de Isac Mihai | sept. 29, 2022 | REPUBLICA MOLDOVA
Congresul extraordinar al deputaților de toate nivelurile și legislaturile din Găgăuzia, care urma să se desfășoare pe 2 octombrie 2022, a fost amânat pe termen nelimitat, a declarat președintele Adunării Populare (n.r.-Parlamentul regional), Dmitri Constantinov, citat de media regională. El a menționat că decizia de amânare a congresului se datorează „situației sociale din țară”.
Situație încordată
Parlamentul regional de la Comrat a decis amânarea evenimentului cu patru zile înainte de a avea loc, după ce a luat în considerare numeroase apeluri din partea publicului și reprezentanților diferitelor ramuri ale guvernului autonomiei. „Consiliul Bătrânilor, primarii, Comitetul executiv, persoane publice au apelat la noi pentru a schimba data congresului din cauza situației sociale”, a spus Dmitri Konstantinov la GRT.
Sursa citată a mai menționat că noua dată pentru eveniment „va fi aprobată și comunicată ulterior”.
Pe ordinea de zi au fost incluse mai multe probleme, inclusiv introducerea în Constituției Republicii Moldova a atribuțiilor UTA Găgăuzia, situația socio-economică actuală din autonomie și Republica Moldova, implementarea de către autoritățile centrale a legislației privind statutul juridic special al regiunii, etc.
La eveniment au fost invitați deputați ai Consiliului Suprem și membri ai guvernului Republicii Găgăuze care a existat în perioada 1990-1994, toți bașcanii autonomiei găgăuze, deputați ai Adunării Naționale și membri ai Comitetului Executiv, deputați ai Parlamentul Republicii Moldova, primarii și consilierii locali.
Congresul extraordinar al deputaților de toate nivelurile și legislaturile din Găgăuzia, care urma să se desfășoare pe 2 octombrie 2022, a fost amânat pe termen nelimitat
de Isac Mihai | iul. 14, 2021 | Arhiva, R. Moldova, Știri
Republica Moldova, alegeri parlamentare găgăuze pe 19 septembrie
Partidul Comuniștilor și Partidul Socialiștilor vor participa în bloc electoral la alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei, care vor avea loc în această toamnă. Anunțul a fost făcut de către liderul PSRM Igor Dodon, pe 14 iulie, relatează Newsmaker.
Decizia a fost luată în cadrul ședinței de miercuri a Consiliului Republican al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova.
„Împreună cu Zinaida Greceanîi, președintele Parlamentului, deputați, președinți de raioane, consilieri raionali și locali, reprezentanți ai staffurilor regionale, am discutat despre rezultatele alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie. Le-am mulțumit celor care au muncit în campania electorală. Am făcut un larg schimb de opinii, unde am menționat unele neajunsuri precum și multe aspecte pozitive. De asemenea, am decis ca Blocul Comuniștilor și Socialiștilor să participe la alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei, care vor avea loc în această toamnă”, a anunțat Igor Dodon.
Obiectiv electoral
Alegerile din Adunarea Parlamentară a Găgăuziei urmau să se desfășoare în aprilie, însă au fost amânate pentru toamna lui 2021, din cauza pandemiei de coronavirus.
Adunarea Populară a Găgăuziei se compune din 35 de deputați aleși pentru un mandat de 4 ani, în circumscripții teritoriale uninominale prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei poate fi ales orice cetățean al Republicii Moldova cu drepturi electorale care a împlinit vârsta de 21 de ani și la momentul efectuării alegerilor locuiește pe teritoriul circumscripției electorale pe care o va reprezenta.
Din cele 35 circumscripții electorale, 17 sunt din raionul Comrat; 12 în raionul Ceadîr-Lunga și 6 în raionul Vulcănești.
