de Isac Mihai | iun. 16, 2019 | R. Moldova, România, Știri, UE
Republica Moldova la răscruce
Prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, a adresat Maiei Sandu invitația de a efectua prima sa vizită în străinătate, la București, cât mai curând posibil, pentru a continua tradiția colaborării firești dintre România și Republica Moldova, se arată într-un comunicat al Guvernului de la București, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Înaltul oficial român și-a exprimat încrederea că Executivul de la Chișinău va continua parcursul european al Republicii Moldova prin implementarea cu succes a reformelor necesare, a Acordului de Asociere și a Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu Uniunea Europeană.
Sprijin românesc
Totodată, potrivit unui comunicat emis de Guvernul României, Viorica Dăncilă reafirmă deplina disponibilitate a administrației de la București de continuare a Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, baza esențială a relației bilaterale dintre cele două țări. „Pe responsabilitatea, hotărârea și puterea de muncă a Guvernului pe care îl conduceți se vor baza prosperitatea, stabilitatea și securitatea Republicii Moldova. Consider esențial ca, în activitatea dumneavoastră și a colegilor dumneavoastră, să mențineți la cote foarte înalte angajamentul european și să promovați valorile noastre comune, europene”, a menționat Dăncilă.
Șeful Executivului român consideră de relevanță majoră stabilirea de către noul Guvern al Republicii Moldova a poziției privind reglementarea conflictului transnistrean, cu respectarea integrității teritoriale și suveranității Republicii Moldova, în granițele sale recunoscute internațional și fără să fie afectat parcursul său pro-european.
Premierul Maia Sandu, invitată oficial la București
Hahn, așteptat la Chișinău
Johannes Hahn, Comisarul european pentru politică de vecinătate, a avut recent o discuție telefonică cu Maia Sandu. Oficialul din UE a salutat tranziția pașnică a puterii la Chișinău, se arată într-un comunicat publicat pe pagina Comisiei Europene. Hahn a apreciat intenția primului-ministrei de a continua reformele cele mai urgente, inclusiv cele discutate anterior cu UE. Acesta a mai menționat disponibilitatea Uniunii Europene de a colabora cu noul Guvern de la Chișinău.
Premierul Maia Sandu l-a invitat pe Hahn să viziteze cât mai curând Republica Moldova, surse politice de la Chișinău menționând luna iulie drept cel mai apropiat moment în care Hahn poate veni la Chișinău.
Atât comisarul european, cât și premierul Moldovei, au confirmat angajamentul reciproc pentru punerea în aplicare consolidată și consecventă a Acordului de asociere cu zona liberă de schimb, respectând pe deplin principiile sale fundamentale de respectare a statului de drept și a democrației. (N.G.)
de Razvan Iorga | mai 8, 2019 | Federatia Rusa, R. Moldova, R. Moldova, România, UE
Uniunea Europeană, obiectiv ambițios pentru opoziția pro-europeană de la Chișinău
Lidera PAS Maia Sandu a vorbit într-un interviu în exclusivitate pentru Balkan Insight și EvZ Moldova despre care sunt prioritățile în perioada următoare și despre cum decurg discuțiile cu PSRM pentru susținerea pachetului anti-oligarhic. De asemenea, președinta PAS a mai oferit și o serie de detalii despre viitorul economic al R. Moldova în relația cu UE și FMI. Vă invităm să citiți integral interviul:
Aș dori, cu voia Dvs., să intrăm direct în subiect și să întreb cum decurg negocierile cu PSRM?
Nu negociem, avem doar niște discuții și încercăm să aflăm dacă există interes și voință din partea membrilor fracțiunii PSRM să voteze un șir de legi care ar iniția un proces de eliberare a statului din captivitate. Până acum, am văzut tot felul de declarații care confirmă că nu există acest interes sau curaj.
Noi rămânem deschiși în continuare pentru că considerăm că eliberarea statului din captivitate este cel mai important obiectiv al tuturor.
Vrem să eliberăm oamenii de sub presiunea acestui regim. Aceasta a crescut dramatic după alegerile parlamentare chiar și pentru activiștii noștri, pentru acei oameni care s-au implicat în campanie, dar și cu angajații instituțiilor publice, oameni de afaceri, etc.
