Strategia UE privind regiunea Dunării, coordonată pentru un an de România

Strategia UE privind regiunea Dunării, coordonată pentru un an de România

Dunărea, obiectiv strategic pentru România

Dunărea, obiectiv strategic pentru România

România va prelua Președinția anuală a Strategiei UE privind Regiunea Dunării (SUERD) în luna octombrie 2018 la reuniunea de Sofia, se arată în comunicatul CLDR-Comunitățile Locale Riverane Dunării, preluat de KARADENIZ PRESS. Ziua internațională a Dunării va fi însoțită în data de 28 iunie 2018 de dezbateri privitoare la prioritățile României pe perioada în care va deține președinția SUERD (Strategia UE).

Potrivit sursei citate, „marcarea anuală a Zilei Internaționale a Dunării coincide, în acest an, cu intensificarea pregătirilor privind preluarea Președinției Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (SUERD), cu ocazia Forumului ce va avea loc la Sofia în luna octombrie 2018. Întrucât conform comunicării MAE, ca și Coordonator Național SUERD, obiectivul național central va consta în identificarea de noi piețe de desfacere sau în atragerea de know-how către mediul de afaceri autohton, tema principală aleasă se referă la promovarea cooperării prin utilizarea clusterelor pentru crearea de lanțuri valorice umane și economice”.

„Reprezentanții autorităților publice, cât și ai organizațiilor profesionale și ai altor entități ale societății civile vor avea prilejul să-și exprime interesul pentru organizarea anumitor evenimente sau demarării unor acțiuni apte să sporească vizibilitatea în sens pozitiv a demersurilor României în cadrul macroregiuni-pilot dunărene, ca și al întregului proces de reflecție și implementare a noii arhitecturi și rol pe plan internațional al Uniunii Europene. Domeniile selectate de către MAE sunt cele în care mediul de afaceri românesc excelează: fitofarmacie, IT&C, textile, industria lemnului, bioeconomie, industrii creative etc.”, mai arată comunicatul CLDR. (M.B.)

Share our work
ANALIZĂ: Dodon forțează integrarea R. Moldova în blocul condus de Moscova Recomandat

ANALIZĂ: Dodon forțează integrarea R. Moldova în blocul condus de Moscova Recomandat

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, se mândrește cu relațiile apropiate pe care le are cu omologul rus Vladimir Putin

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, se mândrește cu relațiile apropiate pe care le are cu omologul rus Vladimir Putin

Înaintea alegerilor parlamentare din această toamnă, președintele pro-rus al Republicii Moldova face noi demersuri pentru relații mai apropiate cu Moscova, semnând un tratat prin care țara sa obține statutul de observator în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice, scrie portalul de limbă engleză Balkan Insight într-o amplă analiză despre mișcările președintelui Igor Dodon de apropiere față de Rusia.

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a semnat, în data de 14 mai, actul prin care Moldova a obținut statutul de observator în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice (EEU), controlat de Moscova, și format din Rusia, Armenia, Belarus, Kazahstan și Kârgâzstan.

„La finalul Consiliului Economic Eurasiatic am avut o întrevedere cu președintele rus Vladimir Putin și i-am mulțumit pentru sprijinul acordat în demersul de obținere a statutului de observator al Republicii Moldova în UEM”, a scris Dodon pe pagina personală de Facebook.

De la inaugurarea sa în 2016, Dodon a insistat în mod repetat ca fosta republică sovietică să renunțe la actualul său acord comercial cu Uniunea Europeană și să revină pe orbita Rusiei.

În aprilie anul trecut, el a semnat un memorandum de cooperare cu Uniunea Eurasiatică, în ciuda criticii guvernului pro-occidental și pro-Uniunea Europeană de la Chișinău, care a declarat că această măsură nu are nici un efect juridic și are doar rolul de a submina eforturile de consolidare a unor legături mai strânse cu Uniunea Europeană .

O coaliție de partide proeuropene este la putere în Republica Moldova din 2009 (n.r.: sub diferite formule de alianță) și a semnat un acord de asociere cu UE cinci ani mai târziu.

