de Isac Mihai | ian. 26, 2019 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Kosovo, problema strategica in Balcani
Preşedintele Republici Kosovo, Hashim Thaci, l-a invitat pe preşedintele rus Vladimir Putin să efectueze o vizită la Pristina, informează RIA Novosti, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Îl invităm să vină (într-o vizită) în Kosovo. Este important să stabilim relaţii bune şi să avem contacte’, a declarat Hashim Thaci într-un interviu acordat agenţiei ruse de presă cu ocazia Forumului Economic Mondial de la Davos, pe fondul recentelor declarații dure ale președintelui rus la adresa autorităților de la Priștina.
Întâlnire parizană
În acest context, preşedintele kosovar a amintit că a vorbit cu Vladimir Putin în urmă cu două luni la Paris. ‘Am fost inspirat de discuţia directă şi corectă pe care am avut-o cu preşedintele Putin acum două luni la Paris. Preşedintele Putin a spus că dacă Kosovo şi Serbia vor ajunge la un acord de pace pe cale paşnică, prin dialog, el va accepta şi va susţine un astfel de document. Acesta este un pas nou şi pozitiv’, a declarat Hashim Thaci.
Potrivit lui, ‘Kosovo nu este un inamic al Rusiei’ şi doreşte ‘relaţii normale, ca între două ţări suverane’.
Diplomație oligarhică
Mass-media de la Priștina a precizat, citând surse guvernamentale kosovare, că președintele Hashim Thaci mizează în acest demers pe sprijinul oligarhului kosovar Behgjet Pacolli, o figură controversată, cu puternice legături de afaceri cu Federația Rusă.
Behgjet Pacolli, patronul Mabetex Group și eroul mai multor episoade politice interne controversate în Kosovo, este cunoscut pentru campania dusă în primii anii de independență ai Republicii Kosovo pentru obținerea recunoașterii din partea comunității internaționale.
Reamintim că posibila îmbunătățire a relațiile dintre Priștina și Moscova a fost grav afectată de decizia din decembrie 2018, când parlamentul de la Pristina a votat pentru crearea unei armate proprii a Kosovo, iar Moscova a calificat demersul ca pe o încălcare flagrantă a rezoluţiei Consiliului de Securitate.
Liderul rus Vladimir Putin, îngerul politic pentru Republica Serbia
Supărare rusă
Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat autorităţile din Kosovo că au întreprins o serie de provocări, inclusiv prin decizia de a-şi înfiinţa propria armată, o mişcare care a dus la tensionarea relaţiilor cu Serbia care ar fi putut destabiliza regiunea. Putin a mai declarat că este de părere că decizia Kosovo de a-şi înfiinţa propria armată a fost ilegală. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă pe care Vladimir Putin a susţinut-o la Belgrad în urma discuţiilor avute cu preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, în marja recentei vizite efectuate în Serbia.
Formarea unei armate în Kosovo reprezintă un risc privind repetarea unui conflict armat în regiunea Balcanilor, a declarat și Vasili Nebenzia, reprezentantul permanent al Rusiei la Naţiunile Unite, relata anterior site-ul agenţiei Tass. „Formarea unor forţe armate în Kosovo reprezintă o ameninţare la adresa păcii şi securităţii, riscând repetarea unui conflict armat”, a declarat diplomatul rus. Nebenzia a acuzat Uniunea Europeană pentru „politica iresponsabilă”, afirmând că aceasta a trecut o linie periculoasă.
Anterior, un consilier prezidenţial din Serbia a evocat posibilitatea unei intervenţii militare sârbe în Kosovo, după decizia Parlamentului de la Priştina de formare a unei armate. Alianţa Nord-Atlantică a îndemnat ambele părţi să dea dovadă de reţinere.
Nikola Selakovici, un consilier al preşedintelui sârb Aleksandr Vucici, a declarat, potrivit agenţiei Associated Press, că armata sârbă ar putea trimite trupe şi ar putea declara Kosovo teritoriu ocupat. Administraţia de la Belgrad a catalogat decizia de înfiinţare a armatei kosovare drept „cea mai mare ameninţare directă la adresa păcii şi stabilităţii regionale”.
Goran Rakici, liderul etnicilor sârbi din Kosovo, a catalogat „inacceptabilă” decizia privind armata kosovară, argumentând că „acest lucru arată clar că Priştina nu vrea pace”. Rakici i-a îndemnat totuşi pe etnicii sârbi din Kosovo să „manifeste reţinere şi să nu răspundă la provocări”.
