Consiliul Afaceri Generale al Uniunii Europene a adoptat marți, la Bruxelles, prima lista de persoane sancționate în baza noului regim de sancțiuni al UE pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova, regim creat la propunerea ministrului român de externe, Bogdan Aurescu, care a salutat adoptarea acestei decizii, informează MAE român.
Decizie strategică
Decizia vine cu două zile înainte de summitul Comunității Politice Europene de la Chișinău, în ajunul aceleiași reuniuni fiind anunțată și dublarea sprijinului macro-financiar al UE pentru Republica Moldova. După 150 de milioane de euro alocați în aprilie 2022, Consiliul a majorat această sumă cu 145 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că Moldova va avea la dispoziție în total 295 de milioane de euro.
Foto: facebook
Acordul politic privind crearea regimului de sancțiuni a fost obținut la reuniunea Consiliului Afaceri Externe din 24 aprilie 2023, procesul de adoptare a regimului fiind finalizat din punct de vedere procedural la 28 aprilie 2023.
România a deținut un rol central în crearea acestui regim de sancțiuni al UE, precum și în întocmirea pachetului de listări. Demersurile politico-diplomatice ale MAE au determinat un sprijin solid din partea tuturor statelor membre ale UE și a instituțiilor europene, ceea ce a condus la adoptarea regimului într-un timp record – fiind cel mai rapid proces de creare a unui regim de sancțiuni UE de până acum.
Pachetul adoptat pe 30 mai cuprinde cinci persoane listate în baza regimului de sancțiuni pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova, precum și două persoane listate în baza regimului de măsuri restrictive pentru acțiuni care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, acestea din urmă fiind în strânsă conexiune cu acțiunile de destabilizare a Republicii Moldova.
Listă așteptată
În baza regimului de sancțiuni privind R. Moldova, au fost listate următoarele persoane:
Ilan Șor: președinte al Partidului Șor și om de afaceri implicat în finanțarea ilegală a partidelor politice din R. Moldova, incitare la violență împotriva opoziției democratice și intimidare a autorităților statului, precum și organizarea de tabere de instruire pentru persoane în scopul de a provoca acțiuni violente în cadrul protestelor de stradă din R. Moldova;
Igor Chaika: om de afaceri rus cu influență în spectrul politic de la Chișinău implicat în canalizarea banilor către activele serviciilor secrete ruse din R. Moldova, cu scopul de facilita acțiuni de destabilizare a R. Moldova;
Gheorghe Cavcaliuc: fost șef adjunct al Inspectoratului General de Poliție și președinte al Partidului Acasă Construim Europa, este responsabil de acte destabilizatoare, implicare în protestele violente din perioada recentă din R. Moldova. Totodată, este implicat în tentative de răsturnare a guvernului ales în mod democratic, prin crearea unui guvern din umbră;
Marina Tauber: vicepreședinte al Partidului Șor și mâna dreaptă a lui Ilan Șor, a contribuit semnificativ la protestele violente, făcând parte dintre principalii organizatori ai acestora. Încălcând măsurile dispuse de Parchetul Anticorupție, aceasta a folosit dispozitive de comunicare speciale pentru a transmite instrucțiuni directe privind recrutarea, transportul și remunerarea protestatarilor;
Vladimir Plahotniuc: fost președinte al Partidului Democrat din R. Moldova, face obiectul a numeroase proceduri penale în legătură cu infracțiuni legate de deturnarea de fonduri ale statului moldovean și transferul ilegal al acestora în afara țării. În ultimii ani, chiar și atunci când nu a deținut nicio funcție în stat, Plahotniuc a continuat să influențeze negativ politica din R. Moldova.
Un angajat al firmei de brokeraj de la Aeroportul Internațional Chișinău, ÎCS Impex-Depozit SRL, este acuzat de contrabandă cu echipament pentru minare de criptomonede.
În jurul Impex-Depozit SRL gravitează oameni din anturajul lui Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor.
Cazul se judecă de circa un an în instanțele din R. Moldova. Dacă Procuratura Anticorupție a pus inițial sub învinuire șapte persoane, acum a rămas doar una.
Centrul Național Anticorupție (CNA) a reținut, în ianuarie 2018, o grupare formată din șapte persoane – angajați ai Serviciului Vamal, un antreprenor și o persoană fizică – implicate într-o schemă de contrabandă cu echipament pentru generare de criptovalută, care urma să ajungă în regiunea separatistă transnistreană. Persoanele arestate au fost acuzate de comiterea infracțiunilor contrabandă, exces de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu.
În cadrul aceleiași cauze penale, a fost aplicat sechestru pe 160 de sisteme de generare de monedă virtuală (Bitcoin) în valoare totală de 4.593.878 de lei (circa 238.811 euro). Costul unui astfel de dispozitiv se ridica la 28.711 lei, echivalentul a circa 1.500 de euro per unitate.
În prezent, Fiscul moldovenesc a încercat de patru ori să valorifice echipamentul cu pricina, dar nu a mai reușit, chiar și la o valoare de aproape trei ori mai mică. Acest lot este doar o parte neînsemnată din volumul de computere ce a ajuns în Transnistria potrivit unui contract de furnizare de tehnică de mining, în valoare de 8.694.000 de dolari.
Contractul de achiziție a fost semnat între un agent economic din stânga Nistrului, Tirsteklo, și un offshore din Insulele Virgine Britanice, Goweb International Ltd. Acesta din urmă are un patron rus, Nikita Morozov, fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne al Federației Ruse și al Căilor Ferate Ruse.
