de Isac Mihai | mart. 12, 2020 | Analize, Federatia Rusa, Principal, Ucraina
Liderul rus, Vladimir Putin, îngerul politic al președintelui Dodon
Luni, 9 martie, la Haga, încep audierile cu privire la prăbuşirea aeronavei Boeing MH 17, doborâte în 2014 de către un lansator de rachete rusesc de tip „Buk“, relateaza cotidianul Adevarul intr-un material publicat recent.
Procurorul Olandei şi coordonatorul echipei internaţionale de anchetă, Fred Westerbek, au raportat că au dovezi despre implicarea rusă în nefericitul incident.
In momentul de faţă, sunt patru suspecţi principali, dintre care trei sunt cetăţeni ruşi. O problemă mare pentru Kremlin este că aceste trei persoane nu sunt simpli cetăţeni, care s-au trezit din greşeală în Donbass – aşa cum Rusia încearcă să convingă comunitatea internaţională – ci sunt militari profesionişti şi mercenari GRU, cunoscuţi pentru participarea lor în cadrul unor operaţiuni clandestitne din Ucraina.
Astfel, procesul MH17 va fi un alt pas în expunerea regimului criminal al Federaţiei Ruse şi victoria dreptului internaţional asupra nelegiuirilor.
Zborul MH17, care a urmat ruta Kuala Lumpur-Amsterdam, a fost doborât pe teritoriul ocupat al Ucrainei, pe 17 iulie în 2014. Tragedia s-a soldat cu uciderea a 298 de pasageri. Anchetatorii au publicat concluziile oficiale vara trecută. Răspunsul la întrebarea principală – cine a doborât avionul – va fi judecat la Haga începând de astăzi.
Conform informaţiilor oficiale, cei patru suspecţi sunt: Igor Girkin („Strelkov“), Sergey Dubinsky, Oleg Pulatov, şi un cetăţean ucrainean care a colaborat cu separatiştii din estul Ucrainei. Potrivit anchetei, aceşti patru au coordonat livrarea lansatorului de rachete.
Cea mai interesantă întrebare, este totuşi: cum de „oamenii simplii“ din estul Ucrainei, aşa cum afirmă Rusia, au avut acces la un sistem de rachete antiaeriene?
Ancheta pre-proces a fost realizată de un grup internaţional, care a inclus reprezentanţi ai Olandei, Australiei, Malaeziei, Belgiei şi Ucrainei. În procesul anchetei au fost ascultate sute de conversaţii telefonice şi evidenţiate dovezi conform cărora lansatorul „Buk“ a aparţinut brigadei a 53-a, de rachete antiaeriene ale armatei ruse situate în regiunea Rostov. Dar mai există si o nuanţă. Pentru a implementa un sistem de apărare aeriană deţinut de armata rusă, este necesar acordul înalţilor oficiali care se află la Kremlin. Astfel, audierile în instanţă pot fi „începutul sfârşitului“ la nivel internaţional pentru o întreagă verticală de putere.
În plus, istoricul acestor suspecţi ridică noi probleme pentru leadershipul rus. De exemplu, conform datelor oficiale, Igor Girkin, cunoscut şi sub numele de „Strelkov“, este un mercenar profesionist, angajat al serviciilor speciale ruse. S-a „glorificat“ după războiul din Donbass, dar este cunoscut de către cercuri înguste din cauza participării lui în războiul din Transnistria, dar şi în conflictele din Bosnia sau Cecenia. În momentul doborârii Boeing-ului, Girkin a condus „Ministerul Apărării“ al „DNR“ şi i-a coordonat pe militanţii separatişti. Mai mult, se pare că tot el a fost cel care a organizat livrarea lansatorul „Buk“ înapoi către unitatea militară din regiunea Rostov.
