Dodon, evitat de România la Chișinău

Dodon, evitat de România la Chișinău

Igor Dodon mizează pe votul anti-românesc la irmătoarele alegeri prezidențiale

Igor Dodon mizează pe votul anti-românesc la irmătoarele alegeri prezidențiale

Ministrul Afacerilor Externe al României, Bogdan Aurescu, va întreprinde joi, 30 aprilie 2020, o vizită de lucru în Republica Moldova, se arată în comunicatul MAEIE de la Chișinău, remis agenției de presă KARADENIZ PRESS. În cadrul întrevederilor de la Guvernul RM și MAEIE vor fi examinate perspectivele dezvoltării relațiilor moldo-române în baza parteneriatului strategic dintre cele două state, precum și colaborarea în gestionarea crizei cauzate de pandemia Covid-19.

Agenda vizitei Şefului diplomaţiei române la Chişinău prevede şi ceremonia publică de prezentare a echipei de medici din România, care vor efectua misiunea de sprijin a cadrelor medicale din Republica Moldova în combaterea epidemiei de COVID-19.

Dodon evitat

Potrivit comunicatului MAEIE moldovenesc, programul vizitei va include întrevederi cu premierul Ion Chicu și Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene Oleg Țulea. Ministrul de Externe Aurescu nu are programată nicio întâlnire cu președintele Igor Dodon, liderul de facto al celui mai important partid politic din fosta republică sovietică, Partidul Socialiștilor. Respectarea drastică a cutumelor diplomatice obișnuite și evitarea unei întâniri directe Dodon-Aurescu arată încă o dată starea de război rece între București și Chișinău, pe fondul derapajelor anti-democratice ale autorităților actuale ale Republicii Moldova. Surse politice de la Chișinău au făcut referire la posibila întâlnire dintre oficialul român și Maia Sandu, șefa PAS și una dintre principalii contracandidați ai președintelui Dodon la alegerile prezidențiale următoare, alături de alți lideri ai opoziției pro-europene.

Situația actuală a relațiilor bilaterale fost reliefată și în comunicatul MAE român emis recent cu ocazia aniversării a 10 ani de la instituirea Parteneriatului Strategic între România și Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

Marcarea a 10 ani de la semnarea Parteneriatului Strategic nu reprezintă doar un prilej de satisfacție, ci ar fi trebuit să reprezinte și o oportunitate de a privi cu responsabilitate și pragmatism spre viitor, astfel încât, prin eforturi reînnoite, să menținem și să consolidăm parcursul european al Republicii Moldova.

Din păcate, situația politică actuală de la Chișinău nu încurajează o asemenea abordare. Evoluțiile recente de la Chișinău nu atestă continuarea sau realizarea unor reforme durabile în direcția avansării agendei europene și nu conferă garanția unui parcurs european pentru Republica Moldova. În aceste condiții, dezvoltarea Parteneriatului Strategic bilateral nu se poate realiza la adevăratul său potențial, pe măsura voinței și capacității României.

Pe acest fundal, sprijinul României, inclusiv financiar, va fi pe mai departe strict condiționat de continuarea reformelor esențiale pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova și avansarea parcursului său european. În același timp, România va continua să urmărească cu prioritate interesele cetățenilor din Republica Moldova, așa cum a acționat deja, inclusiv în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19.

Recunoscând caracterul legitim al așteptărilor cetățenilor Republicii Moldova pentru un trai prosper, într-un stat stabil și democratic, cu instituții publice moderne și cu o justiție independentă, România va continua să susțină îndeplinirea obiectivului fundamental reprezentat de integrarea europeană a Republicii Moldova, singura în măsură să asigure dezvoltarea economică și socială a Republicii Moldova în beneficiul direct al cetățenilor.

Uniunea Europeană vrea implementarea unor reforme reale în Republica Moldova

Uniunea Europeană vrea implementarea unor reforme reale în Republica Moldova

Sprijin masiv

România subliniază valoarea inestimabilă a patrimoniului cultural comun, parte integrantă a patrimoniului european, care fundamentează relația privilegiată dintre România și Republica Moldova, precum și faptul că locul firesc al Republicii Moldova se află în familia europeană.