Regimul separatist de la Tiraspol, consiliat de fiul fostului procuror general al Federației Ruse, Igor Ceaika, încearcă de mai bine de doi ani să obțină noi surse de finanțare cu ajutorul energiei foarte ieftine furnizată de Centrala termoelectrică de la Cuciurgan, proprietate a concernului rusesc Inter-RAO.
De altfel, Igor Ceaika este arhitectul legislației transnistrene pentru legalizarea activității de mining în regiunea separatistă și, mai nou, partener de afaceri al fratelui președintelui Igor Dodon, Alexandru.
Pe 2 februarie 2018, sovietul suprem de la Tiraspol a adoptat în regim de maximă urgență o lege prin care legaliza activitatea de blockchain, dobândirea de criptomonede.
Ianuarie 2018, Tiraspol. Vadim Krasnoselsky (stânga) și Igor Ceaika (dreapta). Foto: newsmaker.md
Activitatea de blockchain în Transnistria este favorizată de gazele ieftine furnizate de Gazprom în contul unei datorii istorice a Moldovagaz, care a ajuns deja la circa șapte miliarde de dolari. (detalii AICI) Banii obținuți în urma vânzării de energie electrică pentru procesul de mining ajung pe un cont special gestionat de așa-numitul guvern de la Tiraspol.
Echipament de contrabandă
Cel puțin, echipamentul sechestrat de autoritățile moldovenești a intrat în Republica Moldova prin Aeroportul Internațional Chișinău, concesionat în toamna anului 2013 către SRL Avia Invest, o firmă controlată de Ilan Șor, principalul suspect în dosarul fraudei bancare din 2014.
Printre angajații Serviciului Vamal reținuți în acest caz, figura fostul şef adjunct în cadrul Serviciului Vamal al Republicii Moldova, Marcel Pulbere, soțul magistratei Judecătoriei Chișinău, Ruxanda Pulbere. Acest personaj a mai fost acuzat de implicare în scheme de contrabandă în 2007, însă a fost achitat. De această dată, Pulbere a fost reținut la 23 ianuarie 2018 și plasat în arest până la 1 februarie 2018, când i-a fost aplicată măsura preventivă de arest la domiciliu.
Ulterior, la 21 aprilie 2018, instanța de judecată i-a înlocuit măsura preventivă, fiind eliberat provizoriu sub control judiciar. În cele din urmă, șase figuranți ai acestei cauze, inclusiv Marcel Pulbere, au fost scoși de sub urmărire penală. „Sunt curați ca lacrima”, ne-a declarat, la începutul lui 2019, fostul procuror responsabil de acest caz, Lilian Rudei.
Singura persoană rămasă învinuită este Alexandru Ciornîi, fostul administrator al firmei de brokeraj de la Aeroportul Internațional Chișinău – Întreprinderea cu Capital Străin Impex-Depozit SRL. Ciornîi este învinuit de contrabandă și organizarea unui grup criminal. Acesta a refuzat să ne ofere vreo declarație pe holurile Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, sfătuit de avocatul său.
ÎCS Impex-Depozit SRL se ocupă de primirea mărfurilor la depozitul provizoriu de la reprezentantul Avia Invest SRL; de plasarea mărfurilor în regim vamal la depozitul provizoriu; de asigurarea siguranței mărfii în perioada păstrării acesteia; de eliberarea mărfii către destinatar și întocmirea actelor necesare pentru plasarea mărfurilor în regim depozit provizoriu.
Impex-Depozit deține peste 400 de metri pătrați, din care 203,4 metri pătrați au fost primiți în locațiune de la Eximservice Broker SRL și alți 214,6 metri pătrați de la Avia Invest SRL.
Toate mărfurile importate pe cale aeriană în Moldova, după ce sunt deservite de Avia Invest SRL, sunt transmise depozitului cargo administrat de către Impex-Depozit SRL, după care sunt eliberate destinatarului.
Omul lui Șor
Alexandru Ciornîi este un personaj apropiat de Ilan Șor. El apare, în mai 2006, ca proprietar intermediar, pentru numai șase zile, al unui imobil deținut de fostul primar de Orhei în mai multe rânduri între 2009 și 2014.
27 martie 2019. Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Procurorul Lilian Rudei (stânga) și Alexandru Ciornîi (dreapta), înaintea celei de-a doua ședințe. Foto: Anticoruptie.md
Același imobil s-a mai aflat în proprietatea Doinei Luncașu, soția lui Iurie Luncașu, fostul partener de afaceri al lui Vladimir Plahotniuc. Iurie Luncașu s-a sinucis în august 2019. (Detalii AICI)
Deschisă în iunie 2010 de către cetățenii Pisarevcher Eduard și Pisarevcher Leonid, Impex-Depozit ajunge în decembrie același an în proprietatea unei companii americane, TURBINE REAL ESTATE HOLDINGS, firmă implicată într-o afacere oneroasă cu Primăria Chișinău în 2010. (Detalii AICI)
În februarie 2011, Impex-Depozit își mută sediul în preajma Aeroportului Internațional Chișinău, pe strada Aeroportului 78. În fruntea companiei cu pricina s-au perindat mai mulți interpuși și parteneri de afaceri ai oligarhului Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor.