Un alt suspect este Sergey Dubinsky „Hmuryi“, care a luptat la rândul său în Afganistan sau Cecenia. La rândul său, Oleg Pulatov „Gyurza” este locotenent colonel aflat în rezervă, al Forţelor Aeriene Ruse. Este cunoscut că Pulatov a fost lângă „Buk“ în timpul tragerii. Al patrulea suspect, Leonid Kharchenko, cetăţean al Ucrainei, este comandant de informaţii al GRU „DNR”. Kharchenko era un subordonat al lui Pulatov şi al lui Dubinsky. Conform unor informaţii, Kharchenko a fost ucis, iar cei trei ruşi se ascund în Federaţia Rusă. Toate cele patru persoane sunt căutate la nivel internaţional.
Rusia neagă acuzaţiile, prezentând versiuni alternative şi reciproc excluse. În general, Rusia a acuzat ancheta oficială că a falsificat toate probele. Cu toate acestea, în UE şi, în special în Olanda, Rusia a lansat o campanie de informare pentru de a discredita echipa de anchetă si rezultatele de investigaţie. În ajunul procesului de la Haga, în Ţările de Jos s-au intensificat activităţile unei reţele de organizaţii publice, al căror scop este acela de a delegitima concluziile procurorilor. Cu participarea jurnalistei Russia Today, Yana Ershova şi a bloggerului olandez Max van der Werff, un film „documentar“ a fost creat cu filmări de la locul prăbuşirii aeronavei Boeing. Dar, în acea zonă, militanţii separatişti au interzis accesului reprezentanţilor oficiali ai OSCE, nu şi autorilor acestui film. Coincidenţă? Nu cred. De asemenea, realizatorii nu ascund faptul că filmul a fost produs cu asistenţa militanţilor „DNR“. Dar, Amsterdam-ul cunoaşte bine modul în care Rusia modelează opinia publică. În special, Ministerul de Interne al Olandei a comandat Universitatăţii din Amsterdam un studiu privind diseminarea propagandei ruse. Oamenii de ştiinţă au stabilit o reţea de site-uri prin care a fost distribuit conţinut manipulat.
Tactica informaţională a Kremlinului este să pună la îndoială dovezile adunate, să manipuleze detaliile şi să schimbe contextul pentru a se elibera de responsabilitate, deoarece mizele procesului din Haga sunt prea mari. Mai mult, în timpul audierilor, vor fi audiate mărturii ale unor persoane, ale căror nume sunt secrete. Astăzi, nimeni nu poate prezice cât va dura procesul în cazul MH17, dar, fără îndoială, procesul va deveni un punct de cotitură pentru Rusia.
Marianna Prysiazhniuk, jurnalist ucrainean
de Isac Mihai | feb. 28, 2020 | FEDERATIA RUSA
Presedintele rus Vladimir Putin și patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse Kirill, un tandem politic redutabil
Rusia este bântuită de decizia Constantinopolului de a acorda independența bisericii ucrainene. Biserica Ortodoxă Rusă continuă demersurile pentru menținerea pe ordinea de zi a problemei apartenenței teritoriului ucrainean la „lumea rusă”. La jumătatea lunii martie, în Amman (Iordania), la inițiativa Moscovei, a avut loc o întâlnire care s-a transformat într-un alt fiasco ortodox pentru Biserica Ortodoxă Rusă. Moscova și-a supraestimat influența și doar câteva din cele 15 biserici ortodoxe autocefale au acceptat invitația de a participa. La reuniune au participat Biserica Ortodoxă a Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Ortodoxă Română, Biserica Ortodoxă Poloneză și Biserica Ortodoxă din Ținuturile Cehe și din Slovacia.
Începând de anul trecut, Rusia nu a abandonat încercările de a organiza o revoltă generală împotriva Patriarhiei Ecumenice din cauza acordării autocefaliei bisericii ucrainene chiar și după o ruperea formală a relațiilor dintre Biserica Ortodoxă Rusă și Patriarhia Ecumenică. Acuzațiile de schismă la adresa Constanipolului și Kievului, răspândite de propaganda rusă în toată lumea au devenit parte integrantă a strategiei Bisericii Ortodoxe Ruse.
