate estima cât ar putea să coste desfășurarea unui referendum, în lipsa unei decizii oficiale.
Promisiuni de un miliard
Rusia ar putea oferi Republicii Moldova un miliard de dolari (0,87 miliarde euro) pentru proiecte de infrastructură, a afirmat la rândul său, preşedintele Igor Dodon, după întâlnirea pe care a avut-o la Moscova cu omologul său rus, Vladimir Putin. Acest ajutor va veni în cazul câștigării alegerilor parlamentare din februarie 2019 de către socialiști.
Igor Dodon, un politician prorus, a discutat cu Vladimir Putin despre asistenţă financiară masivă pentru proiecte de infrastructură. „Accesarea suportului (financiar) – credit, o parte gratis din partea Federaţiei Ruse, a Uniunii Eurasiatice – este o perspectivă foarte clară pentru Republica Moldova”, a declarat Igor Dodon într-un interviu acordat postului moldovean NTV.
Igor Dodon a catalogat drept „un succes” întrevederea pe care a avut-o săptămâna trecută cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. „Este a doua mea vizită oficială în Rusia. Este un succes, în principal datorită deciziilor pe care le-am luat astăzi”, a declarat Igor Dodon într-un interviu acordat agenţiei de presă Tass. „Este vorba despre decizii aşteptate de mult timp de cetăţenii Republicii Moldova”, a adăugat Igor Dodon, fără a oferi detalii.
Experții de la Chișinău consideră că aceste promisiuni au un caracter electoral, similar anunțurilor Particului Comunist din Moldova, care în 2009 anunța că vor primi 500 de milioane de dolari SUA de la Rusia și un miliard de la China.
Summit eurasiatic
Preşedintele moldovean intenţionează să participe la summitul Uniunii Economice Eurasiatice (UEEA), în decembrie, după ce Republica Moldova a primit statut de observator în această organizaţie. „Am primit invitaţia de a participa la summitul UEEA, programat în decembrie”, a declarat Igor Dodon, prezentând rezultatele vizitei în Rusia. „Cooperarea în cadrul Comunităţii Statelor Independente şi cu Uniunea Economică Eurasiatică este esenţială pentru ţara noastră”, a subliniat Igor Dodon.
Republica Moldova a primit în luna mai statutul de observator în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice. Din Uniunea Economică Eurasiatică fac parte Rusia, Belarus, Kazahstan, Armenia şi Kîrgîzstan. Mongolia şi Tajikistan și-au anunţat intenţiile de a adera la UEEA.
de Isac Mihai | dec. 2, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina
Președintele rus, Vladimir Putin, joacă dur cu Ucraina
Războiul va continua” în estul rebel al Ucrainei atâta timp cât autorităţile ucrainene actuale „vor rămâne la putere”, a declarat sâmbătă preşedintele rus Vladimir Putin, după încheierea summitului G20 de la Buenos Aires, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Autorităţile actuale ucrainene nu au interesul să soluţioneze conflictul” între Kiev şi separatiştii proruşi din estul Ucrainei, care s-a soldat cu peste 10.000 de morţi de la declanşarea sa, în 2014, a declarat Putin, în cadrul unei conferinţe de presă. „În special prin mijloace paşnice”, a adăugat el.
Condiționări politice
„Atâta timp cât acestea vor rămâne la putere, războiul va continua (…) Este mereu mai uşor să-ţi justifici eşecurile economice prin război”, aruncând responsabilitatea asupra unui „agresor extern”, a subliniat preşedintele rus.
Kievul şi Occidentul acuză Rusia, care a anexat în 2014 peninsula ucraineană Crimeea, că îi susţine militar pe rebelii proruşi în estul Ucrainei, ceea ce Moscova neagă cu vehemenţă.
Tensiunile între Moscova şi Kiev s-au înveninat după capturarea, duminică, de către Garda de coastă rusă, a trei nave militare ucrainene în Marea Neagră, în largul Crimeii, şi arestarea a 24 de marinari ucraineni.
Rusia acuză că acestea au intrat ilegal în apele teritoriale ruse. Putin a denunţat din nou sâmbătă „o provocare” a Ucrainei, ale cărei nave, susţine el, „au încălcat de o manieră impertinentă” frontiera rusă.
NATO, blocat în Azov
Navele NATO nu vor putea intra în Marea Azov, chiar dacă se decide să fie trimise acolo, a declarat ambasadorul Rusiei la Uniunea Europeană, Vladimir Cijov, într-un interviu acordat pentru Euractiv. Amenințările oficialului rus vin la câteva săptămâni după ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a declarat că Rusia nu va permite vaselor NATO să intre în Marea Azov pentru exerciții militare alături de flota ucraineană.