România evidențiază rezultatele implementării Parteneriatului Strategic în cei 10 ani parcurși de la semnarea sa, între care: intrarea în vigoare a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și a Acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător, România fiind primul stat UE care l-a ratificat; liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană pentru cetățenii Republicii Moldova; parcurgerea unor etape importante în modernizarea instituțiilor și profesionalizarea administrației publice în acord cu standardele europene; creșterea schimburilor economice și accesului produselor Republicii Moldova pe piețele statelor Uniunii Europene, în primul rând, în România; multiplicarea oportunităților deschise studenților, oamenilor de cultură și știință, precum și conectarea acestora la spațiul de educație, cultură și știință european; operaționalizarea Acordului bilateral privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova; implementarea Acordului privind asistența financiară rambursabilă acordată de România Republicii Moldova, în cuantum de 150 de milioane de euro; construcția gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău.

Totodată, trebuie menționată contribuția proiectelor de cooperare bilaterală derulate de România în Republica Moldova la îmbunătățirea condițiilor de viață ale tuturor cetățenilor Republicii Moldova (finanțarea renovării a peste 1100 de grădinițe; donația a 196 de microbuze școlare pentru instituții de învățământ; burse de studii; programe de pregătire pentru profesori; tabere de vară pentru elevi și profesori; renovarea de edificii culturale; operaționalizarea SMURD pe teritoriul R. Moldova; programe de colaborare, schimburi de experiență și bune practici la nivelul tuturor instituțiilor administrației publice centrale ș.a.).

Având în vedere contextul actual marcat de pandemia de COVID-19, reamintim eforturile depuse de România pentru a permite tranzitul și repatrierea în deplină siguranță a cetățenilor Republicii Moldova, precum și asistența acordată, inclusiv prin a facilita livrarea unor medicamente și echipamente medicale, acțiuni consecvente cu angajamentul ferm al României de a acționa în beneficiul direct al cetățenilor Republicii Moldova.

Fenta maghiară

Implicate într-un conflict dur cu autoritățile comunitare de la Bruxelles, autoritățile maghiare folosesc orice prilej pentru a își consolida propria poziție în relațiile cu statele din vecinătatea granițelor UE. Parteneriatul strategic Moscova-Budapesta a facilitat aprofundarea relațiilor dintre Ungaria și actualul regim de la Chișinău.

Ieri, ministrul Afacerilor Externe și Comerțului al Ungariei, Péter Szijjártó, a adus la Chișinău un lot de 100 de mii de măști și cinci mii de echipamente de protecție, pentru a ajuta R. Moldova în combaterea pandemiei de COVID-19. Ajutorul vine după ce autoritățile de la Chișinău au solicitat ajutor Ungariei „pe două canale” – cel bilateral și prin intermediul NATO, a spus oficialul de la Budapesta, într-o conferință comună, susținută cu omologul său Oleg Țulea.

„Reprezint un guvern creștin-democrat. Vreau să vă spun că avem o apreciere deosebită în privința valorizării intereselor naționale de către guvernul social-democrat din R. Moldova. Apreciem această politică orientată spre țară, națiune”, a spus Péter Szijjártó despre guvernarea prorusă de la Chișinău.

Oficialul ungar a adăugat că autoritățile de la Budapesta au solicitat Uniunii Europene, Comisiei Europene „să nu discrimineze politic R. Moldova” și să „acorde acel ajutor votat deja”.

„Din acel ajutor de 100 de milioane de euro, 70 de milioane nu au fost livrate. Am cerut Comisiei să livreze acești bani”, a spus ministrul ungar, fără să specifice faptul că autoritățile de la Chișinău nu au îndeplinit condițiile necesare pentru a primi acești bani de la Bruxelles, printre care asigurarea independenței instituțiilor publice și reforma justiției.