Vizită strategică
Preşedintele rus Vladimir Putin s-a aflat într-o vizită oficială la Belgrad unde s-a întâlnit cu omologul său sârb, Aleksandar Vucic, şi a semnat o serie de acorduri şi memorandumuri, subliniind căldura dintre cei doi aliaţi slavi, a informat mass-media regională.
Preşedintele rus Vladimir Putin a beneficiat de o primire demnă de un “superstar”, în vizita sa oficială în Serbia, principalul aliat al Rusiei din Balcani. Peste 100.000 de sârbi ar fi luat parte la primirea grandioasă de care a avut parte Vladimir Putin, conform kurir.rs. Marșul a fost organizat de partidul președintelui Vučić și de organizațiii proruse din Serbia, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru și Republica Kosovo.
Manifestanții s-au strâns încă de dimineaţă pentru a-l însoţi pe preşedintele rus până la Catedrala Sfântul Sava, unul din principalele lăcaşuri de cult ortodoxe din lume, a cărui renovare a fost finanţată parţial de gigantul rus al gazelor Gazprom.
Putin, salvarea Serbiei
Pe lângă legăturile istorice, religioase şi culturale cu “fratele cel mare slav ortodox”, sârbii sunt recunoscători pentru sprijinul oferit de Moscova în problema Kosovo. “Sunt încântat să vizitez Serbia prietenă, soră, să discut despre ce s-a făcut deja şi să conturăm perspectivele cooperării noastre ulterioare”, a comentat Putin, aflat la a patra vizită în fosta republică iugoslavă, relatează mass-media.
Vladimir Putin “este salvarea Serbiei. Uniunea Europeană se destramă, până să ajungem noi acolo nu va mai exista”, a comentat pentru France Presse un general în retragere în vârstă de 66 de ani, Mitar Pekic, instalat în faţa catedralei cu şase ore înainte de sosirea prevăzută a liderului de la Kremlin.
Relaţia ruso-sârbă este “mai mult emoţională decât raţională”, a remarcat la Belgrad analista economică Biljana Stepanovic.
Analistul Branko Radun a declarat că Serbia și Rusia au o apropiere religioasă, istorică și lingvistică și că această primire și recunoștință față de Rusia se datorează ajutorului de care a beneficiat Serbia de-a lungul aanilor din partea Rusiei.
Problematica Kosovo-Crimeea consolidează relațiile Belgrad-Moscova
Poziția NATO
O eventuală intervenţie militară sârbă în Kosovo ar genera o confruntare directă cu mii de membri ai Misiunii NATO de menţinere a păcii, inclusiv cu militari americani.
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a îndemnat Serbia şi Kosovo să evite escaladarea conflictului. „Reiterez apelul adresat Priştinei şi Belgradului de a menţine calmul şi a evita orice declaraţii şi acţiuni care pot conduce la escaladarea tensiunilor”, a spus Jens Stoltenberg.
Alianţa Nord-Atlantică a denunţat decizia Kosovo de a transforma structurile de securitate în armată şi va reanaliza „nivelul angajamentului” în relaţia cu Administraţia de la Priştina, relatează site-ul cotidianului Le Figaro. „Regret că a fost luată această decizie în pofida preocupărilor NATO. Consiliul Nord-Atlantic va fi nevoit să reanalizeze nivelul de angajament al NATO în relaţia cu Forţele de securitate din Kosovo”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.
„(…) Considerăm că momentul luării acestei decizii este greşit. Toate părţile trebuie să aibă grijă ca decizia să nu conducă la amplificarea tensiunilor în regiune”, a subliniat Jens Stoltenberg.
Republica Kosovo, unul dintre cele mai sărace state din Europa, și care are o populaţie de 1,8 milioane de locuitori, este protejată de trupe NATO de la proclamarea independenţei în anul 2008. (M.B.)
de Isac Mihai | ian. 24, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Președintele rus, Vladimir Putin, joacă dur pe scena politica moldoveneasca
Vizita președintelui Igor Dodon în Federația Rusă va avea loc săptămîna viitoare, iar în marja acesteia, se va întâlni cu liderul rus Vladimir Putin și cu Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii, Kiril, relatează mass-media de la Chișinău, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „În cadrul vizitei în Federația Rusă voi avea o întrevedere cu Președintele Rusiei, Vladimir Putin, în cursul căreia voi aborda chestiuni ce țin de cooperarea comercial-economică și situația actuală privind tranzitarea mărfurilor moldovenești pe teritoriul Ucrainei”, a menționat Igor Dodon pe pagina sa oficială de Facebook, după întrevedrea cu ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Vasneţov.
