de Isac Mihai | iun. 1, 2020 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri
Liderul rus Vladimir Putin a inițiat schimbarea Constituției Ruse
Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat desfăşurarea la data de 1 iulie 2020 a unui referendum de adoptare a reformei constituţionale prin care ar obţine dreptul de a efectua două mandate suplimentare începând din 2024, relatează mass-media rusă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Vom organiza votul naţional rus asupra adoptării revizuirii Constituţiei la 1 iulie 2020. Această dată este perfectă”, a declarat Putin după o reuniune guvernamentală în sistem de videoconferinţă.
Consultarea populară fusese prevăzută iniţial pentru 22 aprilie, dar şeful statului rus a amânat-o din cauza pandemiei de COVID-19, el explicând că sănătatea şi siguranţa cetăţenilor este principala sa prioritate.
Totuşi, Putin a ţinut să precizeze că situaţia în general s-a stabilizat, iar numărul infecţiilor cu virusul SARS-CoV-2 în Moscova a scăzut masiv, ceea ce a făcut posibilă ridicarea unor restricţii impuse în capitala rusă.
Liderul Vladimir Putin, care se află la putere în ultimii 20 de ani fie ca preşedinte, fie ca prim-ministru, este cel mai longeviv lider rus sau sovietic după Stalin.
Schimbări așteptate
Schimbările asupra cărora se va pronunţa electoratul rus, deja aprobate de parlament şi de Curtea Constituţională, ar însemna că Vladimir Putin (67 de ani) va putea candida pentru a fi reales preşedinte de încă două ori, ceea ce teoretic i-ar permite actualului lider de la Kremlin să rămână în funcţie până în 2036.
”Sper cu adevărat ca cetăţenii ţării să participe activ la votul cu privire la amendamentele constituţionale”, a afirmat preşedintele rus.
Kremlinul a precizat că autorităţile vor adopta toate măsurile necesare pentru a asigura siguranţa alegătorilor.
Economia rusă a suferit pierderi considerabile în ultimele două luni atât din cauza scăderii preţului ţiţeiului, cât şi ca urmare a măsurilor de izolare impuse de autorităţi. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 7, 2020 | Alte regiuni, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, UE
Statele baltice, nemulțumite de modul în care Kremlinul interpretează istoria
Preşedinţii celor trei ţări baltice – Lituania, Letonia şi Estonia – au condamnat joi ceea ce ei consideră a fi tentative ale Moscovei de „falsificare a istoriei”, înaintea celei de-a 75-a aniversări a sfârşitului celui de-al Doilea Război Mondial, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Într-o declaraţie comună, cei trei şefi de stat, ale căror ţări ocupate cândva de URSS sunt în prezent membre ale UE şi NATO, au cerut „adevăr şi justiţie”, altfel spus recunoaşterea crimelor din epoca comunistă şi a responsabilităţii URSS în declanşarea războiului.
Acuzații dure
„Denaturarea evenimentelor istorice care au dus la cel de-al Doilea Război Mondial şi la divizarea Europei în urma conflictului reprezintă un efort deplorabil de falsificare a istoriei şi pune sub semnul întrebării fundamentul însuşi al ordinii internaţionale contemporane”, au avertizat cei trei preşedinţi.
Aducând în acelaşi timp un omagiu tuturor victimelor conflictului şi soldaţilor ţărilor aliate care au zdrobit regimul nazist, cei trei declară că Uniunea Sovietică a recurs la forţele armate şi la represiune pentru a le supune naţiunile în timpul Războiului Rece.
Preşedintele lituanian Gitanas Nauseda a calificat drept „revizionism istoric” recentele tentative ale Moscovei de a minimaliza acordul secret Ribbentrop-Molotov din 1939 cu privire la împărţirea Europei între Germania nazistă şi URSS. „Istoria nu trebuie rescrisă. Aceasta duce la concluzii rele şi la decizii rele”, a spus Nauseda într-un interviu acordat AFP, preluat de mass-media internațională.
Revizionism istoric
Omologul său leton, Egils Levits, a apreciat că „falsificarea istoriei este un fel de război hibrid” dus de Moscova.