De acolo vine chemarea de a face tot ce ne stă în puteri pentru a sparge acest regim oligarhic.
Am văzut o masă goală pe de cealaltă parte, recent, în așteptarea deputaților socialiști pentru discuții. Există un termen limită pentru oferta politică pe care le-o faceți?
Atunci când am lansat invitația pentru discuții în cadrul grupului de lucru, am indicat și un termen limită de 25 aprilie până când grupul de lucru ar fi trebuit să se întâlnească și să se clarifice dacă se pot vota legile (de dezoligarhizare n.r.).
Acest termen expiră și evident nici nu se va întâmpla până atunci. Altfel, evident că există termenul limită până când Parlamentul va evita alegerile anticipate – aici vorbim despre data de 9 iulie – dacă până atunci s-ar putea să se prezinte dovezi mai clare ale parteneriatului PD-PSRM și atunci evident că nu trebuie să mai așteptăm nicio reacție de la socialiști.
Care este motivul acesui blocaj al venirii la discuții la PSRM? Poate avea vreo legătură cu vizita recentă incorpore la Moscova a deputaților socialiști sau mai degrabă cu eventuale înțelegeri subterane între PSRM și PD?
Noi putem doar să speculam aici. Chiar dacă sunt și niște semne care se văd și le pot interpreta. La fel de nociv este că întreaga fracțiune [PSRM] merge la Moscova, în situația în care aici nu s-a creat un Guvern și nu funcționează Parlamentul.
Această vizită poate fi interpretată ca o ocazie de a obține instrucțiuni de la Kremlin în raport cu ce trebuie să facă fracțiunea socialiștilor și asta nu este corect dacă ei pretind că R. Moldova este stat suveran.
În același timp cunoaștem dependența socialiștilor de Plahotniuc și regimul lui. Astfel, regimul are toate pârghiile pentru a-și impune voința în raport cu oamenii care au comis ilegalități.
Apropo de acest lucru, de oameni care au comis ilegalități, într-un interviu recent al ambasadorului UE la Chișinău, Peter Michalko, el vorbește de posibilitatea deteriorarea relației R. Moldova-UE, în cazul în care Ilan Șor și partidul său va fi cooptat într-o viitoare alianță la guvernare.
Dacă Partidul Democrat va vrea să încropească o majoritate folosind și Partidul Șor, aceasta înseamnă că își asumă o izolare și mai drastică a R. Moldova pe plan internațional. Și așa lucrurile nu stau bine deloc.
PD a privat țara de resursele financiare ieftine din cauza politicilor proaste și a acțiunile antidemocratice, dar această izolare poate deveni și mai pronunțată și evident această avertizare este foarte tranșantă și nu poate fi interpretată decât că UE și SUA nu vor să aibă de a face cu o guvernare sprijinită de hoți, lucru recunoscut inclusiv în raportul Kroll.
Concret, credeți că cele 100 cele milioane de euro promise de la Bruxelles vor mai ajunge la Chișinău?
Vreau să vă reamintesc că acordul pentru această finanțare a fost semnat pentru o perioadă de doi ani și jumătate. Acordul a fost semnat la începutul anului 2018 și asta înseamnă că în primăvara anului viitor acest acord va expira.
Între timp, va mai expira și acordul cu FMI și anume în noiembrie 2019. Asta înseamnă că finanțarea de la UE nu poate veni în lipsa unui acord prealabil cu FMI, iar eu nu văd cum un guvern PD-PSRM ar reuși să restabilească sau să obțină toată suma până la expirarea acordului cu FMI din toamnă.
Deoarece nu există voință politică și guvern în primul rând. Dar orice combinație de guvern PD-PSRM, PD-Șor sau un PD plus transfugi, nu poate să asigure implementarea tuturor condițiilor pe care le-a impus UE.
De ce este atât de importantă funcția de președinte al Parlamentului? Din afară se vede că discuțiile cu PSRM se cramponează de această funcție de speaker. De ce este atât de importantă pentru socialiști această poziție?
Din perspectiva noastră, această funcție este importantă deoarece altfel nu pot fi votate legile. Interesul nostru major la această etapă este să votăm o serie de legi, inclusiv schimbarea sistemului electoral și nu numai atât.