Filiera odesită din SUA și conexiunile cu Plahotniuc
Conform registrelor Fiscului american, în rapoartele financiare anuale de până în 2015, în calitate de manager al acestei firme, apare avocatul de origine ucraineană, Valentin Gurvits.
Olga Iaralova și avocatul Val Gurvits. Foto: Facebook.com
Legăturile dintre Gurvits și Plahotniuc sunt vechi și complicate. Pe 30 iunie 2011, Gurvits a recunoscut, în calitate de martor într-un proces, că a încercat să facă afaceri cu Plahotniuc în R. Moldova și că parteneriatul lor nu a mers din cauza unor pretinse activități criminale ale fostului lider al Partidului Democrat din Moldova. (DOC)
În 2012, avocatul american a devenit un personaj cunoscut în capitala Moldovei, după ce a venit să îl apere pe Plahotniuc în cazul acuzațiilor cum că ar fi fost dat în urmărire internațională prin Interpol. (Detalii AICI).
În 2017, Gurvits este înlocuit în managementul TURBINE REAL ESTATE HOLDINGS de către cetățeanul ucrainean Leonid Selivanov, cu adresa fizică pe strada Al. Șciusev 89 din Chișinău. Registrele britanice îl prezintă pe Selivanov ca fiind un cetățean ucrainean, născut la Odesa.
Nu în ultimul rând, Gurvits este un apropiat al familiei lui Serghei Iaralov, un personaj din cercul intim al lui Plahotniuc. Soția lui Iaralov a postat mai multe fotografii cu acesta în ipostaze amicale.
Valentin Gurvits nu ne-a răspuns solicitărilor de a intra în dialog și a ne explica rolul său în această companie și afacerile cu Vladimir Plahotniuc. Profesor la Universitatea din Boston, Gurvits este specializat în servicii juridice prestate companiilor din domeniul IT, inclusiv omului de afaceri Aleksei Gubarev. Acesta din urmă a fost acuzat de autoritățile americane că ar fi pus rețeaua companiilor sale la dispoziția spionajului rusesc în timpul ultimei campanii prezidențiale din SUA.
„Raportul Muller”, elaborat de procurorul special american Robert Mueller în urma anchetei privind ingerințele Rusiei în alegerile prezidențiale americane din 2016, conține repetat referințe la faptul că suspecții de origine rusă au folosit, în acest proces, monede virtuale de tip Bitcoin pentru diverse acțiuni incluse în operațiune.
Mutarea în offshore-ul din Scoția
Pe 8 mai 2018, după arestarea lui Alexandru Ciornîi și aplicarea sechestrului pe echipamentul de mining, Impex-Depozit își schimbă din nou proprietarul. Asociat unic al acestei firme devine Winthrop Alliance LP – o companie din Scoția, Marea Britanie.
Drept proprietar al Winthrop Alliance LP figurează, de această dată, un cetățean moldovean, Nicolae Munteanu, angajat al Impex-Depozit încă din 2011. În prezent, Impex-Depozit este administrată de Eduard Bergman, cetățean moldovean.
Omul de afaceri Nicolae Munteanu a recunoscut că schimbarea proprietarului Impex-Depozit a fost legată de implicarea fostului său coleg, Alexandru Ciornîi, în afacerea cu contrabandă.
El ne-a dat de înțeles că este un simplu angajat, un frontman, și că adevărații proprietari ar fi altcineva. „Așa au decis fondatorii… trebuia să gestioneze cineva compania [după scandalul cu Alexandru Ciornîi]. Probabil, nu au avut atâta încredere în altcineva. Să pună două persoane noi ca să nu ne fure.”
În ce privește cazul de contrabandă cu echipament de mining, Munteanu ne-a declarat că Impex-Depozit nu a fost implicată în infracțiunea cu pricina.
ICS Impex-Depozit SRL
„Dacă ar fi fost implicată, cu siguranță, ni se retrăgea licența… pentru noi, brokerii, este suficient trei–patru zile să fii suspendat din activitate și apoi, gata, nu mai găsești clienți”, ne-a spus el.
De asemenea, Munteanu a ținut să precizeze că prin Impex-Depozit nu au trecut alte loturi de echipament de mining și că firma nu are nimic în comun cu Ilan Șor sau Vladimir Plahotniuc, iar despre Valentin Gurvits zice că „a auzit din presă”.
Articol realizat în cadrul proiectului „Jurnaliști împotriva Crimei Organizate”, derulat de Fundația Freedom House în parteneriat cu Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică și finanțat de Ambasada Regatului Ţărilor de Jos în România.
Uniunea Europeană sprijină democratizarea Republicii Moldova
Noul guvern de la Chișinău, compus din forțe politice cu opțiuni diametral opuse, pro-ruse și pro-UE, condus de premierul Maia Sandu, se află încă în perioada inițială a lunii de miere – însă agendele conflictuale ale partidelor partenere vor pune în curând în pericol stabilitatea sa, consideră experții. Formarea a ceea ce mulți în Moldova consideră o „alianță nefirească” între socialiștii pro-ruși și forțele politice proeuropene în cadrul noului guvern de coaliție condus de Maia Sandu a ridicat multe semne de întrebare în țară și în afara ei, se arată în cea mai recentă analiză Balkan Insight, citată de Evenimentul Zilei, ediția de Chișinău.
Cele două forțe, aflate pe poziții radical diferite anterior, și-au unit eforturile pentru a „de-oligarhiza” Moldova după răsturnarea regimului Partidului Democrat, controlat de oligarhul Vlad Plahotniuc.