Atmosferă secretă
În capitala regatului iordanian, Amman, la Hotelul Fairmont pe 25 februarie, a avut loc, la inițiativa Moscovei, o întâlnire a 6 reprezentanți ai unor biserici ortodoxe. După discuții într-o atmosferă pompoasă și secretă, un comunicat a fost publicat pe 27 februarie. Documentul vorbește despre o înțelegere „multiculturală” între cele trei lumi religioase, despre un „dialog pan-ortodox” și alte clișee obișnuite în astfel de circumstanțe. Cu toate acestea, o solicitare și o mustrare subtilă față de politica promovată de Constantinopol au putut fi citite printre rânduri, inclusiv insistența că toate deciziile ar trebui luate pe baza „consensului pan-ortodox”. Întâlnirea de la Amman a fost prezentată ca o alternativă la Consiliul Ecumenic.
Eșec pentru Putin
Președintele rus Vladimir Putin s-a implicat personal în organizarea evenimentului ortodox, dar încercarea de a organiza o răscoală s-a transformat într-un eșec diplomatic. La invitația Bisericii Ortodoxe Ruse, patru din cei 15 primați s-au adunat în Amman – Patriarhul Ierusalimului Teofilos, care reușește să mențină relații atât cu Constantinopolul, cât și cu Moscova, Patriarhul Sârb Irineu, Mitropolitul Țărilor Cehe și Slovacia Rostislav și liderul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kiril. Bisericile română și poloneză și-au trimis delegații la Amman, dar nu întâi-stătătorii.
Aliații, care au fost odată fideli ai Moscovei, precum primații Antiohiei (cu sediul la Damasc), Georgiei și Bulgariei au refuzat să participe la întâlnire. Cu toate acestea, participarea la reuniune nu indică sprijinul total al bisericilor participante. Toate au propriile probleme cu teritoriul canonic care au apărut ca urmare a schimbărilor politice globale. De exemplu, situația din Macedonia și Muntenegru rămâne problematică după prăbușirea Iugoslaviei și este logic că biserica sârbă va trebui mai devreme sau mai târziu să se confrunte cu dificultăți pe teritoriul său canonic. Prin urmare, cel puțin pentru sârbi, isteria Bisericii Ortodoxe Ruse ca răspuns la autocefalia la parohia ucraineană este un caz interesant de observat.
Summitul-de-la-Amman-un-eșec-al-strategiei-Patriarhiei-Ortodoxe-Ruse.
Război interortodox
În ciuda eșecului de la Amman, Biserica Ortodoxă Rusă continuă să își susțină agresiv poziția, insistând pe faptul că nu toate bisericile și-au trimis reprezentanți la Consiliul Ecumenic din Creta din 2016. La respectiva reuniune au lipsit, printre alții, și Patriarhia Ortodoxă Rusă.
În 2016, 10 din 15 biserici s-au reunit în Creta, reprezentând majoritatea bisericilor ortodoxe autocefale. Așadar, o astfel de retorică nu este altceva decât o încercare de a delegitimiza Constantinopolul – de a provoca o schismă, așa cum se spune în Biserica Ortodoxă Rusă.
Rusia a acuzat de mai multe ori Constantinopolul că invadează un „teritoriu străin” – Ucraina. Cu toate acestea, la Constantinopol nu au fost tolerate tacticile folosite pentru „Amman”, considerând că întrunirea nu corespunde canoanelor.
Evident, Rusia mizează pe un sprijin masiv, lucru subliniat de șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, dar celelalte biserici ortodoxe, una câte una, refuză să participe la aventurile inițiate de Moscova. Pentru a nu oferi imaginea unui fiasco diplomatic complet, Mitropolitul Hilarion al Bisericii Ortodoxe Ruse, care coordonează „relațiile internaționale” ale Patriarhiei moscovite, a anunțat o serie de întâlniri în viitor până când „problema cu Ucraina va fi rezolvată”. Astfel, Rusia va continua să-și umfle penele pe frontul religios.
Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, un susținător al independenței Bisericii Ortodoxe din Ucraina, condusă de patriarhul Epifanie
Geostrategie religioasă
Inițiativa de a acorda independența Patriarhiei de la Kiev a venit de la Verkhovna Rada în 2016, în ajunul Consiliului Ecumenic. Un alt impuls pentru aceasta a fost utilizarea activă de către Rusia a canalelor religioase ale Patriarhiei Moscovei din Ucraina pentru a incita la ura etnică și propagandă, lucru care a devenit evident după ocuparea Crimeei și izbucnirea războiului din Donbass.
Astfel, acțiunile Rusiei în lumea ortodoxă trebuie monitorizate cu atenție mare. Kremlinul folosește religia atât pentru diplomație, dar mai ales pentru a obține avantaje importante din punct de vedere al serviciilor de informații și al activității subversive și de sabotaj
Pentru partea rusă este unul și același lucru. În primul rând, factorul ortodox rămâne unul dintre pilonii „lumii rusești”. Ortodoxia este folosită pentru a ascunde sprijinul rus pentru militanții din Donbass, cât și implicarea rusă în menținerea republicilor separatiste, care împânzesc spațiul post-sovietic.
În al doilea rând, religia rămâne una dintre principalele moduri de a influența politica.
Strategia politică rusă se bazează pe folosirea religiei, adaptată particularităților regionale din țările pe care Kremlinul le consideră în zona sa de influență. Iar astăzi, Ucraina este ținta „cruciadei” secolului XXI datorită obținerii autocefaliei.
În acest moment, autocefalia Bisericii Ortodoxe din Ucraina este recunoscută pe deplin de Patriarhia Ecumenică de Constantinopol (6 ianuarie 2019), Patriarhia Ortodoxă a Alexandriei (8 noiembrie) și Biserica Ortodoxă Greacă (12 octombrie). Dar acum nimic nu împiedică alte bisericile să adopte hotărâri similare.
Reamintim că în ianuarie 2019, Ucraina a luat parte la semnarea și acordarea unui tomos Bisericii ucrainene. Înainte de aceasta, la Kiev a avut loc un Consiliu de unificare, după care mitropolitul Epifanii a devenit șeful bisericii nou create. Tomosul implică recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Prin aceasta se recunoaște independența bisericii ucrainene. Calea spre aceasta a fost una lungă, în 2016, Verkhovna Rada (Parlamentul) din Ucraina s-a adresat Arhiepiscopului Constantinopolului, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, cerând să acorde autocefalia bisericii ucrainene. (Marianna Prysiazhniuk-Kiev)
de Isac Mihai | feb. 26, 2020 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, UE
Liderul rus Vladimir Putin, îngerul politic pentru Igor Dodon
Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a declarat că aşteaptă că până la mijlocul acestei veri în Republica Moldova să vină într-o vizită oficială fie liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, fie premierul rus Mihail Mişustin. Vizita ar urma să aibă loc la doar câteva luni înainte de alegerile prezidenţiale, preconizate pentru toamna anului 2020. „Noi aşteptăm vizita lui Putin sau a lui Mişustin. Presupun că până în iunie-iulie aceste vizite ar putea avea loc”, a declarat Igor Dodon într-o emisiune la postul de televiziune „Primul în Moldova”, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Dodon a precizat că în cadrul vizitei va fi semnat un acord care le va permite cetăţenilor moldoveni care muncesc în Federaţia Rusă să beneficieze de pensie. Şeful statului a mai adăugat că pentru luna mai este confirmată vizita preşedintei Parlamentului de la Moscova, Valentina Matvienko, care va prezida lucrările unui forum al regiunilor din Federația Rusă care au încheiate parteneriate cu regiuni din Republica Moldova, în special Găgăuzia. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | iun. 21, 2019 | REPUBLICA MOLDOVA
Uniunea Europeană sprijină democratizarea Republicii Moldova
Noul guvern de la Chișinău, compus din forțe politice cu opțiuni diametral opuse, pro-ruse și pro-UE, condus de premierul Maia Sandu, se află încă în perioada inițială a lunii de miere – însă agendele conflictuale ale partidelor partenere vor pune în curând în pericol stabilitatea sa, consideră experții. Formarea a ceea ce mulți în Moldova consideră o „alianță nefirească” între socialiștii pro-ruși și forțele politice proeuropene în cadrul noului guvern de coaliție condus de Maia Sandu a ridicat multe semne de întrebare în țară și în afara ei, se arată în cea mai recentă analiză Balkan Insight, citată de Evenimentul Zilei, ediția de Chișinău.