Sunt legi care ar pune temelia scoaterii din captivitate a instituțiilor statului de sub controlul lui Plahotniuc și de aceea este nevoie de controlul președintelui. Spunem că partidele care fac parte din blocul ACUM sunt credibile atunci când vorbesc de lupta împotriva regimului oligarhic.
Noi am făcut dovada acestui lucru în ultimii ani și de aceea, dacă socialiștii își doresc să lupte împotriva regimului oligarhic ar trebui să voteze pentru președintele Parlamentului propus de ACUM, după care legile despre care discutăm.
Astăzi, noi am mers mai departe și am anunțat public angajamentul să renunțăm la funcția de președinte al Parlamentului în momentul în care legile au fost votate.
De aici putem să discutăm dacă mergem în alegeri anticipate sau putem să demontăm sistemul mai departe, PSRM își dorește această funcție pentru că e mai ușor să nu îți asumi responsabilitatea pentru guvernare, așa cum am propus noi să se susțină un guvern minoritar și pentru că funcția de președinte al Parlamentului, din partea socialiștilor, consolidează puterea președintelui.
În același timp, un președinte al Parlamentului din partea socialiștilor nu poate fi demis de restul Parlamentului. Matematic, celelalte partide din Parlament nu au suficiente voturi. Deci, odată votat acest președinte al Parlamentului de la socialiști, el va rămâne acolo.
În timp ce un guvern poate fi demis cu o majoritate simplă, președintelele Parlamentului nu poate fi demis decât cu votul a două treimi din numărul total al deputaților.
Da, de exemplu, un președinte din partea blocului ACUM, poate fi demis de celelalte formațiuni din Parlament.
Dacă ar fi să privim și în perspectivă, vedeți preluarea acestei funcții favorabilă lui Igor Dodon din perspectiva de a nu mai fi suspendat oricând, mai ales că în 2020 vom avea alegeri prezidențiale, așa cum i s-a întâmplat deja de cinci ori numai până acum?
Cred că această funcție și alegerile prezidențiale următoare fac parte din târgul pe care îl fac PSRM și PD. Sigur, Dodon dorește să își păstreze funcția și cel mai probabil va obține, sau poate deja a obținut, angajamentul PD-ului să îl sprijine ca să rămână în funcție și pentru un al doilea mandat.
Practic, președintele a părut că merge la Moscova să negocieze nu numai pentru formațiunea sa, iar unele voci din rândul experților au văzut chiar că ar face acest lucru pentru PD. Cum se vede acest lucru din perspectiva Dvs?
În primul rând, vizitele acestea arată prost pentru că demonstrează lipsă de independență în decizii. În al doilea rând, se pare că Igor Dodon și PSRM este prins între două forțe, și față de Moscova care a investit masiv în acest partid și în cariera lui politică, dar și față de Plahotniuc.
Acum el încearcă să împace așteptările acestor două forțe și nu cred că este foarte ușor pentru el. Se găsesște într-o situație mai dificilă, dar va încerca, așa cum face întotdeauna să țină cont de interesul său personal.
Din ce cunoașteți Dvs există un oarecare conflict între Igor Dodon și PSRM, sau se merge în bloc cu deciziile. Vă întreb doarece, în ultima vreme, președintele Dodon nu se mai sfiește nici măcar public să vorbească și anunțe decizii în numele PSRM, chiar dacă Constituția îi interzice expres acest lucru.
Probabil putem admite că există unor divergențe sau măcar puncte de vedere diferite, așa cum au fost membrii PSRM sau ai Parlamentului care nu au fost de acord cu schimbarea sistemului electoral, conștientizând că acest lucru nu este bun pentru partid.
Dar până la urmă au votat, deci disciplina de partid a fost impusă de Igor Dodon. Acum, nu cunoaștem cât de mari sunt aceste neînțelegeri, dacă ar fi vorba de așa ceva. Oricum, eu cred că Igor Dodon va continua să își impună deciziile în partid.
Dacă nu îi este rușine public să iasă și să reprezinte Partidul Socialiștilor în situația în care ar trebui să stea departe, chiar dacă acum câteva săptămâni încerca să ne convingă că este un mediator apolitic, iata că acum nu a mai avut răbdare și a venit să vorbească în numele PSRM de parcă este purtătorul de cuvânt al formațiunii.