„Teoretic, ei pot veni într-o vizită amicală, cu consimțământul Rusiei și Ucrainei. Dar mă îndoiesc că Rusia va da acordul pentru o astfel de vizită … Ei nu vor trece în niciun caz”, a spus Cijov.
Întrebat dacă, cumva, cuvintele sale înseamnă că rușii vor tampona navele NATO, la fel cum au făcut în cazul celor ucrainene, Cijov a răspuns că „aceasta va depinde de comportamentul lor”.
„Dar sunt sigur că în NATO nu sunt atât de proști încât să depună astfel de eforturi periculoase și riscante”, a adăugat ambasadorul rus, citat de mass-media regională.
Cosmosul, armă politică
Comentând apelul la NATO al președintelui Ucrainei, Petro Poroșenko, care a cerut ca alianta sa trimită nave în Marea Azov, Cijov a spus: „El poate invita forțele aeriene ale planetelor Marte și Venus împreună, dar acest lucru puțin probabil va avea vreo importanță”.
Amintim, într-un interviu acordat ziarului german Bild, Poroșenko a spus că țările NATO ar trebui să trimită mai multe nave în Marea Azov pentru a sprijini Ucraina și pentru a-i garanta securitatea.
Oficialii NATO a răspuns că prezența navelor sale în Marea Neagră este deja destul de semnificativă.
Întâlnire anulată
Preşedintele american Donald Trump şi-a anulat întâlnirea prevăzută cu Vladimir Putin la Buenos Aires după confruntare navală ruso-ucraineană. Oficialii ruși consideră că principalul motiv este situația politică internă din SUA.
Rusia consideră că preşedintele Statelor Unite Donald Trump şi-a anulat întâlnirea cu Vladimir Putin mai degrabă din motive interne decât din cauza situaţiei din Ucraina, a declarat vineri Ministerul rus de Externe, citat de mass-media regională.
„Este provocarea lansată de Kiev în Strâmtoarea Kerci (de la Marea Azov) un motiv real pentru anulare? Am auzit-o ca versiune oficială şi am acceptat-o. Este motivul unul real? Eu cred că noi ar trebui să căutăm răspunsurile în situaţia politică internă din SUA”, a declarat purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova citată de agenţiile de presă ruse.
Reamintim că Trump a anunţat anularea întâlnirii pe Twitter în timp ce se afla în drum spre summitul G20 de la Buenos Aires, citând un incident ce a avut loc weekendul trecut între paza de coastă rusă şi marina ucraineană, când partea rusă a deschis focul şi a capturat nave ucrainene. (N.G.)
de Isac Mihai | dec. 2, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina
Liderul de la Kiev, Petro Porosenko, ingrijorat de amenintarile Kremlinului
Liderul de la Kiev, Petro Poroşenko a reluat, sâmbătă, acuzaţiile conform cărora Rusia a adunat o forţă militară consistentă în estul Ucrainei, care este controlat de separatiştii pro-ruşi şi în Crimeea, regiunea fiind anexată de Rusia în 2014, relatează mass-media de la Kiev. „Rusia a mobilizat 80.000 de soldaţi, 1.400 de sisteme de rachete, 900 de tancuri, 2.300 de vehicule blindate, 500 de avioane şi 300 de elicoptere”, a scris Poroşenko pe Twitter. De asemenea, Moscova a construit o forţă navală puternică în Marea Neagră şi Marea Azov, zone împărţite de Rusia şi Ucraina, conform preşedintelui ucrainean.
Poroşenko a putut fi văzut pe postul de televiziune „112 Ucraina” când prezenta aeronave, elicoptere şi drone noi pentru armata ucraineană, pe fondul introducerii legii marțiale în 10 regiuni din fosta republică sovietică, majoritatea limitrofe Federației Ruse și regiunii separatiste transnistrene. Ucraina şi-a înăsprit securitatea de la zonele de infrastructură esenţială, precum centralele nucleare şi chimice sau la porturile din Marea Neagră şi Marea Azov, a precizat Poroşenko, care se află în plină campanie electorală pentru alegerile prezidențiale din 31 martie 2019.