Cele două forțe, aflate pe poziții radical diferite anterior, și-au unit eforturile pentru a „de-oligarhiza” Moldova după răsturnarea regimului Partidului Democrat, controlat de oligarhul Vlad Plahotniuc.
Președintele Igor Dodon, liderul de facto al socialiștilor, a cerut luni adoptarea unui moratoriu privind divergențele ideologice și geopolitice, precizând că scopul principal al noului guvern este acela de a se consolida și de a nu permite fostului partid de guvernământ să revină la putere.
„Regimul [n.r.: democrat] a suferit o înfrângere dar nu a renunțat. Se ascunde în toate structurile de stat, în organele de forță și în administrațiile publice locale. Fostul regim vrea să se răzbune cât mai curând posibil și va încerca să destabilizeze situația”, a prezis Dodon.
El a adăugat că, pentru a evita revenirea la putere a Partidului Democrat, noua majoritate parlamentară și noul guvern „trebuie să acționeze împreună și ca o echipă unită”.
Unii deputați din blocul ACUM, din care face parte și prmierul Sandu, sunt de acord cu Dodon. „Acest moratoriu este un alt pas, ceea ce arată o maturitate politică, care nu a mai existat până acum în Moldova”, a declarat deputatul Vladimir Bolea, luni, într-o emisiune TV cu caracter politic.
Cu toate acestea, Dodon a trimis semnale mixte despre modul în care un sistem judiciar cu adevărat independent poate fi restabilit în Moldova, după ce premierul Sandu a spus că dorește ca fostul șef anti-corupție de la București, Laura Codruta Kovesi, să coordoneze acest efort.
„Ar fi un scenariu minunat pentru noi, deși nu știu dacă Kovesi este interesată”, a spus ea. „Vrem cei mai buni specialiști – oameni independenți de sistemul nostru, care a fost prea mult timp afectat de tot felul de scheme de corupție”, a adăugat Sandu.
Dodon nu este de acord. Președintele pro-rus a declarat, luni, într-o emisiune politică că nu-i place ideea ca un cetățean străin care să servească drept procuror general.
„Ar trebui să fie cetățean al țării noastre. Nu sunt împotriva specialiștilor din alte țări – dar când le dați conducerea unor astfel de instituții, înseamnă interferențe străine – și sunt sigur că majoritatea cetățenilor mă vor sprijini în acest sens „, a spus Dodon.
Intențiile reformiste ale lui Dodon și ale Partidului Socialist, PSRM, sunt privite cu oarecare scepticism la Chișinău.
„Curățirea justiției de persoanele corupte sau controlate politic va dura mult timp”, a declarat expertul politic Mihai Isac pentru BIRN. El a adăugat că sistemul judiciar corupt a fost folosit de mult timp ca armă politică în Moldova, nu numai de către democrați și Plahotniuc, despre care a spus că a preluat și a perfecționat modelul de la guvernele anterioare.”Persoanele corupte din sistemul judiciar vor căuta un nou stăpân pentru a îl servi, iar Dodon este gata să le primească”, a avertizat expertul.
Isac a subliniat că numirea unui nou procuror general va fi un test pentru noua coaliție, deoarece socialiștii vor rezista probabil numirii în post a unei persoane pe care nu o pot controla.