„Pentru noi, războiul s-a terminat în 1993, când ultimul soldat rus a părăsit teritoriul Republicii Lituania”, a mai declarat preşedintele lituanian Nauseda pentru mass-media internațională.
Ziua de 9 mai este celebrată în Rusia ca Ziua Victoriei, dar pentru mulţi locuitori din ţările baltice această dată simbolizează începerea ocupaţiei de către sovietici.
Moscova refuză să recunoască drept ocupaţie integrarea prin forţă a ţărilor baltice în URSS în 1944-1945 şi nu a cerut scuze niciodată pentru aceasta.
Preşedintele Vladimir Putin şi alţi înalţi responsabili ruşi au acuzat recent Polonia că ar fi contribuit la declanşarea celei de-a doua conflagraţii mondiale. Această teză a fost respinsă cu indignare de Varşovia şi de aliaţii săi occidentali.
Ţările baltice şi-au recâştigat independenţa odată cu destrămarea URSS în anii 1990-1991, pe fondul unor represiuni violente ale mișcărilor de eliberare de către structurile KGB și ale armatei sovietice.
Buturuga estoniană
Autoritățile de la Tallin vor ca Rusia să returneze teritoriile pe care le consideră anexate de Moscova, a spus președintele parlamentului de la Talin, Henn Põlluaas, citat de mass-media rusă la sfârșitul anului trecut.
Estonia este singura țară membră NATO ce nu are un tratat de frontieră cu Rusia. Cele două țări se contrazic de multă vreme – ultimul conflict diplomatic având loc în această primăvară – în privința unui tratat din 1920 ce stabilea granița ruso-estoniană, tratat pe care Estonia îl consideră drept certificatul de naștere al țării, dar despre care rușii spun că este nul.
”Nu vrem niciun metru pătrat de teritoriu rus. Doar îl vrem pe al nostru înapoi. Rusia a anexat aproximativ 5% din teritoriul Estoniei”, a spus președintele parlamentului estonian, Henn Põlluaas. ”Anexarea teritoriilor estoniene nu este diferită de ocuparea și anexarea Crimeei”, a spus Põlluaas.
Liderul parlamentar a răspuns astfel după ce diplomatul rus Sergei Belyayev a declarat că Moscova va ratifica tratatul de frontieră doar dacă Estonia renunță la pretențiile teritoriale. Kremlinul a spus că declarațiile lui Põlluaas sunt inacceptabile.
Războiul despăgubirilor
Miniştrii justiţiei din Estonia şi Letonia, Urmas Reinsalu, respectiv Dzintars Rasnačs, au declarat în 2018 că cele două ţări baltice intenţionează să ceară Moscovei despăgubiri pentru ‘ocupaţia sovietică’.
Într-o declaraţie comună, miniştrii justiţiei din cele două ţări subliniază importanţa păstrării amintirii despre pierderile umane suferite în urma ocupaţiei sovietice şi a explorării posibilităţilor de a înainta Federaţiei Ruse – în calitate de succesor legal al URSS – o cerere de despăgubire pentru prejudiciile provocate’, se menţionează în comunicatul Ministerul Justiţiei din Estonia. Ministrul justiţiei eston Urmas Reinsalu i-a expus omologului său leton eventualele măsuri posibile din punctul de vedere al dreptului internaţional în acest sens. La rândul său, ministrul leton Dzintars Rasnačs a evocat eventuale acţiuni care ar putea fi întreprinse pe acest subiect la nivelul ONU.
În aprilie 2016, experţii letoni au estimat la circa 185 de miliarde de euro cifra despăgubirilor care ar putea fi pretinsă Rusiei pentru prejudiciile provocate de URSS. O reprezentantă a comisiei care a făcut aceste calcule, Ruta Pazdere, declarase atunci că pierderile demografice suferite de Letonia ar putea depăşi ca despăgubire câteva zeci de miliarde de euro.