Sprijin electoral
Igor Dodon l-a informat pe ambasadorul rus Oleg Vașnețov că vrea să discute cu Putin despre „cooperarea comercial-economică și situația actuală privind tranzitarea mărfurilor moldovenești pe teritoriul Ucrainei”.
Reamintim că rpeședintele socialist Igor Dodon a anunțat victorios că, de la 1 ianuarie curent, au fost anulate taxele la importul mai multor produse din R. Moldova pentru o perioadă de doar șase luni, în urma unei înțelegeri cu Putin, dar o decizie a Guvernului de la Moscova, care interzice, din aceeași dată, importul produselor din Ucraina sau al celor care tranzitează statul vecin i-a anulat promisiunea cu iz electoral.
În prima jumătate a lunii ianuarie, două loturi de produse din R. Moldova fuseseră deja respinse de autoritățile ruse.
Președintele Igor Dodon, favoritul lui Putin pe scena politică moldovenească
Transnistria, mica Rusie
Transnistria este ‘mica Rusie’ şi niciodată nu a fost separată de Rusia, a declarat Aleksei Puşkov, preşedintele Comisiei pentru afaceri internaţionale din Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus), la inaugurarea marţi la Moscova a Fundaţiei ‘Transnistria’ pentru dezvoltarea legăturilor sociale şi culturale, prezentată de Tiraspol drept ‘reprezentanţă transnistreană’ în capitala rusă, relatează mass-media regională.
‘Rusia se bucură de o susţinere de 100% în rândul transnistrenilor. Simţim că suntem o singură naţiune. Este imposibil să vorbim despre existenţa transnistrenilor separat de Rusia sau despre Rusia separat de transnistreni. Suntem un singur popor, simţim asta’, a afirmat Puşkov, citat de Regnum.
La festivitatea de inaugurare a ‘fundaţiei transnistrene’ la Moscova a participat şi liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, precum şi aşa-zisul ministru de externe transnistrean Vitali Ignatiev.
Cu ocazia vizitei la Moscova, liderul Transnistriei, Vadim Krasnoselski, s-a întâlnit cu vicepremierul rus şi reprezentant special al preşedintelui rus pentru relaţiile economice şi comerciale cu Republica Moldova, Dmitri Kozak.
Krasnoselski respinge Republica Moldova
Liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski, a respins categoric posibilitatea, sub orice formă, de reunire a Transnistriei cu Republica Moldova. Într-un interviu pentru „Adevărul european”, Krasnoselski a spus ca acest lucru este ”deja imposibil”.
„În opinia mea, astăzi este deja imposibil … Transnistrenii au votat pentru independența republicii moldovenești transnistrene cu aderarea ulterioară la Federația Rusă, însă nu poate fi vorba de aderare până când nu este recunoscuta independența noastra de către comunitatea internațională”, a spus Krasnoselski.
El a recunoscut că Transnistria desfasoara o armonizare a legislației sale cu cea a Rusiei, în ciuda faptului că Moscova nu a recunoscut oficial independența transnistrenilor.
„Am cerut Federației Ruse recunoașterea de mai multe ori. Probabil că nu s-au copt condițiile caraterului international pentru acest lucru. De fapt eu întotdeauna spun că recunoașterea este o chestiune pur tactică: ne-am adunat și am recunoscut”, a spus Krasnoselski.
Potrivit acestuia, Republica Moldova ar fi respins în mod legal Transnistria, adoptând o declarație privind retragerea din RSS Moldovenească (RSSM) și despre nelegalitatea creării RSS Moldovenești. „Iari RSSM, va reamintesc, a fost formată prin alipirea Basarabiei în 1940 la MASSR (Republica Autonoma Moldoveneasca, în componenta RSS Ucrainene – n.r.), care a inclus și Transnistria”, a spus el.
Reamintim, ca urmare a conflictului transnistrean din 1992 în așa-numita „Republică moldovenească Transnistreana” au fost desfasurate trupe rusești si o unitate de mentinere a pacii din Rusia. În conformitate cu Acordul privind Principiile de soluționare pașnică a conflictului armat de pe Nistru, semnat la Moscova în 1992, în Zona de Securitate (peste 200 km de-a lungul râului) au fost desfășurate posturile forțelor de menținere a păcii din Rusia, Moldova și Transnistria.