„Un procuror general independent, sau orice structură care contraatacă puternic corupția, va afecta, de asemenea, interesele de afaceri ale politicienilor socialiști implicați în diverse scheme ilegale dezvăluite de mass-media de-a lungul anilor”, a adăugat el.
Pe de altă parte, Angela Grămadă, directorul Asociației Experții pentru Securitate și Afaceri Globale (n.r.: ESGA, think-tank românesc) a declarat pentru BIRN că modelul de utilizare a experților străini în reformarea sistemului judiciar a fost aplicat și în Ucraina – unde nu a reușit.
„Un procuror străin nu este neapărat soluția pentru reforma judiciară; ceea ce este necesar este voința politică și organizarea de concursuri transparente pentru pozițiile cheie „, a spus Gramada.
Premierul Maia Sandu încearcă imposibilul
Război pentru imagine înaintea alegerilor prezidențiale
Analiștii politici prevăd, de asemenea, o adevărată întrecere între Sandu și Dodon pentru a obține o imagine cât mai bună din punct de vedere electoral în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale din 2020, dar și alegerilor locale programate pentru 20 octombrie și posibile alegeri parlamentare anticipate.
Sandu a avut întotdeauna o imagine bună ca o figură centrală în lupta anti-corupție și a demersurilor reformiste iar dacă guvernul ei va avea rezultate, se poate aștepta să-i sporească numărul de susținători.
Dar și Dodon curtează publicul. „Dodon încearcă să pară cât mai implicat în lupta anti-corupție și și-a abandonat toată retorica negativă cu privire la Uniunea Europeană și România pentru a mai câștiga popularitate”, a menționat Isac.
Cu un singur an de plecare în funcția de președinte, trebuie să-i convingă pe moldoveni că merită un alt mandat.
Dodon este, totuși, asociat în mintea multor oameni cu Plahtoniuc, care la ajutat să devină președinte în 2016, după ce și-a pus imperiul media în serviciul lui Dodon și l-a folosit pentru a ataca persoana lui Sandu.
Analiștii din Moldova spun că doar sprijinul Rusiei pentru noua coaliție și propria lui lăcomie l-au împiedicat pe Dodon să formeze o alianță cu Plahotniuc.
„Dodon a negociat din greu cu Plahotniuc până în ultima clipă, cerând tot mai mult până când liderii Partidului Democrat l-au respins”, a adăugat Isac.
Videoclipurile în care Dodon negociază cu Plahotniuc, care au fost făcute publice pe 8 iunie, îl arată pe liderul de la Chișinău negociind inclusiv problema delicată a federalizării Republicii Moldova, cu un plan pentru regiunea separatistă a Transnistriei, susținut și promovat de Moscova.
Dodon și Plahotniuc s-au aliat, de asemenea, în ultimii ani, în problema schimbării sistemului electoral într-un sistem mixt și a vânzării către străini de cetățenii ale Republicii Moldova, în condiții dubioase.
Liderul rus, Vladimir Putin, îngerul politic al președintelui Dodon
Sistemul de apărare și intelligence, vânat de socialiști
După formarea noului guvern de coaliție, Dodon și socialiștii au manifestat un interes deosebit pentru preluarea controlului asupra instituțiilor de securitate importante, în special a Ministerului Apărării și a Serviciului de Securitate și Informații (SIS).
Ei au cerut și Ministerul Reintegrării, care gestionează problema crucială a problemei transnistrene.
Dacă socialiștii au obținut deja Ministerul Apărării, cererea de a acorda președintelui mai multe pârghii de control asupra SIS este încă în dezbatere în parlament, iar deputații ACUM sunt supuși presiunii pentru a nu accepta solicitările lui Dodon.
„Prin numirea unui fost consilier prezidential ca nou ministru al apărării, Dodon și-a subordonat întregul sector al apărării și al serviciilor de informații”, a menționat Isac.
Isac a subliniat că aceasta ar putea conduce la o criză de securitate pentru Moldova, afectând relațiilor sale cu NATO, lucru pe care Dodon l-a mai făcut înainte, când a interzis soldaților moldoveni să participe la exerciții militare conduse de NATO în regiune în 2017.