Cu toate acestea, guvernul a fost afectat de o criză economică, de corupție, scandaluri politice și de proteste în masă împotriva delapidării a aproximativ un miliard de euro din sistemul bancar în 2014. În consecință, nu este clar în ce mod alegătorii își vor exprima opțiunile electorale în alegerile din toamna acestui an.

Republica Moldova, la răscruce geopolitică

Republica Moldova, la răscruce geopolitică

Președinte Dodon, acuzat că încalcă legislația

În același timp, guvernul a criticat aspru ultima mișcare a lui Dodon. Speakerul Parlamentului, Andrian Candu, la 15 mai, a declarat ironic că numai Dodon și partidul socialist pro-rus de opoziție, pe care l-a condus înainte de a deveni președinte, au obținut statutul de observator în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice.

„Acordurile de politică externă și angajamentele țării față de alte state trebuie să fie aprobate de parlamentul Moldovei și de guvern – altfel ele sunt nule”, a spus Candu.

El a subliniat, de asemenea, că, potrivit articolului 66 din Constituție, competențele parlamentului includ aprobarea direcțiilor principale ale politicii interne și externe a statului și dreptul de suspendare și anulare a tratatelor internaționale.

Analistul economic Roman Chirca a declarat pentru BIRN că Dodon a riscat acționând ilegal.

„Aceasta este o acțiune politică sau geo-politică și, mai mult, acest statut trebuia inventat mai ales pentru Moldova. Acordarea acestui statut nu are niciun temei juridic, deoarece trebuie votată de parlament pentru a intra în vigoare. Până atunci, participarea lui Dodon la orice întâlnire a Uniunii Eurasiatice este ilegală „, a spus el.

În ciuda acestui fapt, Dodon a intensificat conflictul o zi mai târziu, la o conferință de presă de jumătate de oră, exagerând pretinsele beneficii obținute de Republica Moldova din statutul de observator în UEE.

„În perioada 2013-2016, exporturile către țările membre ale Uniunii Eurasiatice au scăzut dramatic – mai mult de jumătate”, a reamintit el.

„Numai în 2017, în urma acordurilor pe care le-am încheiat cu președinții acestor state, am avut o dinamică pozitivă. Dar potențialul este enorm „, a adăugat Dodon.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică din Moldova, 67% din exporturile din primele trei luni ale anului 2018 s-au dus pe piețele europene, iar 24% au revenit numai pieței din România, care a depășit deja Rusia ca principal partener comercial al Moldovei.

Pe de altă parte, exporturile către țările CSI, inclusiv Rusia, au scăzut de la 20% la 17% între 2017 și 2018 – în jur de 11% din acestea s-au dus pe piețele rusești.

Declinul comercial cu estul a fost cauzat în special de embargoul rus impus în 2013 asupra importurilor de alimente și vin din Moldova; Rusia a fost în trecut de departe cea mai mare piață pentru produsele moldovenești.

Din 2013, Moldova și-a reorientat exporturile către piețele UE.

În pofida acestei tendințe, Dodon insistă asupra faptului că Moldova va câștiga cel puțin trei avantaje importante de la apropierea de UEE.

Exporturile pe aceste piețe vor crește, cetățenii moldoveni care lucrează în străinătate în statele UEE vor avea mai multe privilegii și, în cele din urmă, Gazpromul rus va oferi Moldovei prețuri mai bune pentru gazele naturale.

Cu toate acestea, articolul 109 din Tratatul UEE avertizează că țările cu statut de observator nu pot fi implicate în nici un fel în procesul de luare a deciziilor în blocul UEE, făcând rolul lor mai mult sau mai puțin unul decorativ.

Statele observatoare pot obține, de exemplu, „documentele adoptate de Uniune care nu conțin informații confidențiale”.

Pe de altă parte, statele observatoare trebuie să se „abțină de la orice acțiune care ar putea încălca interesele Uniunii și ale statelor membre, precum și obiectul și scopul prezentului tratat”.