Incident naval
Trei nave ucrainene – două vedete blindate, Berdiansk şi Nikopol, şi remorcherul Iani Kapu – au fost sechestrate duminică de forţele ruseşti în timp ce încercau să intre din Marea Neagră în Strâmtoarea Kerci, care desparte Crimeea de Rusia şi marchează accesul în Marea Azov. Una dintre nave fost atacată, iar şase marinari au fost răniţi, conform Kievului, în timp ce în varianta Moscovei au fost răniţi trei marinari, fără însă a le fi pusă în pericol viaţa. Incidentul a dus la un război al declaraţiilor, în conflict intervenind statele occidentale şi NATO. Parlamentul Ucrainei a aprobat, luni seara, legea marţială pentru 30 de zile, la frontiera cu Rusia, urmare a incidentului din largul Crimeei.
Ucraina, legea marțială în 10 regiuni
Crimeea, fortificată cu noi sisteme S-400
Al patrulea batalion de sisteme de rachete sol-aer S-400 a intrat joi în serviciu în localitatea Djankoi din nordul Crimeii, în apropiere de graniţa cu Ucraina, a anunţat agenţia de presă rusă oficială TASS, citând un purtător de cuvânt al Flotei Rusiei din Marea Neagră, potrivit Unian, citat de KARADENIZ PRESS. ‘Sisteme de rachete S-400 Triumf din cadrul unităţii de apărare antiaeriană a Districtului militar Sud (al Federaţiei Ruse) au intrat în serviciu pentru protejarea antiaeriană a Crimeii’, a precizat purtătorul de cuvânt Aleksei Rulev, conform căruia sistemele de rachetă S-400 sunt deja operaţionale.
În septembrie, Rusia a desfăşurat un batalion de sisteme antiaeriene S-400 Triumf în împrejurimile localităţii Evpatoria, pe coasta vestică a Crimeii, permiţându-i să monitorizeze zona de vest a Mării Negre, pe o rază de 600 km, acest sistem având o rază de interceptare a ţintelor aeriene de 400 de km la o înălţime de până la 30 de km.
Prima subunitate de S-400 a fost instalată în ianuarie 2017 în Feodosia, iar a doua a intrat în serviciu în ianuarie 2018 la Sevastopol.
Monitorizare intensificată
Potrivit presei regionale, Rusia va putea astfel monitoriza zona dintre Bosfor şi Odesa şi părţi din Turcia, Bulgaria, România, Republica Moldova şi Ucraina. În acest sens, Moscova a desfășurat și subunități specializate în peninsula Crimeea.
S-400 este destinat interceptării la mare distanţă a rachetelor balistice şi de croazieră, a bombardierelor strategice şi a altor tipuri de avioane, dar şi atacării ţintelor terestre.
Desfăşurarea noilor sisteme S-400 în Crimeea intervine în plină criză între Kiev şi Moscova, după incidentul naval din Marea Neagră în weekendul trecut, când trei nave militare ucrainene – două vedete blindate şi un remorcher – au fost interceptate cu forţa şi sechestrate de către gărzile de coastă ruse. Toţi cei 24 de marinari ucraineni – între care trei răniţi – au fost luaţi prizonieri şi plasaţi în arest preventiv pentru 60 de zile. Rusia susţine că navele ucrainene au intrat ilegal în apele sale teritoriale în apropiere de strâmtoarea Kerci, care asigură trecerea din Marea Neagră în Marea Azov. Kievul susţine, în schimb, că a fost un act de agresiune comis de partea rusă în ape neutre.
Corespondeță de la Kiev de Mihai Isac
de Isac Mihai | nov. 30, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina
Binomul Angela Merkel-Donald Trump, speranța Kiev-ului
Cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, a îndemnat joi autoritățile ucrainene la reţinere, după apelul preşedintelui Petro Poroșenko ca NATO să trimită nave în Marea Azov pentru a se opune Rusiei în conflictul din largul Crimeei. „Nu poate exista o soluţie militară la aceste confruntări”, a insistat Angela Merkel la Berlin, în timpul unui forum economic germano-ucrainean.
Acuzându-l totodată pe preşedintele rus Vladimir Putin de escaladarea tensiunilor, Merkel a subliniat că partea ucraineană trebuie „să dea dovadă de înţelepciune, pentru că nu vom putea soluţiona problemele decât rămânând raţionali şi discutând unii cu alţii”.
Promisiuni germane
Ea a promis că va aborda problema în timpul întrevederii sale cu Vladimir Putin în marja viitorului summit al G20, acuzând Moscova că a limitat voit accesul spre Marea Azov, care se învecinează cu Ucraina şi Rusia, după inaugurarea unui pod deasupra strâmtorii Kerci, ce leagă Rusia de Crimeea.
„Pentru că toate acestea trebuie puse în totalitate pe seama preşedintelui rus. După ce acest pod a fost inaugurat în mai, condiţiile de navigaţie au fost înrăutăţite”, a spus cancelarul federal german. Angela Merkel a promis că va face totul pentru ca partea ucraineană, în special oraşul Mariupol, să rămână accesibile pe cale maritimă.