Liderul rus Vladimir Putin folosește în scop politic moștenirea istorică sovietică
Sute de miliarde
Cu doi ani înainte, Letonia avansase suma de 300 de miliarde de euro drept despăgubiri pentru ‘ocupaţia sovietică’, conform Baltic News Network. De cealaltă parte, Moscova susţine că nu poate fi vorba de vreo ocupaţie a ţărilor baltice în 1940 de către URSS, conform agenţiei de presă RIA Novosti. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri că Rusia nu este de acord cu termenul de ‘ocupaţie’ utilizat cu referire la perioada în care cele trei ţări baltice au făcut parte de URSS şi deci nu consideră că este posibil să se vorbească despre vreo despăgubire, potrivit agenţiei de presă TASS. Anterior, Ministerul de Externe al Rusiei a explicat că examinează alăturarea celor trei ţări baltice – Estonia, Letonia şi Lituania – la URSS ca fiind în conformitate cu normele dreptului internaţional de la acea vreme, potrivit agenţiei de presă citate. Potrivit istoricilor, cele trei ţări baltice au fost ocupate de Uniunea Sovietică ca urmare a prevederilor pactului de neagresiune sovieto-german din 1939, adică a celebrului Pact Ribbentrop-Molotov. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 5, 2020 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Știri, UE
Scăderea prețurilor la petrol amenință stabilitatea Federației Ruse
Federația Rusă se confruntă cu cea mai rapidă evoluție a pandemiei în Europa, numărul cazurilor de coronavirus urcând vertiginos în ultimele zile, astfel că marți a fost depășită cifra de 150.000. Modul în care autoritățile ruse gestionează situația este contestată de un număr din ce în ce mai mare de cetățeni, mai ales pe rețelele sociale, relatează mass-media regională. Frustrările populației au crescut pe fondul evoluției nefavorabile a pandemiei, problemelor economice grave cauzate de măsurile de izolare, amplificate de scăderea prețurilor la petrol și a înghețării majorității planurilor de investiții strategice.
Luni, autoritățile de la Moscova au anunțat că numărul de noi cazuri de coronavirus în Rusia a fost de peste 10.000, fiind a doua zi consecutivă când este depășit acest prag. În același timp, bilanțul deceselor se apropie de 1.400. În pofida acestor evoluții, rata mortalității rămâne scăzută în comparație cu țări, precum Italia, Spania și Statele Unite. Autoritățile spun că se datorează închiderii rapide a frontierelor, testării ample și monitorizării infecțiilor, în timp ce criticii pun la îndoială cifrele prezentate de oficialii ruși, relatează postul CNN. Declarațiile autorităților ruse sunt contestate de o serie de activiști, care acuză oficialii că nu raportează cifrele reale.
Printre cei infectați se numără și Mihail Mișustin, premierul Rusiei, care a fost înlocuit rapid de președintele Vladimir Putin.
Forțele militare, decimate
În privința numărului de cazuri active, Rusia este pe locul doi în Europa, cu 125.000, în ultima săptămână fiind înregistrată o creștere accelerată a numărului de noi cazuri. Printre aceștia cel puțin câteva mii sunt membri ai unor unități militare terestre, navale ori aeriene, precum și ai unor instituții militare de învățământ.
Potrivit presei, printre militarii infectați se numără și cei care au participat la repetițiile pentru Parada de Ziua Victoriei, programată pe 9 mai, care între timp a fost amânată din cauza pandemiei.
De asemenea, în pofida afirmațiilor autorităților privind eficacitatea măsurilor de combatere a pandemiei, tot mai multe cadre medicale ruse trag un semnal de alarmă în legătură cu situația din spitale, atrăgând atenția la lipsa de finanțare și de echipamente medicale moderne din multe unități medicale.
Desfășurarea nefavorabilă din acest moment a pandemiei în Rusia reprezintă o turnură dramatică comparativ cu situația din luna martie, când Vladimir Putin poza în salvatorul lumii, trimițând un avion cu echipamente medicale la New York.
Însă, la mijlocul lunii aprilie, confruntat cu creșterea numărului de cazuri, Vladimir Putin recunoștea că Rusia “are multe probleme”.
Potrivit unui sondaj de opinie, realizat de Levada Center în martie, doar 46% dintre respondenți ar dori ca Putin să rămână la putere după finalul actualului său mandat, în 2024, față de 54% în luna iunie a anului trecut, relatează mass-media britanică.