Președintele Igor Dodon, liderul de facto al socialiștilor, a cerut luni adoptarea unui moratoriu privind divergențele ideologice și geopolitice, precizând că scopul principal al noului guvern este acela de a se consolida și de a nu permite fostului partid de guvernământ să revină la putere.
„Regimul [n.r.: democrat] a suferit o înfrângere dar nu a renunțat. Se ascunde în toate structurile de stat, în organele de forță și în administrațiile publice locale. Fostul regim vrea să se răzbune cât mai curând posibil și va încerca să destabilizeze situația”, a prezis Dodon.
El a adăugat că, pentru a evita revenirea la putere a Partidului Democrat, noua majoritate parlamentară și noul guvern „trebuie să acționeze împreună și ca o echipă unită”.
Unii deputați din blocul ACUM, din care face parte și prmierul Sandu, sunt de acord cu Dodon. „Acest moratoriu este un alt pas, ceea ce arată o maturitate politică, care nu a mai existat până acum în Moldova”, a declarat deputatul Vladimir Bolea, luni, într-o emisiune TV cu caracter politic.
Cu toate acestea, Dodon a trimis semnale mixte despre modul în care un sistem judiciar cu adevărat independent poate fi restabilit în Moldova, după ce premierul Sandu a spus că dorește ca fostul șef anti-corupție de la București, Laura Codruta Kovesi, să coordoneze acest efort.
„Ar fi un scenariu minunat pentru noi, deși nu știu dacă Kovesi este interesată”, a spus ea. „Vrem cei mai buni specialiști – oameni independenți de sistemul nostru, care a fost prea mult timp afectat de tot felul de scheme de corupție”, a adăugat Sandu.
Dodon nu este de acord. Președintele pro-rus a declarat, luni, într-o emisiune politică că nu-i place ideea ca un cetățean străin care să servească drept procuror general.
„Ar trebui să fie cetățean al țării noastre. Nu sunt împotriva specialiștilor din alte țări – dar când le dați conducerea unor astfel de instituții, înseamnă interferențe străine – și sunt sigur că majoritatea cetățenilor mă vor sprijini în acest sens „, a spus Dodon.
Intențiile reformiste ale lui Dodon și ale Partidului Socialist, PSRM, sunt privite cu oarecare scepticism la Chișinău.
„Curățirea justiției de persoanele corupte sau controlate politic va dura mult timp”, a declarat expertul politic Mihai Isac pentru BIRN. El a adăugat că sistemul judiciar corupt a fost folosit de mult timp ca armă politică în Moldova, nu numai de către democrați și Plahotniuc, despre care a spus că a preluat și a perfecționat modelul de la guvernele anterioare.”Persoanele corupte din sistemul judiciar vor căuta un nou stăpân pentru a îl servi, iar Dodon este gata să le primească”, a avertizat expertul.
Isac a subliniat că numirea unui nou procuror general va fi un test pentru noua coaliție, deoarece socialiștii vor rezista probabil numirii în post a unei persoane pe care nu o pot controla.
„Un procuror general independent, sau orice structură care contraatacă puternic corupția, va afecta, de asemenea, interesele de afaceri ale politicienilor socialiști implicați în diverse scheme ilegale dezvăluite de mass-media de-a lungul anilor”, a adăugat el.
Pe de altă parte, Angela Grămadă, directorul Asociației Experții pentru Securitate și Afaceri Globale (n.r.: ESGA, think-tank românesc) a declarat pentru BIRN că modelul de utilizare a experților străini în reformarea sistemului judiciar a fost aplicat și în Ucraina – unde nu a reușit.
„Un procuror străin nu este neapărat soluția pentru reforma judiciară; ceea ce este necesar este voința politică și organizarea de concursuri transparente pentru pozițiile cheie „, a spus Gramada.
Premierul Maia Sandu încearcă imposibilul
Război pentru imagine înaintea alegerilor prezidențiale
Analiștii politici prevăd, de asemenea, o adevărată întrecere între Sandu și Dodon pentru a obține o imagine cât mai bună din punct de vedere electoral în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale din 2020, dar și alegerilor locale programate pentru 20 octombrie și posibile alegeri parlamentare anticipate.
Sandu a avut întotdeauna o imagine bună ca o figură centrală în lupta anti-corupție și a demersurilor reformiste iar dacă guvernul ei va avea rezultate, se poate aștepta să-i sporească numărul de susținători.
Dar și Dodon curtează publicul. „Dodon încearcă să pară cât mai implicat în lupta anti-corupție și și-a abandonat toată retorica negativă cu privire la Uniunea Europeană și România pentru a mai câștiga popularitate”, a menționat Isac.
Cu un singur an de plecare în funcția de președinte, trebuie să-i convingă pe moldoveni că merită un alt mandat.
Dodon este, totuși, asociat în mintea multor oameni cu Plahtoniuc, care la ajutat să devină președinte în 2016, după ce și-a pus imperiul media în serviciul lui Dodon și l-a folosit pentru a ataca persoana lui Sandu.
Analiștii din Moldova spun că doar sprijinul Rusiei pentru noua coaliție și propria lui lăcomie l-au împiedicat pe Dodon să formeze o alianță cu Plahotniuc.
„Dodon a negociat din greu cu Plahotniuc până în ultima clipă, cerând tot mai mult până când liderii Partidului Democrat l-au respins”, a adăugat Isac.