Recent ați participat la lansarea candidaților PNL din România pentru alegerile europarlamentare, aici la Chișinău. Vedeți mai mult sprijin acum din partea României pentru partidele blocului ACUM sau, prin prisma faptul că în România PSD este aliatul PD de la Chișinău acest lucru nu s-a schimbat?
Cred că la nivelul forțelor politice de opoziție din România există mai multă înțelegere în raport cu cele din R. Moldova. Sunt de părere că pentru mai multă lume de la București este clar cât de dăunător este Plahotniuc și regimul pe care acesta îl construiește.
Și, da, recent au fost mai multe mesaje de de sprijin pentru procesul democratic din Republica Moldova. Altfel, la nivelul instituțiilor din România, nu am observat o schimbare sau vreo disponibilitate de a condamna acțiunile antidemocratice de la Chișinău.
Chiar dacă din partea Occientului, a UE și SUA, am avut mesaje mult mai tranșante la acest subiect, România cumva păstrează tăcerea. Asta în cel mai bun caz.
Se împlinesc 10 ani de la lansarea Parteneriatului Estic, în urma summitului de la Praga din 7 mai 2009. Pe scurt ce credeți că a câștigat R. Moldova în urma aproireri de UE și ce șanse s-au ratat pe parcursul ultimei decade.
Bineînțeles că beneficiile au fost multe și de unele dintre ele ne bucurăm și acum doar că valoarea lor a fost cumva subminată, diminuată de procesele interne extrem de negative.
Toate investițiile care au venit și care trebuiau să contribuie la crearea locurilor de muncă, toate reformele care au fost inițiate în mai multe domenii pentru a îmbunătăți standardele de viață au fost compromise de actele de corupție, de evoluțiile politice nefaste.
Anume de faptul că statul a fost capturat. Republica Moldova a ratat o oportunitate extraordinată în ultimii zece ani de zile, atunci când a existat o deschidere majoră de a sprijini Republica Moldova, atunci când a existat un sprijin popular mare pentru apropierea de UE și acest eșec se datorează politicienilor de acasă.
Vă mulțumim!
A consemnat Mădălin Necșuțu
de Isac Mihai | mart. 10, 2019 | Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Brexit-ingrijorează-oficialii-europeni
Este esenţial să împiedicăm o evadare dezordonată şi fără acord a Marii Britanii din UE, a declarat preşedintele Parlamentului European Antonio Tajani într-un interviu acordat grupului media Funke, citat de agenția Reuters, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Antonio Tajani a adăugat că data Brexitului poate fi amânată cu doar câteva săptămâni peste termenul stabilit, 29 martie 2019. „Acum se pune problema de a evita cea mai mare greşeala, un Brexit haotic fără aranjamente contractuale”, a declarat Tajani. Un astfel de Brexit dezordonat şi fără acord ar fi un dezastru pentru economia britanică şi ar afecta de asemenea UE, a mai afirmat Tajani, adăugând că ar fi fericit dacă Marea Britanie nu ar părăsi UE.
Vot cu probleme
Parlamentarii britanici urmează să voteze marţi pentru a doua oară planul Brexit al premierului Theresa May. În cazul în care nu va trece planul său, May a declarat că parlamentarii vor putea vota miercuri şi joi dacă doresc ca Marea Britanie să părăsească UE fără acord, sau dacă vor să ceară o scurtă amânare.
Preşedintele Parlamentului European Antonio Tajani a mai opinat că declaraţia politică asupra Brexitului ar putea fi formulată ceva mai clar, dar a exclus schimbarea conţinutului acordului de retragere, în special prevederile referitoare la Irlanda de Nord.
„Sunt convins că data ieşirii poate fi amânată doar cu maximum câteva săptămâni de la sfârşitul lunii martie până la începutul lunii iulie cel târziu”, a afirmat preşedintele Parlamentului European.
El a mai precizat că Marea Britanie va trebui să ofere un motiv pentru amânarea ieşirii sale din UE, cum ar fi dorinţa de a folosi acest timp suplimentar pentru a organiza noi alegeri sau un nou referendum. „Ei au decis să plece, este problema lor, nu a noastră”, a adăugat Tajani.