Pe teritoriul regiunii transnistrene se află mai mult de 1.500 de soldați din Rusia, iar în depozitele militare din satul Kolbasna, raionul Rîbnița, sunt depozitate peste 20 mii de tone de muniții și bombe de aviatie.
Transnistria, piatra de moara geopolitica de la gatul Republicii Moldova
Reacție diplomatică
Ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Oleg Vasnețov, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene pentru explicații în legătură cu deschiderea la Moscova a așa-numitei reprezentanțe a Transnistriei în Rusia. Diplomatul rus a explicat că oficiul are rolul de fundație non-profit, ce va oferi aistență juridică locuitorilor din regiunea separatistă. Totodată, oficiul a fost înregistrat la Ministerul Justiției din Federația Rusă.
La rândul său, Ministerul de Externe rus a declarat marţi, într-un comunicat, că inaugurarea Fundaţiei ‘Transnistria’ nu va schimba poziţia principială a Rusiei în problema reglementării transnistrene.
În legătură cu ştirile vehiculate în mass-media locală din raioanele de Est ale ţării privind deschiderea la Moscova a unei „reprezentanţe” a Transnistriei, MAE de la Chișinău anunţă că, premergător declaraţiilor lansate în spaţiul public, în data de 18 ianuarie a.c., Ministerul a convocat ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău, Oleg Vasneţov, care a comunicat că aşa-zisa „reprezentanţă” presupune o organizaţie non-profit, ce va presta servicii de asistenţă juridică locuitorilor din regiunea trransnistreană, dar nu numai, şi care, în virtutea legislaţiei ruse, a fost înregistrată la Ministerul Justiţiei. Ca urmare a discuţiei, în data de 21 ianuarie, a apărut comentariul MAE al Rusiei, cu explicaţiile de rigoare.
Totodată, MAEIE a solicitat, prin intermediul Ambasadei Republicii Moldova de la Moscova, clarificarea statutului fundației pentru dezvoltarea relațiilor sociale și culturale „Transnistria”, careia liderii de la Tiraspol, sprijinite de mass-media din regiune, îi atribuie statut de „reprezentanţă diplomatică” şi de „reprezentanţă oficială”, titulatură ce apare, de altfel, pe frontispiciul organizaţiei.
Ministerul de Externe de la Chișinău atrage atenţia asupra faptului că statutul de „reprezentanţă oficială” are o semnificaţie definitorie pentru contextul relaţiilor diplomatice, în aşa fel fiind adus un prejudiciu relaţiilor bilaterale moldo-ruse. Astfel de acţiuni subminează suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, iar MAEIE aminteşte că, în favoarea respectării principiilor amintite mai sus, conducerea Federaţiei Ruse s-a pronunţat deschis şi univoc în repetate rânduri. (Isac Mihai-Chișinău)
de Isac Mihai | ian. 21, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri, Ucraina
Președintele rus, Vladimir Putin, nemulțumit de poziția APCE
Viitorul Consiliului Europei este pus în joc de criza persistentă cu Rusia, care boicotează Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), a declarat luni preşedinta acesteia, Liliane Maury Pasquier, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Este în joc viitorul organizaţiei, şi este responsabilitatea noastră să găsim o soluţie”, a declarat deputata elveţiană, reconfirmată la preşedinţia APCE, în deschiderea primei sesiuni plenare a anului la Strasbourg.
Camera inferioară a Parlamentului rus, Duma, a votat anterior pentru a nu-şi trimite delegaţie la APCE, organ de deliberare ce reuneşte peste 300 de parlamentari din 47 de ţări membre ale Consiliului Europei.
În paralel, Moscova a prelungit îngheţarea a peste 30 de milioane de euro reprezentând contribuţia anuală a Rusiei la bugetul organizaţiei, care îşi are sediul la Strasbourg. „Luna iunie este limita noastră. Dacă nu va exista o soluţie în iunie, există o mare posibilitate ca noi să părăsim Consiliul Europei”, a declarat presei Ivan Soltanovski, reprezentantul permanent al Rusiei la Consiliul Europei.
Ofertă de pace
„O situaţie în care un stat membru, Federaţia Rusă, nu este reprezentat în Adunarea Parlamentară dar participă la alte organisme este contraproductivă şi afectează impactul nostru ca apărător al drepturilor omului şi al democraţiei pe întreg continentul”, a spus Liliane Maury Pasquier, citată de mass-media.
Anul 2019 pare unul critic pentru a găsi o rezolvare la această criză, deoarece în primul rând noul secretar general, care îl va înlocui pe norvegianul Thorbjorn Jagland, urmează să fie ales de APCE în iunie. De asemenea, regulile Consiliului Europei prevăd că un stat membru care nu îşi plăteşte contribuţia timp de doi ani poate fi, teoretic, exclus din organizaţie.