Videoclipurile în care Dodon negociază cu Plahotniuc, care au fost făcute publice pe 8 iunie, îl arată pe liderul de la Chișinău negociind inclusiv problema delicată a federalizării Republicii Moldova, cu un plan pentru regiunea separatistă a Transnistriei, susținut și promovat de Moscova.
Dodon și Plahotniuc s-au aliat, de asemenea, în ultimii ani, în problema schimbării sistemului electoral într-un sistem mixt și a vânzării către străini de cetățenii ale Republicii Moldova, în condiții dubioase.
Liderul rus, Vladimir Putin, îngerul politic al președintelui Dodon
Sistemul de apărare și intelligence, vânat de socialiști
După formarea noului guvern de coaliție, Dodon și socialiștii au manifestat un interes deosebit pentru preluarea controlului asupra instituțiilor de securitate importante, în special a Ministerului Apărării și a Serviciului de Securitate și Informații (SIS).
Ei au cerut și Ministerul Reintegrării, care gestionează problema crucială a problemei transnistrene.
Dacă socialiștii au obținut deja Ministerul Apărării, cererea de a acorda președintelui mai multe pârghii de control asupra SIS este încă în dezbatere în parlament, iar deputații ACUM sunt supuși presiunii pentru a nu accepta solicitările lui Dodon.
„Prin numirea unui fost consilier prezidential ca nou ministru al apărării, Dodon și-a subordonat întregul sector al apărării și al serviciilor de informații”, a menționat Isac.
Isac a subliniat că aceasta ar putea conduce la o criză de securitate pentru Moldova, afectând relațiilor sale cu NATO, lucru pe care Dodon l-a mai făcut înainte, când a interzis soldaților moldoveni să participe la exerciții militare conduse de NATO în regiune în 2017.
„Dodon militează pentru neutralitatea permanentă a Moldovei, ignorând prezența militară a Rusiei în Transnistria”, a adăugat Isac.
Cu toate acestea, Dodon a arătat mai multă deschidere spre Vest în ultimele câteva săptămâni, în parte pentru îl detrona pe Plahotniuc, dar și pentru a face față noului premier pro-european Maia Sandu.
Dodon a declarat marți la Radio Liberty că este dispus să se întâlnească cu liderii Ucrainei și României, care sunt nemulțumiți de poziția sa pro-rusă.
„Am avut o convorbire telefonică cu [președintele Ucrainei Volodymyr] Zelenski; am stabilit primele contacte […] și în ceea ce privește relațiile moldo-române, am vorbit săptămâna trecută cu consilierul pentru politică externă Iohannis [Bogdan Aurescu] al președintelui Johannis”, a amintit Dodon.
Cu toate acestea, analiștii consideră că Dodon a făcut aceste declarații pentru electoratul proeuropean din Moldova și pentru noii săi parteneri de coaliție, fără a afectași agenda pe termen lung a administrației sale prezidențiale.
„Vizita lui Dodon la Minsk, la sfârșitul acestei săptămâni, când are programate întâlniri cu prim-ministrul rus Medvedev și cu alți înalți oficiali ruși, arată poziția politică reală a administrației Dodon”, a comentat Isac.
Dodon a împins-o, de asemenea, pe Sandu să arate mai multă deschidere spre est pentru a pune ACUM în acord cu poziția socialiștilor și a lui personal privind echilibru politic dintre Occident și Est.
Dodon a declarat, chiar luni, la o emisiune politică de televiziune că „sub conducerea lui Sandu vom avea o relație mai bună cu Rusia”.
Întrebat despre o eventuală întâlnire între Sandu și omologul său rus, Dmitri Medvedev, Dodon a glumit că ar putea organiza chiar o întâlnire între ea și președintele rus Vladimir Putin.
Declarația lui Dodon a venit după ce Ministerul rus de Externe și-a exprimat dorința de a purta discuții și de a avea relații mai bune cu noul guvern de la Chișinău.
ESGA Angela Gramada a declarat pentru BIRN că Moldova nu ar trebui să fie păcălită de expresiile de bunăvoință ale Rusiei.
„Nu cred că cineva din Moldova crede că Rusia are intenții oneste. Rusia nu susține actorii politici la întâmplare. Moscova evaluează profilurile politice și psihologice și acționează în nume propriilor interese. Acest lucru ar trebui să facă autoritățile de la Chișinău „, a susținut ea.
Dacă Dodon dorește să deschidă porțile pentru Sandu la Moscova, demersurile ar trebui făcute într-un mod transparent, a adăugat ea.
„Dacă acest guvern vrea să supraviețuiască, trebuie să acționeze în mod transparent, responsabil, să invite societatea civilă la dialog, să asculte recomandările și să vorbească în mod transparent cu cetățenii”, a concluzionat ea.
Guvernul de la Chișinău condus de democratul Pavel Filip, unul din cele două Executive care își dispută controlul politic în fostul stat sovietic, a decis în ședința de astăzi transferarea sediului Ambasadei Republicii Moldova din Statul Israel din Tel Aviv în Ierusalim, se arată într-un comunicat de presă citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Ambele proiecte sunt angajamente asumate de Guvernul Republicii Moldova și s-a dorit ca acestea să nu fie blocate pe termen lung din cauza crizei politice din țară”, se scrie într-un comunicat pe site-ul Guvernului.