Vladimir-Putin-sprijin-electoral-pentru-socialiști

Vladimir-Putin-sprijin-electoral-pentru-socialiști

Moscova speră să stimuleze șansele socialiștilor

Cu mai puțin de șase luni înainte de alegerile parlamentare din Moldova, campania electorală este deja în plină desfășurare cu dezbateri aprinse în rândul publicului și al partidelor.

Experții spun că divizarea electorală în partidele pro-ruse ori pro-europene, care a dominat agenda politică a țării de ani de zile, va fi o chestiune esențială în perioada următoare.

În acest context, Rusia este obligată să facă tot ceea ce poate pentru a ajuta la obținerea victoriei de către partidele socialist și anti-UE.

Cu toate acestea, expertul economic Sergiu Gaibu a declarat pentru BIRN că noul statut al Republicii Moldova în UEE va avea un efect puțin tangibil.

El a menționat că piața rusă, precum și cele ale tuturor statelor din CSI, au suferit o criză severă după scăderea prețurilor petrolului în 2014 și nu s-au recuperat suficient pentru a face blocul atractiv din punct de vedere economic.

„Ar fi o greșeală strategică pentru companiile moldovenești să părăsească piețele europene pentru piețele din CSI, care sunt mult mai instabile și într-o criză politică și economică”, a spus el.

„Politicienii moldoveni care promovează reorientarea politicii economice spre CSI acționează de facto împotriva intereselor economice naționale”, a adăugat el.

Gaibu a subliniat, de asemenea, că Rusia pare să favorizeze doar câteva companii moldovenești, sugerând că interesele politice sunt primordiale.

„Regimul selectiv aplicat de autoritățile ruse în privința companiilor orientate spre export și schimbările frecvente bazate pe interese geopolitice nu favorizează o atitudine durabilă durabilă pentru marii producători naționali”, a spus Sergiu Gaibu.

Materialul a fost tradus și adaptat după o analiză publicată de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnată de Mădălin Necșuțu

Share our work
Turcia, în febră electorală. Turcii din diaspora votează masiv. Muharrem Ince, speranța slabă a opoziției turce

Turcia, în febră electorală. Turcii din diaspora votează masiv. Muharrem Ince, speranța slabă a opoziției turce

Alegerile din Turcia, nimic surprinzător

Alegerile din Turcia, nimic surprinzător

Numărul cetățenilor turci care au votat în străinătate în cadrul alegerilor prezidenţiale şi parlamentare din 24 iunie din Turcia a atins un nivel record de 1,49 milioane, a anunţat miercuri şeful Consiliului Electoral Suprem, Sadi Guven, citat de agenţiile de presă din Turcia, preluate de KARADENIZ PRESS.

Alegerile au loc în Turcia duminică 24 iunie, când preşedintele Recep Tayyip Erdogan candidează pentru un nou mandat, în încercarea de a-şi prelungi puterea ce durează deja de 15 ani şi de a-şi asuma noi atribuţii prezidenţiale, despre care el și susținătorii săi susțin că Turcia are nevoie pentru a răspunde ameninţărilor de ordin economic şi securitar.

Vot masiv

Votul la misiunile diplomatice turce în străinătate a început pe 7 iunie şi s-a încheiat pe 19 iunie seara. Sondajele de opinie sugerează că rezultatul alegerilor ar putea fi unul strâns, fiind posibil ca partidul lui Erdogan, AKP, să-şi piardă majoritatea parlamentară şi ca un al doilea tur de scrutin prezidenţial să aibă loc pe 8 iulie.
Aproximativ 3,047 milioane de alegători turci sunt înregistraţi în străinătate, ceea ce înseamnă că rata participării la vot în străinătate este de 48,8%. Expaţii pot încă să voteze până la 24 iunie la punctele de trecere a frontierei Turciei.