„Dacă drepturile noastre vor fi restabilite, ne vom plăti datoriile imediat”, a dat asigurări Ivan Soltanovski, adăugând că pentru moment nu vede niciun efort al APCE pentru rezolvarea problemei.
O ieşire a Rusiei din Consiliul Europei ar fi o premieră şi i-ar priva pe cetăţenii ruşi de posibilitatea de a apela la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), instituţia juridică a Consiliului. În ultimii ani, CEDO a pronunţat numeroase decizii care au condamnat Rusia şi care i-au ordonat să plătească importante compensaţii unor opozanţi şi militanţi ai drepturilor omului, cum ar fi opozantul Aleksei Navalnîi sau grupul contestatar Pussy Riot.
Decizie controversată
Rusia a decis să nu-şi reia participarea la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) în acest an, potrivit unei rezoluţii adoptate recent de către Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus), informează mass-media internațională, citată de Mediafax. ‘La ora actuală, nu există schimbări semnificative în poziţia Adunării. În această situaţie, Duma de Stat nu vede niciun motiv pentru care delegaţia rusă să se întoarcă la APCE, iar Rusia să-şi reia plata contribuţiei la bugetul Consiliului Europei’, se menţionează în text.
Deputaţii ruşi au denunţat faptul că APCE a încălcat drepturile Rusiei ca membru al Consiliului Europei, privând delegaţia rusă de capacitatea sa de a vota la reuniuni şi de a participa la diverse activităţi ale organizaţiei. ‘Ca rezultat al unei campanii antiruse prelungite, interacţiunea dintre Rusia şi Consiliul Europei în sfera parlamentară a fost practic suspendată, iar APCE a intrat ea însăşi într-o criză sistemică profundă prin încălcarea principiilor parlamentarismului’, se mai spune în rezoluţia Dumei ruse.
Potrivit camerei inferioare ruse, din cauza acestei situaţii, mai mult de jumătate dintre judecătorii Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) au fost aleşi de APCE fără participarea reprezentanţilor ruşi, fapt ce ‘pune la îndoială legitimitatea verdictelor CEDO faţă de Rusia’.
Deputaţii ruşi subliniază în acelaşi context că o situaţie similară se referă şi la activitatea comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei, la alegerea căruia parlamentarii ruşi nu au participat.
Axa Berlin-Moscova
Consiliul Europei (CoE) şi Rusia trebuie să găsească o soluţie la criza cu care se confruntă de mai mulţi ani, pentru a împiedica Moscova să părăsească organizaţia, a declarat, la Strasbourg, ministrul de externe german Heiko Maas, relatează mass-media franceză, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Consiliul Europei trece evident printr-o perioadă dificilă, suntem îngrijoraţi că Rusia continuă să se distanţeze”, a declarat şeful diplomaţiei germane la o conferinţă de presă la Strasbourg, alături de secretarul general al Consiliului Europei, norvegianul Thorbjorn Jagland.
Insistând asupra faptului că „Rusia face parte din Europa şi, prin urmare, face parte din Consiliul Europei”, Heiko Maas a afirmat că „ambele părţi trebuie să acţioneze” pentru a evita ieşirea Moscovei din CoE. Ministrul german a dat asigurări că Berlinul doreşte să „contribuie activ” la soluţionarea acestui conflict şi intenţionează să discute acest subiect cu omologul său rus, Serghei Lavrov, săptămâna aceasta la Moscova.
Ca sancţiuni după anexarea Crimeei în 2014, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), care reuneşte peste 300 de parlamentari din cele 47 de state membre, i-a privat pe parlamentarii ruşi de drept de vot. În răspuns, Moscova nu a mai trimis parlamentari la APCE şi, din 2017, nu şi-a mai plătit contribuţia anuală de 33 de milioane de euro la bugetul Consiliului Europei, ceea ce reprezintă o „încălcare a statutului”, a declarat Thorbjorn Jagland.