Decizia Executivului Filip este considerată de majoritatea analiștilor politici de la Chișinău o încercare disperată a Partidului Democrat de a obține sprijinul politic al Statelor Unite în criza politică permanentă care zguduie fosta republică sovietică.
Ambasada, monedă de schimb
„Un proiect asupra căruia s-a lucrat de mai mult timp este despre transferarea Ambasadei Republicii Moldova din Tel Aviv la Ierusalim”, a declarat Pavel Filip, citat de mass-media. Potrivit lui Filip, aprobarea de urgență a acestui proiect, ca și cel de oferire a terenului de pe strada București din capitală (fostul Stadion Republican) pentru Ambasada SUA la Chișinău, au avut loc din cauza instabilității și incertitudinii politice din țară, dar și ultimelor „evoluții politice prin care unul dintre partidele care au încercat să blocheze permanent aceste 2 proiecte încearcă să preia în mod ilegal puterea”.
”Am fost în situația să aprobăm de urgență aceste proiecte având în vedere instabilitatea și incertitudinea politică din țară, dar și ultimele evoluții politice prin care unul dintre partidele care au încercat să blocheze permanent aceste 2 proiecte încearcă să preia în mod ilegal puterea. Sunt două angajamente pe care le-am făcut anterior și vrem să avem certitudinea că ele vor fi respectate, indiferent de ceea ce se va întâmpla după alegerile anticipate”, a menționat Pavel Filip.
Partidul Democrat din Moldova mizează pe sprijinul administrației Trump, campion al recunoașterii Ierusalimului drept capitală a Statului Israel
Baricada socialistă
Surse politice din cadrul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), de orientare politică pro-rusă și unul din partidele care susține guvernul Maiei Sandu, au declarat pentru KARADENIZ PRESS că PSRM și președintele Igor Dodon, liderul de facto al acestei formațiuni, nu susțin mutarea ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim, urmând să nu implementeze această hotărâre ilegală.
Sursele citate au mai declarat că nici după detensionarea situației politice interne din Republica Moldova, PSRM nu intenționează să sprijine această posibilitate.
Un vis îndepărtat
Anterior Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene de la Chișinău a negat constant orice informație apărută în presă cu privire la mutarea ambasadei Republicii Moldova din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim.
”Autoritățile moldovene au luat act de poziția diplomației israeliene, care promovează la toate nivelele subiectul relocării sediilor ambasadelor de la Tel-Aviv la Ierusalim. În acest moment, ca și în cazul altor state, nu există nici o decizie luată de statul moldovean. Totodată, R.Moldova susține intenția Israelului de a deschide o Ambasadă la Chișinău și precizează că ”o atare decizie nu are nicio legătură cu statutul Ambasadei Republicii Moldova în Statul Israel”, a declarat Alexandru Roitman, purtător de cuvânt al MAEIE de la Chișinău, citat de RFI.
”MAEIE tratează cu mare atenție relația moldo-israelită și în sectorul de aspecte bilaterale se regăsesc foarte multe subiecte de interes reciproc. O parte din procese se regăsesc în acorduri bilaterale în curs de negociere, iar o altă gamă de subiecte sunt în faza preliminară, necesitând o analiză profundă, inclusiv din perspectiva oportunității”, mai spune la RFI, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Alexandru Roitman.
Negocieri secrete
Surse diplomatice de la Chișinău, citate de agenția KARADENIZ PRESS, au precizat că ministerul israelian de Externe a purtat discuţii cu Republica Moldova despre posibilitatea transferării ambasadei acestei ţări de la Tel Aviv la Ierusalim.
La rândul său, Emanuel Nachshon, purtătorul de cuvânt al Ministerului israelian de Externe, a confirmat că un director din cadrul instituţiei, Yuval Rotem, s-a deplasat în Republica Moldova, unde a discutat despre tema mutării Ambasadei.
Potrivit unor surse politice, Republica Moldova ar fi acceptat transferul ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim dacă Israelul va deschide ambasadă în Chişinău. (M.B.)
Înrăutățirea vizibilă a relațiilor dintre regimul oligarhic de la Chișinău și Uniunea Europeană a dus la blocarea finanțării europene pentru fosta republică sovietică, fapt denunțat de apropiații oligarhului Vladimir Plahotniuc, liderul PDM. „Niciodată de la căderea comunismului în R Moldova din aprilie 2009, relația dintre UE și guvernul acestei țări nu a fost atât de rea cum este astăzi și niciodata încrederea UE în autoritățile de la Chișinău nu a fost niciodată mai mică decât este acum” a declarat pentru BIRN purtătorul de cuvânt al PPE, europarlamentarul român Siegfried Mureșan, citat de agenția KARADENIZ PRESS.
Îngrijorare la Bruxelles, autoritarism la Chișinău
„Actuala guvernare a dovedit până acum, în mod accelerat, în ultimul an de zile că nu respectă valori fundamentale ale UE și au fost două momente care au dus la etichetarea acestei guvernări ca nefiind una pro-europeană, ci una care nu își respectă angajamentele. În primul rând, modificarea legislației electorale în ciuda avizului Comisiei de la Veneția. Este evident că este decizia R. Moldova în privința legislației electorale și ce sistem de vot vrea să adopte, doar că regulile lumii civilizate spun că nu trebuie modificată legislația țării în ciuda avizului Comisiei de la Veneția” a mai declarat europarlamentarul.