În opinia sa, ieşirea Marii Britanii va descuraja alte ţări să părăsească Uniunea.”Trebuie să schimbăm Uniunea Europeană, dar trebuie să rămânem împreună”, a susţinut preşedintele Parlamentului European.
Premierul-britanic-Theresa-May-insistă-pentru-Brexit
”Încă un efort”
Premierul britanic Theresa May a cerut vineri Uniunii Europene să facă ”încă un efort” pentru a ieşi din impasul privind acordul Brexitului, respins în ianuarie 2019 de parlamentul britanic şi pe care îl va supune săptămâna viitoare din nou votului deputaţilor, deşi nu a reuşit să obţină la Bruxelles revizuirea mecanismului de ”backstop” privind frontiera nord-irlandeză aflat la originea respingerii acestui acord. ”Este nevoie doar de încă un efort pentru a răspunde preocupărilor specifice ale parlamentului nostru”, a subliniat Theresa May într-un discurs susţinut în oraşul-port Grimsby, unde 70% dintre participanţii la referendumul din 2016 au votat pentru ieşirea din UE.
”Deci, să nu dăm înapoi ! Să facem ceea ce este necesar pentru ca parlamentarii să sprijine marţi acordul”, a mai spus ea, avertizând totodată că ”nimeni nu ştie ce se va întâmpla” dacă acesta va fi respins din nou. ”Am putea să rămânem în UE încă multe luni de acum înainte. Am putea să ieşim (din UE) fără protecţia unui acord. Sau am putea să nu mai ieşim niciodată”, a enumerat Theresa May posibilele evoluţii după decizia aşteptată săptămâna viitoare de la deputaţii Camerei Comunelor.
Aceştia vor vota marţi din nou acordul pe care deja l-au respins, sau un acord revizuit, în eventualitatea în care liderii europeni ar accepta totuşi în ultimul moment o revizuire a clauzei de ”backstop”.
Dacă acordul pică marţi la vot, miercuri Theresa May va cere Camerei Comunelor să voteze ieşirea din UE fără un acord pe 29 martie. Dacă deputaţii resping şi această variantă, joi ar urma un vot pentru o ”extindere scurtă, limitată” a perioadei de negociere prevăzute de articolului 50 din Tratatul UE dincolo de această dată, dar în opinia premierului May această amânare a Brexitului nu ar trebui să depăşească sfârşitul lunii iunie, mai ales că altfel ar apărea şi problema participării la alegerile europene din luna mai.
”Backstop” irlandez
Negociatorul şef al Uniunii Europene în dosarul Brexit, Michel Barnier, a anunţat că Bruxelles-ul este dispus să ofere Regatului Unit posibilitatea unei ieşiri unilaterale din mecanismul de ”backstop” privind frontiera nord-irlandeză de care depinde aprobarea acordului privind Brexitul în parlamentul britanic, relatează agenţiile internaționale de presă, preluate de KARADENIZ PRESS. ”Uniunea Europeană se angajează să ofere Regatului Unit opţiunea ieşirii unilaterale din uniunea vamală, dar să fie menţinute celelalte elemente ale backstop-ului pentru a evita o frontieră dură” între Irlanda şi Irlanda de Nord, a scris Barnier pe Twitter după o reuniune cu ambasadorii celor 27 de state ale UE, fără cel britanic. ”Regatul Unit nu va fi forţat să rămână în uniunea vamală împotriva voinţei sale”, a completat el.
Anunţul său survine în timp ce premierul britanic Theresa May încearcă să obţină din partea liderilor europeni o revizuire a mecanismului de ”backstop” astfel încât să-i dea acestuia o formă acceptabilă pentru deputaţii britanici, care se vor pronunţa din nou marţi prin vot asupra acordului privind Brexitul, respins în urma votului din ianuarie. Numeroşi parlamentari britanici se tem că, aşa cum este formulată clauza de ”backstop” în acordul pe care l-au respins, ea riscă să menţină Regatul Unit pe termen nedefinit în uniunea vamală europeană.