O încercare de modificare a regulilor APCE, care să permită o eventuală ieşire din criză, a eşuat în octombrie 2018. (N.G.)
de Isac Mihai | ian. 1, 2019 | Analize, Federatia Rusa, Info Militar, Principal, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Bătălia pentru Marea Neagră și Marea Azov se intensifică
Ucraina şi-a informat partenerii din aşa-numitul format „Normandia”, inclusiv Franța și Germania, cu privire la intenția Kievului de a ridica, la negocierile de la Minsk, problema consolidării prezenței misiunii OSCE în apele Mării Negre și ale Mării Azov – a anunţat reprezentantul Ucrainei în cadrul grupului de negocieri, prim-vicepreședintele Parlamentului ucrainean, Irina Gheraşcenko, citat de RADOR și Interfax, preluate de KARADENIZ PRESS. Oficialul de la Kiev a precizat că Ucraina cere ca misiunea OSCE să fie prezentă inclusiv în Crimeea anexată, fiindcă „misiunea specială de monitorizare are dreptul de a-şi desfăşura activitatea pe întreg teritoriul Ucrainei”.
Monitorizarea Crimeei
„Suntem foarte îngrijorați de militarizarea Crimeii, peninsulă cunoscută anterior în special ca destinaţie turistică. În Crimeea nu au existat niciodată atât de multe arme. Solicităm monitorizarea acestui teritoriu ucrainean. Suntem foarte preocupați de faptul că peninsula Crimeea rămâne închisă oricărei misiuni de observare, indiferent că este vorba despre OSCE, Crucea Roșie sau ONU, ai căror reprezentanţi nu au voie să inspecteze închisorile de acolo, pentru a preveni tortura” – a explicat parlamentarul ucrainean. Potrivit Irinei Gheraşcenko, reprezentanții Rusiei în grupul de negocieri de la Minsk evită orice discuţie pe tema situaţiei din Marea Azov și din strâmtoarea Kerci.
Merkel refuză militar Ucraina
Cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, a îndemnat anterior autoritățile ucrainene la reţinere, după apelul preşedintelui Petro Poroșenko ca NATO să trimită nave în Marea Azov pentru a se opune Rusiei în conflictul din largul Crimeei. „Nu poate exista o soluţie militară la aceste confruntări”, a insistat Angela Merkel la Berlin, în timpul unui forum economic germano-ucrainean.
Acuzându-l totodată pe preşedintele rus Vladimir Putin de escaladarea tensiunilor, Merkel a subliniat că partea ucraineană trebuie „să dea dovadă de înţelepciune, pentru că nu vom putea soluţiona problemele decât rămânând raţionali şi discutând unii cu alţii”.
„Pentru că toate acestea trebuie puse în totalitate pe seama preşedintelui rus. După ce acest pod a fost inaugurat în mai, condiţiile de navigaţie au fost înrăutăţite”, a spus cancelarul federal german. Angela Merkel a promis că va face totul pentru ca partea ucraineană, în special oraşul Mariupol, să rămână accesibile pe cale maritimă.
Permanentizarea prezenței militare navale a NATO în Marea Neagră îngrijorează Kremlinul
Războiul declarațiilor
Anterior, Petro Poroșenko a declarat că Vladimir Putin, prin acțiunile demarate în ultimii ani, își dorește anexarea întregii Ucrainei.
„Nu credeți minciunile spuse de Putin! Putin își dorește vechiul imperiu rus. Crimeea, Donbas, întreaga țară. Ca țar rus, așa cum se vede, imperiul său nu poate funcționa fără Ucraina. Ne vede ca pe colonia sa”, a declarat Poroșenko.
La rândul său, liderul de la Kremlin a acuzat autoritățile de la Kiev că întrețin rusofobia în rândul cetățenilor din Ucraina. Printre declarațiile președintelui rus, una s-a remarcat prin „expresivitate”. „Kievul întreține în mod activ sentimentele anti-rusești. Asta e tot ce au. Și funcționează. Dacă (cetățenii – n.r.) vor vrea să mănânce bebeluși la micul dejun începând de mâine, probabil că le vor servi bebeluși”, a declarat Vladimir Putin.
Miza Nord Stream 2
Poroşenko a cerut anterior Germaniei, cel mai mare şi mai bogat cumpărător al exporturilor de gaze ale Moscovei, să oprească construcţia unui gazoduct submarin ce ar permite Rusiei să furnizeze direct gaz Germaniei, ocolind Ucraina.
„Avem nevoie de o reacţie puternică, fermă şi clară la adresa comportamentului agresiv al Rusiei”, a declarat el pentru Funke. „Asta înseamnă şi oprirea proiectului de gazoduct Nord Stream 2”, a adăugat el.
Germania consideră conducta, care este construită de compania energetică deţinută de statul rus Gazprom, ca o investiţie privată. Dar Merkel i-a recunoscut recent „dimensiunile politice” şi a spus că prin Ucraina trebuie să continue să treacă gazul rusesc vândut Europei de Vest.