„Deci, unu – modificarea legislației electorale și doi – decizia de a nu valida și de a nu recunoaște rezultatul unor alegeri pe care observatorii internaționali le-am declarat ca fiind corecte, corespunzând standardelor internaționale și anume alegerea alegerea unui nou primar pentru orașul Chișinău, indiferent cine este câștigătorul unui scrutin.
Dacă alegerile au fost corecte, această persoana este legitimă și trebuie să își exercite mandatul, la fel cum atunci când președintele Igor Dodon a câștigat alegerile în R. Moldova, deși este un președinte pro-rus și anti-european atât în discurs cât și în acțiuni. Totuși, UE a recunoscut rezultatul acelor alegeri, iar președintele Dodon a fost tratat ca orice șef de stat ales în mod liber și legitim, democatic. Anularea alegerilor, atunci când învingătorul nu îți este pe plac, este un semnal al autoritarismului și acesta nu-și are loc în relația cu UE” a adăugat acesta, citat de mass-media.
Reformă controversată
„Fără aceste valori europene, nimic altceva nu mai poate exista în relația R. Moldova cu UE. Prin acțiunile sale, guvernul actual riscă să împiedice cetățenii R. Moldova să fructifice avantajele procesului de apropiere dintre R. Molodva și UE pe care le-am gândit atunci când am semnat și ratificat Acordul de Asociere. Avem în momentul de față cel mai bun instrument pentru apropiere a R. Moldova de UE, numai că cetățenii sunt frânați de beneficia de pe urma lui fiindcă nu avem un guvern la Chișinău care să fructifice potențialul și care să aibă încrederea Bruxelles-ului” a punctat politicianul.
„Deci, da, legislația la care vă refereați este gravă și nu este în concordanță desigur și așteptările UE, doar că celelalte două lucruri pe care le-am enunțat cu fundamentale și se consideră îndeplinite de la sine înțeles cu un stat cu care UE are un Acord de Asociere” a completat Siegfrid Mureșan, referindu-se la controversata legislație adoptată de autoritățile de la Chișinău, care permite acordarea cetățeniei moldovenești în schimbul unor investiții, legislație criticată de experți. „Este un lucru pe care nu l-am anticipat la momentul semnării Acordului de Asociere, cum că R. Moldova va face regrese atât de importante în aceste domenii fundamentale. Tocmai de aceea și asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro este blocată” a mai declarat acesta.
Standarde democratice în scădere
„Sunt două lucruri foarte importante de spus aici. În primul rând, din luna ianuarie 2017, UE tot dorește să acorde R. Moldova asistența financiară de 100 de milioane de euro. Banii sunt la dispoziția R. Moldova. În timp ce noi adoptam legislația pentru ca acești bani să vină la Chișinău, Guvernul și Parlamentul de la Chișinău modificau legislația electorală în ciuda avizului Comisiei de la Veneția. Ca atare, ni s-au ridicat semne de întrebare legate de precondițiile pentru ca prima tranșă din acest acord să fie eliberată” a declarat Mureșan. „Pentru ca banii să vină sunt o serie de precondiții legate de alegeri libere și democratice, sistem pluripartinic, precum și o serie de condiționalități concrete legate de combaterea corupției, stat de drept, independența justiției, combaterea spălării banilor, anchetarea „furtului miliardului”, întărirea sistemului bancar” a mai adăugat acesta.
„În timp ce noi voiam să aprobăm această structură, s-a modificat legislația electorală. Ca urmare, decizia de a elibera prima tranșă din acești bani a tot fost amânată. Guvernul nu îndeplinea condițiile la acel moment la acel moment, iar în luna iulie a acestui an, după cea de-a doua mare lovitură pe care guvernul a dat procesului de intergrare în UE și anume nerecunoașterea alegerilor pentru Primăria Chișinăului, UE a luat decizia de a bloca această tranșă. Este un lucru rău, dar noi dorim ca banii să ajungă în R. Moldova cât mai rapid, dar să fie îndeplinite condițiile” a menționat Mureșan.
Peste 750 de milioane de euro
„Cel de-al doilea lucru pe care vrea să vi-l spun este că avem avem două tipuri de ajutor financiar pentru R. Moldova. Unul este ajutorul macrofinanciar, iar apoi avem banii pe proiecte care nu merg la guvern, ci care merg direct pe proiecte concrete, în urma cărora cetățeanul are beneficii. Au fost mai mult de 750 de milioane de euro alocate în ultimii șapte ani de zile și vor fi mai mult de 750 de milioane de euro alocate și în următorii șapte ani de zile. De la an la an reușim să creștem această sumă” a punctat europarlamentarul.
„De când eu mă ocup de bugetul UE, în fiecare an am reușit să alocam acestei țări un pic mai mult decât era prevăzut, spunând că R. Moldova este importantă și că Vecinătatea Estică este importantă. Aceștia bani, este foarte important ca lumea să știe, curg în continuare spre R. Moldova. Ultima dată când am fost la Chișinău, am văzut școli reabilitate din fonduri europene, spitale, și altele. Important este ca oamenii să știe că banii pentru aceste proiecte vin în continuare” a mai adăugat Mureșan.