Amintim că, în cadrul scrutinului parlamentar din 11 iulie, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor a obținut 27,17% din sufragii. pe 13 iulie, formațiunile au anunțat că vor forma o singură fracțiune în parlament. În autonomia găgăuză au obținut peste 80% din voturile exprimate. (K.P.)
de Razvan Iorga | oct. 30, 2018 | Editorial, Federatia Rusa, R. Moldova, Turcia, Ucraina, UE
Președintele turc Recep Erdogan și omologul său moldovean, Igor Dodon
Vizita recentă a președintelui turc Recep Erdogan în R. Moldova nu a fost un eveniment solitar și punctual, ci mai degrabă rezultatul unor tatonări de mai bine de un an a clasei politice de la Chișinău. Atât președintele Igor Dodon, cât și liderul PD Vlad Plahotniuc, au fost interesați de o apropiere de Turcia, ca un al treilea centru de putere la care cei doi se pot raporta vremelnic, după Occident și Rusia pentru fiecare.
În timp ce imaginea guvernării a suferit un recul în fața Occidentul după mai multe episoade tensionate ce au dus până la observația dură a Bruxelles-ului cum că guvernarea de la Chișinău nu mai respectă standardele democratice, PD a încercat să găsească și poli regionali de putere în jurul cărora să graviteze.
Dacă în cazul Bucureștiului un astfel de comportament este mai degrabă unul tolerat tacit, Ucraina sprijină numai PD, în timp ce cu PSRM-ul și Dodon ușile sunt complet ferecate. Dar, Ankara are o serie de interese pentru a-și extinde influența în regiune, iar R. Moldova reprezintă un poligon perfect pentru acest lucru.
Anul 2018 este unul electoral pentru R. Moldova, în care guvernul de la Chișinău este dispus să bage mulți bani pentru infrastructură, iar firmele turcești și-au luat deja felia de tort pe un astfel de proiect. Totodată, Turcia încearcă să salveze comunitatea găgăuză de la o rusificare completă și pierderea limbii găgăuze.
Interesele de business între Chișinău și Ankara par foarte serioase, astfel că în câțiva ani, Erdogan vrea ca schimburile comerciale dintre cele două țări să atingă pragul de un miliard de dolari, de la 466 de milioane cât este în prezent.
De asemenea, Erdogan a mai pus o serie de condiții și a anunțat personal că vrea ca pe piața R. Moldova să intre băncile deținute de statul turc Halkbank și Ziraat.
De asemenea, firma turcă Summa a câștigat contractul pentru construirea celui mai ambițios proiect de infrastructură din acest an – Chișinău Arena – o sală polivalentă construită în parteneriat public privat și care va costa 43 de milioane de euro.
Dar nu numai guvernul va beneficia de tot felul de contracte de infrastructură. Și președintele prorus Igor Dodon și-a primit tainul în această „afacere turcească”. Turcii i-au reparat acestuia Palatul Prezidențial cu o donație de circa 10 milioane de euro. Evident, beneficiarii proiectul au fost din nou firme turcești selectate de Agenția turcă de dezvoltare – TIKA.
Clădirea a fost securizată și îngrădită, iar Erdogan a mai aruncat în joc și două auto-speciale de tip Toma. Acestea sunt folosite pentru împrăștierea manifestanților cu tunuri de apă în Turcia, Azerbaidjan, Kazahstan, Libia sau Zimbabwe.
Astfel că ambele cercuri de putere de la Chișinău caută acum o apropiere și de alți jucători zonali în perspectiva alegerilor parlamentare. Cele peste 100.000 de voturi ce vin din UTA Găgăuză sunt la rândul lor importante iar PD și PSRM încearcă fiecare să le atragă de partea sa.
După ce a îmbrățișat o politică „Pro-Moldova”, PD a lăsat cel puțin în plan second mesajul pro-european. Cel mai probabil, calculele pe hârtie arătând că un astfel de mesaj din partea lor nu este unul credibil, după ce au schimbat sistemul electoral, au fost anulate alegeri pentru Primăria Chișinău și au adoptat o reforma fiscală controversată ce permite legalizarea banilor negri.
PD s-a reorientat rapid într-un partid de tip „catch all”, care vrea să rupă voturi de pese tot, inclusiv din „votanții light” de stânga ai PSRM. Tocmai de aceasta, cu ajutorul Turciei, ar putea să obțină ceva rezultate mai bune și în UTA Găgăuză.