Oficiali germani au declarat miercuri că poziţia lor asupra conductei a rămas neschimbată şi că discuţiile privind înăsprirea sancţiunilor împotriva Moscovei, cerute de Statele Unite şi de mulţi politicieni europeni, sunt „premature”.
Armata Ucrainei, antrenată de specialiști britanici
Kremlinul, pregătit pentru mutarea NATO
Navele NATO nu vor putea intra în Marea Azov, chiar dacă se decide să fie trimise acolo, a declarat ambasadorul Rusiei la Uniunea Europeană, Vladimir Cijov, într-un interviu acordat pentru Euractiv, citat de mass-media internațională. Amenințările oficialului rus vin la câteva săptămâni după ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a declarat că Rusia nu va permite vaselor NATO să intre în Marea Azov pentru exerciții militare alături de flota ucraineană.
„Teoretic, ei pot veni într-o vizită amicală, cu consimțământul Rusiei și Ucrainei. Dar mă îndoiesc că Rusia va da acordul pentru o astfel de vizită. Ei nu vor trece în niciun caz”, a spus Cijov.
Întrebat dacă, cumva, cuvintele sale înseamnă că rușii vor tampona navele NATO, la fel cum au făcut în cazul celor ucrainene, Cijov a răspuns că „aceasta va depinde de comportamentul lor”.
„Dar sunt sigur că în NATO nu sunt atât de proști încât să depună astfel de eforturi periculoase și riscante”, a adăugat ambasadorul rus, citat de mass-media regională.
Cosmosul, armă politică
Comentând apelul la NATO al președintelui Ucrainei, Petro Poroșenko, care a cerut ca alianta sa trimită nave în Marea Azov, Cijov a spus: „El poate invita forțele aeriene ale planetelor Marte și Venus împreună, dar acest lucru puțin probabil va avea vreo importanță”.
Reamintim că, într-un interviu acordat recent ziarului german Bild, Poroșenko a spus că țările NATO ar trebui să trimită mai multe nave în Marea Azov pentru a sprijini Ucraina și pentru a-i garanta securitatea.
Oficialii NATO au declarat că prezența navelor sale militare în Marea Neagră este deja destul de semnificativă.
Refuz cu repetiție
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a declarat anterior că Rusia nu va permite vaselor NATO să intre în Marea Azov pentru exerciții militare alături de flota ucraineană. În interviul acordat RT France, Paris Match și Le Figaro, șeful diplomației ruse a menționat că în conformitate cu Acordul ruso-ucrainean privind Marea Azov, Kievul are nevoie de acceptul Moscovei în ceea ce privește anumite acțiuni în acest bazin. Anterior, Ucraina a acuzat Rusia că blochează accesul vaselor sale în Marea Azov.
Serghei Lavrov a mai declarat că Occidentul acționează provocator atunci când recurge la modernizarea infrastructurii de transport. Moscova consideră că, astfel, tehnica militară NATO poate să ajungă mai ușor la granițele Rusiei.
Menționăm că, în acest moment, Federația Rusă deține superioritatea absolută din punct de vedere al navelor de luptă și avianelor militare în bazinul Mării Azov, pe fondul controlului exercitat asupta strâmtorii Kerci. Autoritățile ruse au concentrat în Marea Azov unități specializate din Flota militară rusă din Marea Caspică, Flota Mării Baltice, alte mari unități, având sprijinul Flotei militare ruse a Mării Negre și al importantului contingent militar rus din Peninsula Crimeea.
Mobilizare ucraineană
Ucraina a început construcția unei baze militare în zona Mării Azov, situată în nordul Mării Negre, şi a mobilizat efective suplimentare în această regiune pentru a contracara ameninţările Rusiei. „Toate acţiunile din zona Mării Azov constituie elemente pentru consolidarea prezenţei ucrainene în această regiune, pentru a putea avea o reacţie adecvată la posibilele provocări lansate de Rusia”, a afirmat anterior Viktor Muzhenko, şeful Statului Major al armatei ucrainene, citat de mass-media regională, preluată de KARADENIZ PRESS.
În acest moment, Ucraina are puține nave militare în Marea Azov. La sfârșitul lunii septembrie 2018, două nave ucrainene militare auxiliare, remorcherul A-830 Korets și nava de conducere A-500 Donbass, au ajuns în portul Mariupol, cel mai important port civil și militar al Ucrainei de la Marea Azov, țintă a mai multor ofensive eșuate ale separatiștilor pro-ruși. Cele două nave au traversat, cu acordul expres al părții ruse, Strâmtoarea Kerci, pe sub Podul Crimeea, fiind suplimentate cu două vedete blindate purtătoare de artilerie moderne, de producție ucraineană. Două nave similare au fost capturate de partea rusă în timpul incidentelor recente din Marea Neagră.