Războiul declarațiilor
Anterior, Petro Poroșenko a declarat că Vladimir Putin, prin acțiunile demarate în ultimii ani, își dorește anexarea întregii Ucrainei.
„Nu credeți minciunile spuse de Putin! Putin își dorește vechiul imperiu rus. Crimeea, Donbas, întreaga țară. Ca țar rus, așa cum se vede, imperiul său nu poate funcționa fără Ucraina. Ne vede ca pe colonia sa”, a declarat Poroșenko.
La rândul său, liderul de la Kremlin a acuzat autoritățile de la Kiev că întrețin rusofobia în rândul cetățenilor din Ucraina. Printre declarațiile președintelui rus, una s-a remarcat prin „expresivitate”. „Kievul întreține în mod activ sentimentele anti-rusești. Asta e tot ce au. Și funcționează. Dacă (cetățenii – n.r.) vor vrea să mănânce bebeluși la micul dejun începând de mâine, probabil că le vor servi bebeluși”, a declarat Vladimir Putin.
Miza Nord Stream 2
Poroşenko a cerut anterior Germaniei, cel mai mare şi mai bogat cumpărător al exporturilor de gaze ale Moscovei, să oprească construcţia unui gazoduct submarin ce ar permite Rusiei să furnizeze direct gaz Germaniei, ocolind Ucraina.
„Avem nevoie de o reacţie puternică, fermă şi clară la adresa comportamentului agresiv al Rusiei”, a declarat el pentru Funke. „Asta înseamnă şi oprirea proiectului de gazoduct Nord Stream 2”, a adăugat el.
Germania consideră conducta, care este construită de compania energetică deţinută de statul rus Gazprom, ca o investiţie privată. Dar Merkel i-a recunoscut recent „dimensiunile politice” şi a spus că prin Ucraina trebuie să continue să treacă gazul rusesc vândut Europei de Vest.
Oficiali germani au declarat miercuri că poziţia lor asupra conductei a rămas neschimbată şi că discuţiile privind înăsprirea sancţiunilor împotriva Moscovei, cerute de Statele Unite şi de mulţi politicieni europeni, sunt „premature”. (N.G.)
de Isac Mihai | nov. 29, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina
Liderul-SUA-Donald-Trump. pregătit pentru întrevederea cu Putin
Întrevederea dintre preşedinţii rus şi american, Vladimir Putin şi Donald Trump, va avea loc în marja summitului G20 de la Buenos Aires, după cum a fost prevăzut, în pofida ameninţărilor liderului american de a anula această întrevedere, a anunţat joi Kremlinul, citat de mass-media internațională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Washingtonul a confirmat întrevederea”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, precizând că aceasta va avea lor sâmbătă, „1 decembrie, în jur de miezul zilei” şi „ar putea dura circa o oră”.
Subiecte sensibile
Printre subiectele ce ar putea fi abordate de către cei doi şefi de stat se numără „relaţiile bilaterale, securitatea strategică, dezarmarea şi conflictele regionale”, a adăugat Peskov. „Nu trebuie neapărat să fim de acord asupra tuturor problemelor, de altfel aceasta este imposibil, însă este necesar să discutăm. Este nu doar în interesul ţărilor noastre, ci şi al lumii întregi”, a explicat Peskov.
Confruntarea dintre Ucraina şi Rusia, reactivată de sechestrarea, duminică, în largul Peninsulei Crimeea a trei nave militare ucrainene de către paza de coastă rusă, ameninţa să aibă repercusiuni asupra summitului G20 care îşi începe lucrările vineri, în Argentina.
„Poate că nu voi face această întrevedere” prevăzută cu Putin în acest cadru, a avertizat marţi Donald Trump într-un interviu pentru Washington Post, subliniind că „nu-i place această agresiune”.
Amenințări SUA
Preşedintele american Donald Trump a anunţat, la rândul său, că îşi anulează întâlnirea cu omologul său rus Vladimir Putin, prevăzută în marja summitului G20 de la Buenos Aires (Argentina), menţionând actuala criză în Ucraina. ”Pe baza faptului că navele şi marinarii nu au revenit în Ucraina din Rusia, am decis că pentru toate părţile interesate ar fi mai bine să-mi anulez întâlnirea prevăzută cu Vladimir Putin în Argentina”, a anunţat Donald Trump într-o postare pe Twitter, scrisă la bordul avionului care îl duce la Buenos Aires. ”Aştept cu nerăbdare un summit semnificativ (americano-rus) imediat ce situaţia actuală va fi soluţionată”, mai spune în mesajul său Donald Trump.