Popularitatea elitei politice rusesti, in scadere
Record negativ
În timp ce unele țări europene încep să relaxeze treptat măsurile de izolare, Rusia a devenit țara din Europa care acum înregistrează zilnic cel mai mare număr de noi infecții. Rezidenții Moscovei, epicentrul pandemiei în Rusia, sunt îndemnați să rămână în locuințe, în pofida vremii frumoase.
Moscova, cel mai mare oraș rusesc, cu un buget care poate rivaliza cu cel al Parisului sau Berlinului, a gestionat pandemia impunând carantina, testări pe scară largă și cheltuind milioane pe noi paturi de spital și echipamente medicale.
Dar restul țării, rămas mult în urmă ca nivel de trai, riscă să fie copleșit de pandemie. Medici din întreaga Rusie au făcut apeluri la ajutor în săptămânile recente, plângându-se de spitalele subfinanțate și prost echipate, în care adesea lipsesc provizii de bază.
În unul din cele mai recente apeluri, zeci de medici și asistente din orașul Ufa au înregistrat un video în care îi îndemnau pe oficiali să investigheze ceea ce ei au descris drept o mușamalizare a pandemiei COVID-19 la spitalul de acolo.
Sondaje recente arată că rușii sunt împărțiți aproape exact în două cu privire la modul în care autoritățile au gestionat pandemia.
Planuri constituționale amânate
Liderul rus a ales să se distanțeze de gestionarea răspunsului la pandemie devreme după izbucnirea acesteia, nedorind să fie asociat cu vești proaste, și a lăsat la latitudinea liderilor regionali să își dea seama de cel mai potrivit răspuns la criză.
Când a izbucnit pandemia COVID-19, Rusia urma să organizeze un referendum asupra unor amendamente constituționale care i-ar fi permis președintelui Putin să rămână la putere până cel puțin în 2036. Analiștii politici au început însă să discute de ceva aproape de neconceput: renunțarea la amendamente cu totul.
Deși majoritatea se așteaptă ca inițiativa să meargă înainte, Kremlinului îi va veni greu să îi convingă pe rușii afectați de ceea ce mulți experți se așteaptă că va fi cea mai gravă criză economică de la prăbușirea Uniunii Sovietice, să iasă la vot. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 1, 2020 | Federatia Rusa, Știri
Președintele-rus-Vladimir-Putin-favoritul-absolut-al-cetățenilor-ruși-din-Transnistria-la-alegerile-prezidențiale-din-18-martie-2018
Premierul rus Mihail Mişustin l-a informat joi pe preşedintele Vladimir Putin că a fost diagnosticat cu noul coronavirus, potrivit Reuters şi AFP, care citează media de la Moscova. Vorbind la o reuniune televizată, Mişustin a sugerat ca prim-vicepremierul Andrei Belousov să devină prim-ministru interimar pe perioada absenţei sale.
Liderul rus Vladimir Putin i-a acceptat propunerea, semnând un decret în acest sens, un spectacol bine regizat, specific scenei politice rusești.
Val de epidemie
Anterior, președintele Vladimir Putin recunoaște, într-o declarație televizată, că Rusia este pe un val ascendent al epidemiei de coronavirus și că „se va confrunta cu o nouă și înfricoșătoare fază a pandemiei”. Liderul de la Kremlin a recunoscut și problemele din sistemul medical și a ordonat guvernului să crească producția de echipamente medicale.
„Rusia se va confrunta cu o nouă și înfricoșătoare fază a pandemiei”, a declarat președintele Vladimir Putin într-o declarație televizată marți, citat de CNN, transmite gandul.info. „Creșterea zilnică a cazurilor s-a stabilizat relativ, dar acest lucru nu trebuie să ne liniștească, situația este încă foarte gravă”, a spus Putin. „Vârful pandemiei nu este în spatele nostru, suntem pe cale să ne confruntăm cu o fază nouă și înspăimântătoare … rămâne amenințarea mortală a virusului”.
Rusia a înregistrat până acum 106.498 de cazuri de infectare şi 1.073 de decese legate de COVID-19. Diferiți activiști din opoziție au acuzat autoritățile ruse de faptul că au ascuns adevărata extindere a pandemiei, raportând un număr scăzut de persoane afectate.