Rata participării la vot în Turcia propriu-zisă este în general mult mai mare. Ea a fost de 85% la alegerile parlamentare din noiembrie 2015, când numărul turcilor care au votat în străinătate a fost de 1,3 milioane. La referendumul din 2017 au votat 1,4 milioane de turci peste hotare, potrivit agenţiei Anadolu, preluată de mass-media internațională

Președintele turc Erdogan se așteaptă la o victorie ușoară în alegerile din 24 iunie

Președintele turc Erdogan se așteaptă la o victorie ușoară în alegerile din 24 iunie

Muharrem Ince, simboll al opoziției

Muharrem Ince, în vârstă de 54 de ani, considerat un parlamentar revoluţionar din tabăra secularistă puternică din Turcia, a dat un nou suflu unei opoziţii obosite înainte de alegerile decisive din 24 iunie, prezidenţiale şi parlamentare, atrăgând mulţimi masive la mitingurile sale, colorate cu selfie-uri, dansuri şi cântece pe scenă, relatează agenţia dpa, preluată de Agerpress.

Ince recurge la o retorică populistă efectiv la fel ca preşedintele Recep Tayyip Erdogan, promiţând sfârşitul a ceea ce el numeşte ”domnia unui singur om” şi abordarea problemelor economice.

Spirit vioi, Ince parcurge scena politică turcp atacându-l violent pe Erdogan în discursuri virulente ce au drept ţintă costisitorul palat prezidenţial şi exprimând preocupări în legătură cu şomajul puternic şi declinul normelor democratice.

Reduta CHP

Ince a fost parlamentar timp de 15 ani, din partea principalului partid de opoziţie din Turcia, CHP, şi aparţine aripii mai naţionaliste a formaţiunii. El este renumit pentru discursurile sale aprinse din parlament şi pentru campania sa împotriva planului lui Erdogan privind extinderea puterilor prezidenţiale în cadrul unui referendum în 2017.

Noua stea a opoziției laice promite să reducă inegalităţile, să inverseze fluxul de emigrare a specialiştilor din Turcia, să reformeze sistemul educaţiei şi să ofere drepturi sporite minorităţilor, inclusiv etnicilor kurzi şi alewi.

Ani de zile, CHP (Partidul Republican al Poporului, social-democrat) nu a reuşit să-l înfrunte pe Erdogan, care încă se bucură de sprijin puternic în centrul conservator anatolian.

Sondaje contestate

Cu toate acestea, sondajele de opinie, contestate de o parte a experților turci, sugerează că Erdogan, pentru prima dată în cei 16 ani de putere a sa, se confruntă cu o reală provocare. Guvernul lui Erdogan, aliat cu două partide ultranaţionaliste, riscă să-şi piardă majoritatea în parlament, iar preşedintele ar putea ajunge cu Ince în cel de-al doilea tur de scrutin prezidenţial, pe 8 iulie, potrivit sondajelor.

În primele 40 de zile ale campaniei sale, Ince a participat la peste 70 de mitinguri electorale. Promiţând că va fi un preşedinte bipartizan, Ince a afirmat că doreşte să mute biroul prezidenţial la simbolica reşedinţă Palatul Cankaya, folosită de către Mustafa Kemal Ataturk, şi să transforme palatul prezidenţial al lui Erdogan din Ankara, care are 1.150 de încăperi, într-un centru pentru educaţie.

El l-a vizitat pe Selahattin Demirtas, candidatul prezidenţial din detenţie al partidului prokurd HDP, în celula lui din închisoare. Această acțiune a fost salutată de mediile politice kurde din Turcia, o serie de analiști considerând că Muharrem Ince va reuși să își atragă votul kurd, aflat tradițional în tabăra opusă CHP.

Menționă că președintele actual Erdogan îl consideră pe Demirtas drept ”terorist”, aducându-i multiple acuzații în acest sens.

Turcul alb vs. Turcul negru

În cursul unui rar miting la miezul nopţii, pe 9 iunie, în cartierul Kadikoy din Istanbul, un bastion al electoratului secularist, Ince îşi sufleca mânecile în timp ce-şi rostea discursul foarte critic la adresa lui Erdogan şi păşea pe scenă.