La rândul său, Dodon ca locomotivă imagologică a PSRM, încearcă să-și proiecteze o imagine de șef de stat influent cu relații de la Moscova la Ankara, care rezolvă „pe prietenie” o serie de probleme, ocolind astfel cadrul formal.
Mai degrabă putem vorbi de un partenariat speculativ, de conjunctură electorală, care nu se poate transforma într-un parteneriat strategic în viitori ani, așa cum a anunțat Erdogan la Chișinău.
Turcia nu va avea niciun interes deosebit să se implice prea tare în Moldova, zonă care oricum intră sub sfera de influență a Rusiei și la care Moscova nu va renunța pe viitor în favoarea unei alte puteri regionale. Turcia ca „a treia” cale nu poate fi decât un joc de glezne cu tentă populistă și de tras câteva tunuri imobiliare și de infrastructură. Oricum, viața politică de la Chișinău rămâne deschisă și la fel de interesantă ca până acum, dar și cu mai mulți actori externi.
Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | aug. 15, 2017 | Federatia Rusa, Minoritați, R. Moldova, Știri
Liderii UTA Găgăuzia și Transnistriei, Irina Vlah și Vadim Krasnoselski (foto), au acuzat împreună autoritățile de la Chișinău pentru deteriorarea relației cu Federația Rusă, după ce R. Moldova l-a declarat persona non grata pe vicepremierul rus Dmitri Rogozin. „Direcția în care au luat-o autoritățile de la Chișinău în defavoarea parteneriatului moldo-rus nu reprezintă atitudinea locuitorilor Găgăuziei și a întregii societăți moldovenești față de poporul rus prietenos și conducerea Federației Ruse”, precizează Vlah într-o declarație postată de site-ul oficial al Comratului.
La rândul său, liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski vede o dorință a Chișinăului de amplificare a tensiunilor în dosarul transnistrean. „Voi spune sincer că toate deciziile luate de Chișinău au dus la o escaladare a conflictului. Dar atâta timp cât există pe liniile de menținere a păcii pe malurile Nistrului, nu va exista război. Sunt profund convins de acest lucru. Prin urmare, susținem păstrarea misiunii de menținere a păcii”, a precizat Krasnoselski.
În urmă cu câteva săptămâni, vicepremierul rus Dmitri Rogozin a fost declarat persona non grata în R. Moldova și i s-a interzis accesul la un eveniment de marcare a 25 de ani de la instalarea „pacificatorilor” ruși pe Nistru.
de Anatol Terzi | mai 26, 2015 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Republica Moldova se confronta cu amplificarea focarelor separatiste si autonomiste, acolo unde tot mai multe administratii regionale vor sa li se acorde forme de autonomie extinse pe modelul celei etnice din UTA Gagauzia. Astfel, Consiliul Municipal din Balti a decis organizarea unui referendum consultativ privind autonomia locala. Plebiscitul urmeaza sa se desfasoare in data de 1 noiembrie 2015. Potrivit deciziei, locuitorii orasului vor trebui sa raspunda cu da sau nu la intrebarea: „Sunteti de acord cu extinderea atributiilor autonomiei locale a municipiului Balti in componenta Republicii Moldova?”. Baltiul este un oras preponderent rusofon, iar la alegerile locale ce vor avea loc in aproximativ doua satamani, creditat cu unele dintre cele mai mari sanse este Renato Usatii (Partidul Nostru) un militant deschis al apropierii de Rusia si renuntarii la parcursul european al Republicii Moldova.
Comunistii din Consiliul Municipal Balti au anuntat despre intentia de a organiza o sedinta extraordinara a consiliului municipal, in cadrul careia urma sa fie discutata chestiunea privind autonomia orasului Balti. Atunci consilierii locali au solicitat autonomie financiara reala a municipiului. Tot atunci, fractiunea PCRM din Consiliul Municipal Balti a indemnat cetatenii sa iasa la un miting pe 26 mai, la care se va discuta despre organizarea unui referendum local cu privire la extinderea autonomiei municipiului Balti.