Aceste eforturi susținute de consolidare a unei prezențe navale a Kiev-ului în Marea Azov, au dus la incidentul naval dintre Rusia și Ucraina de acum câteva zile, soldat cu arestarea de către Moscova a 3 nave militare și a 24 de marinari și ofițeri ucraineni, transferați deja din Crimeea la Moscova.
Administraţia SUA a cerut Rusiei „să înceteze persecutarea” navelor ucrainene şi a oferit Forţelor Navale ucrainene nave militare de patrulare.
Moscova susţine că inspecţiile maritime sunt legitime şi acuză Ucraina că ar intenţiona să impună o blocadă în jurul Crimeei. (N.G./M.I.)
de Isac Mihai | dec. 5, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina
Liderul rus, Vladimir Putin, principalul aliat politic extern al președintelui Dodon
Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, considerat unul din principalii exponenți politici pro-ruși de la Chișinău, a declarat că dorește să aibe întrevederi cu liderii de la Kiev, se arată într-un interviu publicat în buletinul „Mijnarodna polityka ta suspilistvo” (Politica internațională și societatea), coordonat de Fondul german „Friedrich Ebert”, transmite Evropeiska Pravda (Adevărul European), citat de Libertatea Cuvântului, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Dodon s-a declarat convins că va primi consimțământul părții ucrainene pentru aceste întâlniri, oficialul dorind să discuta reglementarea problemei transnistrene.
Viziune prezidențială
„La prima întâlnire cu înalții oficiali de la Kiev, voi prezenta viziunea mea asupra reglementării conflictului transnistrean. Sunt convins că partea ucraineană va aprecia modul în care voi prezenta perspective respective”, a spus el.
Menționăm că în vara acestui an președintele Republicii Moldova a declarat de mai multe ori că dorește să aibe contacte oficiale cu lideri de la Kiev. Cu toate acestea, președintele Petro Poroșenko, a declarat că dialogul poate avea loc doar în cazul în care Igor Dodon va recunoaște agresiunea rusească împotriva Ucrainei, inclusiv anexarea ilegală a Crimeei. În cadrul campaniei sale electorale din anul 2016, liderul de la Chișinău a fost acuzat că susține anexarea peninsulei de către Rusia.
Rusia, destinație favorită
Președintele moldovean, Igor Dodon a plecat din nou în Rusia pentru a participa la ședința Consiliului Suprem al Uniunii Economice Eurasiatice, precum și la reuniunea informală a șefilor de state ale CSI. Vizita lui Dodon vine la doar o săptămână după mai multe întrevederi pe care le-a avut președintele moldovean cu oficiali ruși și diaspora moldovenească la Moscova și Sank-Petersburg.
Șeful statului, Igor Dodon, însoțit de Irina Vlah, guvernatoarea Găgăuziei, a declarat că la Sankt Petersburg va avea întrevederi bilaterale cu liderii altor state, precum și cu autoritățile regionale.
Statut contestat
”Republica Moldova participă pentru prima dată la summitul Uniunii Economice Eurasiatice în calitate de stat-observator, după ce la ședința din luna mai, de la Soci, R.Moldova a devenit prima țară-observator în cadrul acestei structuri economice”, afirmă președintele moldovean. La rândul său, guvernul de la Chișinău contestă acțiunile administrației prezidențiale, mizând pe apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană.
”Obținerea statutului de observator ne va permite să colaborăm cu mai mult succes cu țările Uniunii Economice Eurasiatice în domeniul comerțului, agriculturii, industriei, IT, economiei digitale și în multe alte sfere economice”, declara atunci Dodon.
Propunerea de a oferi R.Moldova acest statut a venit din partea președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin și a fost susținută de liderii țărilor membre ale Uniunii Economice Eurasiatice.
Cei care au votat în mai pentru ca R.Moldova să devină stat observator în cadrul Uniunii Ecomice Eurasiatice, pe lângă Vladimir Putin, au fost președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, cel al Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev, președintele Kîrgîzstanului, Sooronbay Jeenbekov, dar și primul ministru al Armeniei, Nikol Pașinyan, aliați de încredere ai Kremlinului. (N.G.)