El a ajuns la locul mitingului în Kadikoy după un marş de 2,5 km care a atras mulţimi imense, de la grupuri de suporteri ai fotbalului la oameni care salutau de la balcoanele lor înainte de masa de Sahur, dinainte de ivirea zorilor.

La un miting, Ince a mers cu bicicleta până la scenă. A cântat, a dansat şi a făcut selfie la un alt miting. În drum spre un miting în provincia sudică Osmaniye pe 20 mai, Ince a oprit maşina cu care circula, s-a urcat pe un tractor şi l-a ajutat pe un fermier să-şi strângă recolta.

”Erdogan este turcul alb. Eu sunt coloratul Turciei. Erdogan este din palat, eu sunt săracul. Erdogan este unul care ţine prima pagină a ziarelor, eu sunt omul care se luptă cu şefii. Erdogan este susţinătorul statu-quo-ului, eu sunt reformatorul”, declara Ince la un miting electoral pe 6 iunie la Istanbul.

Apoi, el a apelat la principala preocupare din societatea turcă. ”De ce a decis Erdogan să organizeze alegeri anticipate? Pentru că o criză economică bate la uşa noastră, şi el ştie. Acest om obosit nu poate surmonta această criză. Ne îndreptăm spre faliment. Turcia are nevoie de sânge proaspăt”, afirma Ince. (M.B.)

Share our work
Acordul de asociere Ucraina-UE, sabotat de oligarhi. Kiev-ul rămâne în afara blocului comunitar. 2019, an electoral fierbinte

Acordul de asociere Ucraina-UE, sabotat de oligarhi. Kiev-ul rămâne în afara blocului comunitar. 2019, an electoral fierbinte

Donbass, rana deschisă pe trupul Ucrainei

Donbass, rana deschisă pe trupul Ucrainei

Populistii și oligarhii împiedică punerea în aplicare a Acordului de asociere Ucraina-UE, a declarat Hugues Mingarelli, șeful Delegației UE în Ucraina, relatează Interfax-Ucraina, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „După cum știți, există mulți oameni în Ucraina cărora nu le place acordul, care încearcă să împiedice punerea în aplicare a acestui acord. Noi îi numim populiști, oligarhi. Toți acești oameni au interese și nu doresc să modernizeze structura politică și economică a țării”, a spus diplomatul UE. Declarațiișe înaltului oficial vin pe fondul apropierii anuli electoral 2019, când în fosta republică sovietică sunt programate alegeri prezidențiale și parlamentare.

Potrivit acestuia, există ministere care sunt deschise pentru punerea în aplicare a Acordului de asociere, dar există și înalți oficiali ucraineni care nu oferă sprijinul necesar. Mingarelli crede ca punerea în aplicare a acordului de asociere întâmpină probleme și în comisiile Radei Supreme a Ucrainei. La rândul lor, oficialii ucraineni consideră că sarcinile stabilite în acordul de asociere cu termen de executare în 2017 au fost îndeplinite în proporție de 41%.

Sprijin scăzut

„Ucraina se bucură de un sprijin real din partea unui număr mic de țări ale Uniunii Europene, în timp ce cele mai multe state membre ale UE nu doresc să-și strice relațiile cu Rusia din cauza Kievului”, a declarat anterior șeful Delegației UE în Ucraina, Hugues Mingarelli, în timpul unei întâlniri oficiale cu vicepremierul ucrainean Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, citat de gordonua.com. „Aş minți dacă aş spune că majoritatea statelor membre ale UE sprijină Ucraina”, a afirmat diplomatul european. Potrivit lui Mingarelli, faptul că Ucraina primeşte un sprijin nesemnificativ din partea partenerilor europeni „se datorează unei imagini false care există în Europa despre Ucraina”.