”UE va continua să lucreze intens în zilele următoare pentru ca Regatul Unit să iasă din UE cu un acord”, a mai promis Barnier în mesajul său, transmis după ce negociatorii europeni şi britanici au avut vineri noi discuţii, ce vor continua pe parcursul weekend-ului. (M.B.)
de Isac Mihai | mart. 9, 2019 | Alte regiuni, România, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Parlamentul European, poziție dură în problema vizelor SUA pentru cetățenii europeni
Uniunea Europeană a anunţat vineri că din 2021 cetăţenii Statelor Unite vor avea nevoie de vize pentru a călători în spaţiul Schengen, relatează mass-media europeană, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cetățenii americani trebuie să posede un paşaport valabil, de un card de credit sau de debit şi de o adresă de e-mail pentru a solicita o viză ETIAS (European Travel Information and Authorization System), informează site-ul www.etiasvisa.com. Minorii cu cetățenie americană vor avea nevoie doar de paşaport şi de înscrierea în ETIAS, mai punctează sursa citată.
În prezent, cetăţenii SUA nu au nevoie de vize pentru sejururi mai scurte de 90 de zile în spaţiul Schengen. „La fel ca şi alte ţări şi regiuni din lume, Europa a decis recent să îşi amelioreze sistemul de securitate pentru a evita orice alte probleme cu migraţia ilegală şi terorismul”, arată site-ul ETIAS.
Avertismente europene
Comisia Europeană a publicat pentru prima oară în 2016 un raport prin care cere Statelor Unite să renunţe la solicitarea de vize pentru cetăţenii din cinci ţări membre ale UE – Bulgaria, Cipru, Croaţia, Polonia şi România, deoarece, conform regulilor Uniunii Europene, toţi cetăţenii europeni trebuie să beneficieze de acelaşi tratament. În iunie anul trecut, Parlamentul European a votat pentru impunerea sistemului de vize pentru cetăţenii americani.
Comisarul pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos, a declarat anterior că „asigurarea reciprocității în materie de vize pentru toate statele membre ale UE este una dintre principalele noastre priorități. Am învățat din experiența recentă că un dialog diplomatic continuu produce rezultate pozitive și vom aplica această abordare și în relația cu Statele Unite. Regimul de călătorii fără viză este în interesul părților de pe ambele maluri ale Atlanticului și sperăm că toate părțile vor întreprinde acțiuni concrete pentru a accelera progresele în această direcție.”
Cetățenii-SUA-vor-avea-nevoie-de-vize-în-UE
Contacte politice
În ultimele 12 luni, contactele cu Statele Unite s-au intensificat, atât la nivel politic, cât și la nivel tehnic, a relatat mass-media europeană, citând surse oficiale de la Bruxelles. Comisia a continuat să lanseze apeluri Statelor Unite în vederea intensificării cooperării sale cu cele cinci state membre în cauză: Bulgaria, Croația, Cipru, Polonia și România, pentru a se accelera progresele în direcția realizării reciprocității depline în materie de vize. Reciprocitatea în materie de vize a fost discutată în cadrul tuturor reuniunilor oficiale dintre UE și SUA, inclusiv cu ocazia celor două reuniuni ministeriale recente UE-SUA în domeniul justiției și afacerilor interne, care au avut loc la și la Washington D.C.
Comisia va continua să sprijine în mod activ statele membre în cauză, inclusiv prin asistență financiară, și să colaboreze îndeaproape cu acestea pentru a le ajuta să îndeplinească cerințele Programului de scutire de vize al SUA, mai arată sursa citată.
În ultimii trei ani și jumătate, cazurile îm care nu există reciprocitate în acest domeniu s-au redus considerabil. Statele Unite ale Americii rămân acum singura țară din lista UE a țărilor ai căror resortisanți sunt exonerați de obligația de a deține viză care nu permite accesul fără viză pe teritoriul său al cetățenilor tuturor statelor membre ale UE. Recent s-a realizat reciprocitatea deplină în materie de vize cu Canada, după ce aceasta a eliminat obligativitatea vizei pentru cetățenii români și bulgari, la 1 decembrie 2017. S-au obținut deja rezultate similare cu Australia, Brunei și Japonia. (N.G.)