Restricțiile extinse
Putin a spus că Rusia va extinde durata restricțiilor și măsurile de autoizolare până pe 11 mai, deoarece începutul lunii mai în Rusia este marcat de sărbătorile publice pentru Ziua Muncii și Ziua Victoriei, cu câteva zile lucrătoare între care vor fi declarate libere în acest an, iar autoritățile se tem că oamenii s-ar putea relaxa și ar putea sărbatori în grupuri mari.
După 11 mai, țara ar putea începe să ușureze treptat restricțiile, a spus Putin. El a ordonat guvernului să pregătească un plan pentru asta până pe 5 mai.
„Nu putem vorbi despre o anulare simultană a restricțiilor, trebuie să ne pregătim pentru un drum greu înainte”, a spus Putin. „Trebuie să ținem cont de toate riscurile și să arătăm sensibilitate, așa că să nu fim aruncați înapoi pentru a pierde tot ceea ce am realizat până acum.”
În discursul său, Putin a recunoscut lipsa echipamentului medical și a ordonat guvernului său să crească ratele de producție. (N.G.)
de Isac Mihai | apr. 28, 2020 | Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri
Liderul rus Vladimir Putin, prelungește restricțiile până la 12 mai
Preşedintele rus Vladimir Putin a prelungit azi măsurile de izolare în Rusia până la 12 mai pentru a încetini propagarea noului coronavirus în ţară, făcând un anunţ în acest sens în cursul unei teleconferinţe cu înalţi responsabili guvernamentali şi şefi ai regiunilor ruse, relatează mass-media oficială rusă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Restricţiile urmau să fie ridicate la sfârşitul lunii aprilie, dar Putin a declarat că vârful epidemiei de COVID-19 nu a fost atins încă în Rusia, afirmând că are în vedere o relaxare progresivă a măsurilor restrictive după 12 mai.
Situație dificilă
„Situaţia rămâne dificilă. Specialiştii şi oamenii de ştiinţă cu care suntem în contact permanent pentru a ne verifica planurile şi măsurile spun că vârful (contaminărilor) nu a fost încă atins”, a declarat Putin în reuniunea cu guvernatorii difuzată de televiziunile de stat din Federație.
Această ieşire din izolare va fi variabilă în funcţie de regiuni şi se va face „potrivit situaţiei epidemiologice a momentului şi a stabilităţii sale”, a precizat el.
Şeful statului rus a ordonat guvernului condus de premierul Mihail Mişustin să propună noi măsuri „de urgenţă” pentru susţinerea economiei şi a populaţiei şi să pregătească recomandări pentru relaxarea progresivă a restricţiilor de izolare din cauza epidemiei de COVID-19 până la 5 mai.
Vladimir Putin anunţase la începutul lunii aprilie o lună întreagă de concediu plătit pentru a incita populaţia să rămână acasă. În pofida măsurilor de susţinere a antreprenorilor, în special reduceri de impozite şi facilităţi de credit, numeroase întreprinderi ar putea să nu supravieţuiască acestei sistări a activităţii.
Date oficiale contestate
Potrivit preşedintelui Putin, Rusia a reuşit să-şi crească capacităţile de producţie pentru a fi în măsură să înceapă din mai 2020 să fabrice 2.500 de ventilatoare şi 8,5 milioane de măşti de protecţie în fiecare lună. Producţia testelor de depistare a infecţiilor a fost multiplicată de nouă ori şi în fiecare zi sunt realizate circa 150.000, a adăugat el.
Putin a recunoscut totuşi că penurii de material de protecţie persistă şi a ordonat guvernului să ia măsuri suplimentare pentru a creşte producţia.
Rusia a raportat marţi 6.411 de noi cazuri de contaminare cu noul coronavirus în ultimele 24 de ore, ceea ce ridică totalul infecţiilor la 93.558, precum şi 72 de noi decese, bilanţul total al morţilor fiind de 867, cea mai mare parte la Moscova, conform Interfax.
O parte a mass-media din Federația Rusă și activiștii opoziției contestă vehement datele oficiale, pe fondul intensificării știrilor false și a teoriilor conspiraționiste răspândite de rețelele sociale. (N.G.)