Imagine îngrozitoare

„Acest lucru se datorează faptului că imaginea țării dumneavoastră în UE este îngrozitoare și foarte puțină lume din Occident știe ce înseamnă, de fapt, Ucraina. Foarte puţină lume ştie că Ucraina este o țară mare, cu 40 de milioane de locuitori, care produce rachete, sateliți și motoare de avioane, are cel mai bun pământ din Europa, un potenţial turistic fantastic și resursă umană dispusă să lucreze pentru 200 de dolari pe lună. Dacă mai mulți oameni din Europa ar cunoaşte toate aceste lucruri, nu am nicio îndoială că aţi avea mai mulţi prieteni”, a declarat reprezentantul UE la Kiev.
Mingarelli a adăugat că de fiecare dată când în Europa se discută despre problemele ucrainene, este luat în calcul aspectul negativ, cum ar fi corupția, Cernobylul, războiul şi prostituția. „Nu veți vedea discuții despre unul dintre multele aspecte pozitive ale acestei țări. Prin urmare, comunicarea este o mare problemă”, a subliniat Mingarelli.

Hugues Mingarelli, dezamăgit de lipsa de reforme în Ucraina

Hugues Mingarelli, dezamăgit de lipsa de reforme în Ucraina

Ucraina, în afara UE

Ambasadorul Hugh Mingarelli a declarat anterior că pentru Ucraina la moment actual nu există nicio perspectivă de aderare la Uniunea Europeană. „Turcia este una dintre țări care a început negocierile de aderare la Uniunea Europeană(…)În prezent pentru Ucraina nu există nicio perspectivă de aderare la spațiul comunitar”, a declarat șeful Delegației UE în Ucraina în timpul unei mese rotunde cu tematica: „Alegerea europeană a Ucrainei după Revoluția demnității: Oportunități și provocări”.
Potrivit lui Mingarelli, Acordul de asociere între Ucraina și Uniunea Europeană este menit să consolideze integrarea politică și economică a țării noastre. „Este o mare dezamăgire pentru partenerii noștri ucrainene deoarece ei și-ar fi dorit ca Ucraina să aibă o perspectivă de aderare la UE, însă dintr‑unul sau mai multe motive, Uniunea Europeană nu poate oferi aceasta țării dvs.”, a spus ambasadorul, citat de mass-media de la Kiev.

10 mii de morți pentru acord cu UE

În plus, Mingarelli și-a exprimat convingerea că Ucraina lupta pentru alegerea ei europeană. „Responsabilitatea noastră comună este punerea în aplicare a acordului de asociere”, a subliniat el. „Ar fi fost scandalos dacă nu erați complet loiali punerii în aplicare a acordului, pentru ca cel puțin 10.000 de persoane au fost ucise pentru acest acord. Noi nu suntem în condițiile în care o țara își asuma obligații juridice și are ceva de îndeplinit, în Ucraina nu este așa, în Ucraina avem o situație speciala, în care continua războiul”, a adăugat Mingarelli.

„Mi se pare că în această țară (Ucraina – n.r.) are loc un război tocmai din cauza acestei alegeri europene, ceea ce politic este mai important pentru mine decât orice alte obligații juridice asumate de Ucraina la semnarea acestui acord”, a mai spus ambasadorul. (N.G.)

Share our work
Rada Supremă adoptă Legea privind Înalta Curte Anticorupție. Premierul Groisman rămâne în fruntea Guvernului de la Kiev. Ucraina poate primi 17.5 miliarde de dolari

Rada Supremă adoptă Legea privind Înalta Curte Anticorupție. Premierul Groisman rămâne în fruntea Guvernului de la Kiev. Ucraina poate primi 17.5 miliarde de dolari

Ucraina mizează pe sprijinul comunității internaționale în lupta anticorupție

Ucraina mizează pe sprijinul comunității internaționale în lupta anticorupție

Parlamentul Ucrainei a adoptat, cu votul a 315 deputați, Legea privind Înalta Curte Anticorupție, stabilind bazele organizatorice ale noii instanțe anticorupție din fosta republică sovietică, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform pachetului legislativ adoptat, Înalta Curte Anticorupție va fi o instanță de judecată care se va ocupa de dosarele penale ce țin de cazurile de corupție. Acest demers părea sortit eșecului având în vedere corupția masivă la nivel înalt care afectează Ucraina, în mod special clasa politică și înalții funcționari de stat, pe fondul conflictului hibrid cu Federația Rusă.