„Dodon militează pentru neutralitatea permanentă a Moldovei, ignorând prezența militară a Rusiei în Transnistria”, a adăugat Isac.
Cu toate acestea, Dodon a arătat mai multă deschidere spre Vest în ultimele câteva săptămâni, în parte pentru îl detrona pe Plahotniuc, dar și pentru a face față noului premier pro-european Maia Sandu.
Dodon a declarat marți la Radio Liberty că este dispus să se întâlnească cu liderii Ucrainei și României, care sunt nemulțumiți de poziția sa pro-rusă.
„Am avut o convorbire telefonică cu [președintele Ucrainei Volodymyr] Zelenski; am stabilit primele contacte […] și în ceea ce privește relațiile moldo-române, am vorbit săptămâna trecută cu consilierul pentru politică externă Iohannis [Bogdan Aurescu] al președintelui Johannis”, a amintit Dodon.
Cu toate acestea, analiștii consideră că Dodon a făcut aceste declarații pentru electoratul proeuropean din Moldova și pentru noii săi parteneri de coaliție, fără a afectași agenda pe termen lung a administrației sale prezidențiale.
„Vizita lui Dodon la Minsk, la sfârșitul acestei săptămâni, când are programate întâlniri cu prim-ministrul rus Medvedev și cu alți înalți oficiali ruși, arată poziția politică reală a administrației Dodon”, a comentat Isac.
Dodon a împins-o, de asemenea, pe Sandu să arate mai multă deschidere spre est pentru a pune ACUM în acord cu poziția socialiștilor și a lui personal privind echilibru politic dintre Occident și Est.
Dodon a declarat, chiar luni, la o emisiune politică de televiziune că „sub conducerea lui Sandu vom avea o relație mai bună cu Rusia”.
Întrebat despre o eventuală întâlnire între Sandu și omologul său rus, Dmitri Medvedev, Dodon a glumit că ar putea organiza chiar o întâlnire între ea și președintele rus Vladimir Putin.
Declarația lui Dodon a venit după ce Ministerul rus de Externe și-a exprimat dorința de a purta discuții și de a avea relații mai bune cu noul guvern de la Chișinău.
ESGA Angela Gramada a declarat pentru BIRN că Moldova nu ar trebui să fie păcălită de expresiile de bunăvoință ale Rusiei.
„Nu cred că cineva din Moldova crede că Rusia are intenții oneste. Rusia nu susține actorii politici la întâmplare. Moscova evaluează profilurile politice și psihologice și acționează în nume propriilor interese. Acest lucru ar trebui să facă autoritățile de la Chișinău „, a susținut ea.
Dacă Dodon dorește să deschidă porțile pentru Sandu la Moscova, demersurile ar trebui făcute într-un mod transparent, a adăugat ea.
„Dacă acest guvern vrea să supraviețuiască, trebuie să acționeze în mod transparent, responsabil, să invite societatea civilă la dialog, să asculte recomandările și să vorbească în mod transparent cu cetățenii”, a concluzionat ea.
de Isac Mihai | iun. 12, 2019 | Asia Centrală, Balcani, Federatia Rusa, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Știri, Ucraina, UE
Vladimir Putin și Donald Trump, o posibilă întrevedere la Osaka
În pofida declarațiilor publice, Washingtonul nu a trimis, deocamdată, semnale clare privind posibilitatea, formatul și data unei întâlniri între liderii Statelor Unite și Rusiei, în marja summitului G20, de la Osaka, a declarat pentru presa de la Moscova viceministrul rus al afacerilor externe, Serghei Riabkov, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Dacă Moscova nu va primi nimic concret, un contact ar putea avea loc, ipotetic vorbind, dar, mai degrabă ”în picioare”, a mai declarat acesta pentru RIA Novosti.