Înainte de a se îmbarca pentru zborul către Argentina, el declarase presei că va avea în avion un raport complet asupra acestui incident şi că în urma acestuia va decide dacă se întâlneşte sau nu cu preşedintele rus.
Confruntarea între Ucraina şi Rusia, reactivată de interceptarea prin forţă şi sechestrarea duminica trecută în largul Crimeii a trei nave militare ucrainene, s-a repercutat astfel asupra întrevederii Putin-Trump la summitul G20 din Buenos Aires. Toţi cei 24 de marinari ucraineni capturaţi la bordul navelor au fost plasaţi în arest preventiv pentru 60 de zile de către Rusia, iar joi s-a aflat că ei au fost transferaţi din Crimeea – unde au fost duşi iniţial – la Moscova, în închisoarea Lefortovo.
Mediere refuzată
Moscova nu vede nevoia unor eforturi de mediere pentru normalizarea relaţiilor dintre Federaţia Rusă şi Ucraina, iar cei care vor să ajute pot să intervină pe lângă Kiev, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia de presă RIA Novosti, preluată de mass-media internațională. ‘Moscova este recunoscătoare tuturor celor care sunt dispuşi să contribuie la dezescaladarea tensiunilor provocate de partea ucraineană. Dar nu vede nevoia unor eforturi de mediere: cei dornici şi care dispun de astfel de posibilităţi ar putea să ajute intervenind pe lângă autorităţile de la Kiev’, a afirmat Peskov, reiterând poziţia oficială a Rusiei cu privire la incidentul din weekendul trecut în Marea Neagră. Partea rusă insistă că cele trei nave ucrainene interceptate prin forţă şi sechestrate de gărzile de coastă ruse încălcaseră apele teritoriale ruse în apropiere de Crimeea, anexată în 2014 de Rusia, dar considerată în continuare de către Kiev drept teritoriu al său.
Navele militare ucrainene ‘nu au fost atacate, ci s-au întreprins măsuri de reţinere a lor pentru încălcarea frontierei de stat a Federaţiei Ruse’, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, întrebat de ce gărzile de coastă ruse au atacat vasele marinei ucrainene în apele neutre.
Variantă rusă
Potrivit Moscovei, trei nave ale Forţelor navale ucrainene – două vedete blindate (‘Berdiansk’ şi ‘Nikopol’) şi remorecherul ‘Ianî Kapu’ – au intrat în apele teritoriale ruse într-o zonă provizoriu închisă şi au încercat să pătrundă în strâmtoarea Kerci pentru a ajunge în Marea Azov. Gărzile de coastă ruse au invocat ‘manevre periculoase din partea acestora’, deşi în imaginile video postate de Kiev pe internet se poate vedea cum o navă de patrulare rusească loveşte în plin remorcherul, iar gărzile de coastă ruse deschid focul asupra vaselor ucrainene, după cum au relatat agenţiile ucrainene de presă. Trei marinari ucraineni au fost răniţi în urma acestui incident, fiind în prezent spitalizaţi în Crimeea ocupată. Aceştia împreună cu alţi 21 de membri ai echipajelor au fost capturaţi, iar cele trei nave ucrainene sechestrate.
Aceasta este prima confruntare militară deschisă între Moscova şi Kiev după anexarea Crimeii în 2014 şi declanşarea în acelaşi an a unui conflict armat în estul Ucrainei între forţele ucrainene şi separatiştii proruşi.
Convenția de la Montreaux, armă diplomatică
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat joi că a propus Rusiei şi Ucrainei să medieze criza dintre cele două ţări în urma incidentului din Marea Azov, conform AFP.
De altfel, şeful marinei ucrainene Igor Voroncenko a declarat joi că Ucraina va cere Turciei – ţară membră a NATO – să blocheze accesul în strâmtoarea Bosfor pentru navele ruseşti, ca răspuns la incidentul de lângă strâmtoarea Kerci, în baza articolului 19 al Conveției de la Montreaux privind regimul strâmtorilor Bosfor și Dardanele.
‘Vom cere Republicii Turcia să închidă Bosforul pentru ca ruşii să ştie cum e să încalce dreptul internaţional’, a declarat amiralul Igor Voroncenko la Kiev în cadrul unei conferinţe dedicate securităţii maritime, citat de mass-media de la Kiev. ‘Cred, comunitatea internaţională va recunoaşte că a fost comis un act de agresiune împotriva Ucrainei’, şi-a exprimat convingerea amiralul Voroncenko. (N.G./M.I.)