Rada Supremă de la Kiev a adoptat cu greutate noile măsuri anticorupție

Rada Supremă de la Kiev a adoptat cu greutate noile măsuri anticorupție

Presiuni externe

Adoptarea acestei legi s-a făcut în urma unor presiuni extrem de mari din partea statelor occidentale și a instituțiilor financiare internaționale, precum FMI și Banca Mondială, care au amenințat cu suspendarea tuturor formelor de asistență financiară. La rândul său, premierul ucrainean, Volodimir Groisman, a ameninţat luni că va demisiona dacă Rada Supremă de Kiev (n.r.: parlamentul unicameral al țării) nu îşi va da acordul în favoarea creării unui tribunal special anticorupţie.
Amenințarea premierului vine pe fondul apropierii alegerilor parlamentare și prezidențiale din 2019 din fosta republică sovietică, grav afectată de corupția elitei politice. Grosiman este unul dintre posibilii candidați la alegerile prezidențiale, o parte din mass-media de la Kiev lansându-se în speculații cu privire la intențiile sale politice.

Kiev-ul, în așteptarea asistenței internaționale

Legea pentru crearea unui astfel de tribunal special este una din cerinţele principale pentru primirea de către Ucraina a pachetului de asistenţă financiară de 17,5 miliarde din partea Fondului Monetar Internaţional, fiind în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneţia.
Noul pachet legislativ stabilește că nou tribunal anticorupție este o înaltă instanță specializată permanentă în sistemul judiciar din Ucraina. Jurisdicția acestei instanțe se extinde pe întreg teritoriul Ucrainei.
Noua instanță va examina cazurile în care prejudiciul cauzat este de cel puțin 500 de ori mai mare decât salariul minim pe economie din Ucraina.
Premierul Groisman a atras atenţia că fără acest ajutor Ucraina riscă destabilizarea. „Eu, ca prim-ministru, am luat o decizie în ceea ce mă priveşte”, a spus Groisman la un briefing de presă, citat de mass-media de la Kiev. „Dacă acest tribunal – corect şi independent – nu va fi creat, înseamnă că voi pierde autoritatea de prim-ministru şi voi demisiona”, a adăugat el.
„Prin crearea Curții se va reînnoi încrederea în interiorul țării, la fel și încrederea internațională”, a mai spus șeful executivului de la Kiev. „Ne-am pomenit în fața opțiunii: sau alegem dezvoltarea în continuare, sau, dacă decizia nu va fi luată, va urma destabilizarea”, a accentuat Volodymyr Groisman înaintea votării.

Kiev-ul-a-adoptat-măsurile-cerute-de-Fondul-Monetar-Internațional-FMI-pentru-acordarea-asistenței-financiare

Kiev-ul-a-adoptat-măsurile-cerute-de-Fondul-Monetar-Internațional-FMI-pentru-acordarea-asistenței-financiare

Ploaie de amendamente

Rada Supremă a adoptat proiectul de lege respectiv, în prima lectură, la ședința din 1 martie 2018. Pentru cea de a doua lectură deputații au propus 1974 de amendamente, o parte a mass-media speculând asupra faptului că deputații au încercat să blocheze adoptarea de către Radă a pachetului legislativ.
Parlamentul de la Kiev a stabilit competențele acestei curți, bazate pe Codul Penal al Ucrainei și Codul de Procedură Penală, fiind asigurată și continuitatea politică în raport cu Biroul Național Anticorupție din Ucraina. Anterior, interesele politice au dus la blocarea oricărei anchete mai importante lansate de acest Birou.
„Sistemul judiciar anticorupţie trebuie instituţionalizat ca o ramură separată (…). Autorităţile ucrainene îşi menţin angajamentul de a înfiinţa în Ucraina o Înalta Curte Anticorupţie, aşa cum prevede Legea privind sistemul judiciar şi statutul judecătorilor”, preciza MAE de la Kiev. (N.G.)

Share our work