Incertitudine diplomatică
„Mă voi întâlni cu Putin la G20”, a spus Trump de la Casa Albă, după ce l-a primit pe preşedintele polonez Andrzej Duda. „Mă voi întâlni cu preşedintele (chinez) Xi la G20. Mă voi întâlni cu mulţi lideri”, a adăugat președintele SUA.
Anterior, și consilierul președintelui american pe probleme de securitate națională, John Bolton, a afirmat că Donald Trump speră să-i întâlnească la Osaka pe președintele Vladimir Putin și pe liderul chinez, Xi Jinping.
”Nu vedem nici un fel de semnale concrete cu excepția celor se, periodic, spun responsabilii americani. Dar, de regulă, contacte de acest nivel nu se pregătesc prin schimburi de comentarii verbale făcute într-un stil destul de lejer. Aici se impune o anumită muncă diplomatică, anumite condiții”, a explicat Riabkov, comentând afirmația lui Bolton.
La rândul său, consilierul pe probleme politice al preşedintelui rus Iuri Uşakov a declarat recent că ideea privind posibilitatea unei întâlniri între preşedinţii Rusiei şi SUA, Vladimir Putin, respectiv Donald Trump, în marja summitului G20 de la Osaka (Japonia) luna aceasta este incertă şi nu au existat discuţii bilaterale despre detaliile unei astfel de întrevederi pentru moment, a declarat marţi consilierul pe probleme politice al preşedintelui rus Iuri Uşakov.
„Ideea unei posibile întâlniri între Putin şi Trump la Osaka în marja G20 (28-29 iunie) se află în aer; după ce a lansat această idee, partea americană nu a concretizat-o în niciun fel şi nici nu am discutat prin vreun canal elemente importante precum locul, timpul, ordinea de zi”, a afirmat Uşakov, preluat de TASS şi RIA Novosti.
SUA, amenințate de un război comercial cu Beijingul
Reduta chinezească
Președintele SUA, Donald Trump, a afirmat luni, în plin război comercial cu China, că are ‘prevăzută’ o întâlnire cu preşedintele Xi cu ocazia summitului G20. Într-un interviu pentru postul CNBC, Trump s-a declarat pregătit să impună noi taxe vamale punitive asupra unor produse chineze dacă Xi Jinping nu va accepta în cele din urmă o întrevedere.
China a evitat să confirme marţi dacă preşedintele Xi Jinping va avea o întrevedere tete-a-tete cu omologul său american Donald Trump cu ocazia summitului G20 ce va avea loc pe 28 şi 29 iunie la Osaka, în Japonia.
‘Recent, Statele Unite şi-au exprimat în mai multe rânduri speranţa unei întâlniri între şefii de stat chinez şi american în cursul summitului G20’, a declarat marţi Geng Shuang, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Beijing. ‘Dacă vom avea informaţii pe acest subiect, le vom face publice la momentul oprtun’, a adăugat el, într-un briefing de presă.
O întrevedere între Trump şi Xi ar marca o cotitură în războiul comercial americano-chinez ce zguduie pieţele financiare şi suscită îngrijorări tot mai mari în privinţa economiei mondiale.
Război comercial
Donald Trump afirmă că vrea să reducă uriaşul deficit comercial al Statele Unite în relaţia cu China, iar pentru aceasta urmăreşte să obţină din partea Beijingului o serie de angajamente legate de respectarea proprietăţii intelectuale, încetarea transferurilor forţate de tehnologie sau renunţarea la subvenţiile acordate companiilor de stat.
În ce-l priveşte, Beijingul a declarat că doreşte să continue negocierile, dar refuză să facă acest lucru sub presiunea sau la intimidarea Washingtonului.
‘China nu vrea un război comercial. Dacă Statele Unite sunt dispuse să negocieze pe picior de egalitate, atunci uşa noastră rămâne larg deschisă’, a subliniat Geng Shuang. ‘Dacă Statele Unite persistă în escaladarea fricţiunilor comerciale, vom răspunde cu hotărâre şi ne vom bate până la capăt’, a avertizat oficialul de la Beijing. (M.B.)