Condiții europene
„Nu vrem ca beneficiarii de fonduri din R. Moldova să sufere de pe urma acțiunilor guvernului. Noi dorim ca, în continuare, localitățile și comunele în care infrastructura este realizată cu fonduri europene – drumuri, canalizare, electricitate – să fie în continuare ajutate. Dar este evident că sunt o serie de reguli care trebui îndeplinite și pentru aceste categorii de fonduri europene. Acestea privesc achiziții publice, licitații, administrație publică funcțională, o justiție credibilă. Însă în ultimul an am văzut derapaje mari neprevăzute de la standardele democratice și buna guvernare” a precizat europarlamentarul român. „Ele nu rămân fără consecințe, de accea este important ca la finalul zilei beneficiarii să nu sufere. Dorim o separare clară între cetățenii R. Molodva pe care dorim să în ajutăm pentru că îi vedem că sunt pro-europeni și guvernul care, din păcate, este un risc pentru apropierea R. Moldova de UE” a atras atenția europarlamentarul român.
Reforma justiției, eterna problemă
„Este un proces de lungă durată, iar rezultatele nu apar rapid. Procesul reușește, iar cei care cred că dacă au comis actele penale în trecut nu vor fi trași la răspundere, aceea se înșală. Aceleași reguli sunt sunt valabile și pentru R. Moldova. Trebuie să știm că oamenii politici nu sunt un aliat al ceor care doresc o justiție puternică, modernă și reformată. Ne bazăm pe popor, societate civilă și mass-media credibilă și obiectivă care să acompanieze acest proces” a declarat Mureșan pentru BIRN, referindu-se la reforma justiției din Republica Moldova. „Nu în ultimul rând, ne bazăm pe partenerii internaționali de dezvoltare. Și în România, succesele obținute au fost posibile doar cu sprijinul de a Comisia Europeană, de la statele membre ale UE. La fel va fi și în R. Moldova” a mai punctat Mureșan.
„Trebuie să nu vă ascund nici faptul că, pentru ca acest proces să reușească, este important ca relația din UE și R. Moldova să fie cât mai strânsă, cu cât relația e mai strânsă, cu cât există mai multe acorduri, cu atât și șansele acestui proces sunt mai mari și de aceea temerea mea este că oameni care doresc să păstreze R. Moldova slabă și depedentă, la cheremul lor, și nu vor dori ca reforma justiției să reușească, nu vor vrea nici ca pocesul de integrare europeană să reușească cu adevărat” a mai precizat Mureșan.
„Dacă ei vor avea de ales între propria lor libertate și procesul de integrare al R. Moldova în UE, mi-e foarte clar că vor alege propria lor libertate și vedem asta și în România. Liviu Dragnea, între propria sa libertate și credibilitatea României în Europa, alege primul caz. R. Moldova este în același caz, deci mi-e clar că oameni care au probleme cu justiția sunt dispuși să pericliteze parcursul european al R. Moldova pentru propria libertate” a punctat europarlamentarul.
Mass-media, lipsă de transparență
„Când am fost și am monitorizat alegerile prezidențiale din R. Moldova în toamna anului 2016 cu misiunea PE, toți membrii de la toate grupurile politice au concluzionat că este nevoie de o reformare autentică a Codului Audiovizualului. Că este nevoie în campanii electorale, dar nu numai, de o relatare echilibrată a acțiunilor politice, a activităților lor. Mai mult, este nevoie de o transparență în ceea ce privește acționariatului și că este nevoie de o separare clară între factorul de decizie politic, între mediul de afaceri și mass-media” a menționat Mureșan referindu-se la lipsa de reformă în domeniul audiovizualului.
„Este nevoie de transparență la nivelul acționariatului, este nevoie de transparență la nivelul redacțiilor și asumarea informațiilor publicate” a declarat europarlamentarul.
Amenințare rusă
„Trebuie spus că aici există deficiențe în R. Moldova, dar unele astfel de deficiențe există și alte state chiar și în UE, în sensul în care oamenii au acces mult mai liber la informație, față de cum aveau în trecut. Oricine poate deschide un blog și publica. Este mai ușor acum să propagi dezinformare, propagandă și știri false decât în trecut. De aceea este nevoie de un Cod Audioviziual nou care să corespundă acestei lumi digitale” a mai declarat acesta, citat de BIRN.
„Este nevoie ca oamenii să aibă acces și la surse de informare dinspre UE, România, în limba română. La nivelul PE există o îngrijorare la nivelul penetrării surselor de informații dinspre Federația Rusă prin canale de acolo, sau cele locale în limba rusă, care sunt menite a propaga știri false, a dezinforma și a afecta imaginea UE în R. Moldova” a precizat europarlamentarul.
PD, partid anti-european
„În primul rând, PD nu este un partid pro-european. Toate acțiunile PD arată că acesta nu este un partid pro-european și anume acest lucru este clar de când au votat căderea unui guvern pro-european, după ultimele alegeri împreună cu PSRM și PCRM” a punctat europarlamentarul referindu-se la posibilitatea creării unui bloc comun al forțelor politice pro-europene din Moldova. „În Europa, pentru ca fi acceptat ca partid pro-european, nu contează declarațiile tale cum că ești pro-european, iar acțiunile Guvernului condus de PD din ultimii ani de zile, de care am vorbit mai sus, îmi arată că acest guvern nu este unul pro-european” a mai precizat Mureșan.
„În ceea ce privește poziția PPE va fi ca și în trecut: dorim continuare procesului de integrare în UE a R. Moldova și vom susține partidele de centru-dreapta pro-europene care sunt afiliate PPE – adică PAS-PPDA și PLDM. Acestea și doar acestea vor beneficia de susținerea PPE. R. Moldova are nevoie de un guvern pro-european autentic” a concluzionat europarlamentarul.