Lidera PAS Maia Sandu și cel al PPDA, Andrei Năstase, la un protest din PMAN din Chișinău

Lidera PAS Maia Sandu și cel al PPDA, Andrei Năstase, foștii aliați își dispută sprijinul României

Opoziție divizată

Pe fondul actualei crize de la Chișinău, conflictul dintre principalele partide de opoziție pro-europene pare de neoprit. Liderul PAS, Maia Sandu, a venit cu o reacție după ce unii deputați ai Platformei DA au acuzat-o de „manipulare a opiniei publice” și de faptul că își „asumă merite ce nu-i aparțin” în contextul sprijinului acordat de România în lupta cu COVID-19. Potrivit Maiei Sandu, ea nu a făcut altceva decât să transmită mesajul prim-ministrului României, Ludovic Orban.

„Trebuie să le mulțumim cetățenilor României și autorităților de la București. Mesajul meu – eu am mulțumit României așa cum toți trebuie să facă. În momentul când am văzut mesajul domnului președinte Iohannis, i-am scris un mesaj domnului prim-ministru Ludovic Orban. El m-a sunat imediat înapoi și mi-a zis: «Vezi, am promis că o să vă ajutăm, și vă ajutăm». Mi-a mai zis că joi va avea loc ședința Guvernului și se va stabili mai exact ce vor putea da, și pe materiale de protecție, și pe medicamente. Acesta a fost mesajul”, a declarat ea în cadrul emisiunii Puterea a Patra de la N4.

Liderul PAS s-a referit și la sprijinul anterior acordat de autoritățile de la București. „Noi chiar îi suntem recunoscători domnului prim-ministru. Am vorbit în această perioadă și au fost situații când organizațiile neguvernamentale din România și din Republica Moldova au încercat să aducă materiale de protecție din România, dar pentru că există această interdicție firească pentru mai multe țări de a nu exporta, a trebuit să intervin pe lângă domnul prim-ministru. El a scos această interdicție așa, încât aceste donații să poată să ajungă în Republica Moldova” a compeltat aceasta.

Contră politică

„Până la urmă, contează că aceste lucruri se întâmplă, până la urmă contează că aceste echipamente de protecție, aceste medicamente vor ajunge în spitale, dar și faptul că va veni și o echipă de medici. Eu cred că noi avem o mare nevoie de aceste ajutoare și trebuie să mulțumim României pentru aceste ajutoare așa cum trebuie să-i mulțumim tuturor celorlalți care ne-au ajutat și ne ajută în această perioadă”, a precizat Sandu.

Potrivit ei, criticele deputaților PPDA „mai puțin contează”: „Meritul este al României, al autorităților de la București și eu nu am făcut altceva decât să transmit mesajul domnului prim-ministru, Ludovic Orban”. Supărarea PPDA vine și pe fondul relațiilor anterioare foarte bune între liderii PPDA, precum Andrei Năstase, și ai PNL în timpul guvernării PSD de la București, respectiv a regimului Plahotniuc de la Chișinău.

Liderul PAS Maia Sandu, considerată principala contracandidată a președintelui Dodon la următoarele prezidențiale

Liderul PAS Maia Sandu, considerată principala contracandidată a președintelui Dodon la următoarele prezidențiale

Sprijin permanent

Într-un interviu pentru calm.md, citat de deschide.md, ambasadorul român Ioniță  a vorbit despre proiectele implementate de către România în Republica Moldova în acest deceniu, ajutorul necondiționat pe care îl oferă statul român cetățenilor Republicii Moldova, inclusiv în această perioadă când la nivel global toate eforturile sunt depuse în lupta cu coronavirusul, dar și despre rolul asociațiilor autorităților locale din România și Republica Moldova în consolidarea relațiilor bilaterale.

Potrivit lui Ioniță nu există niciun domeniu în care relațiile privilegiate dintre România și R. Moldova să nu-și fi lăsat amprenta. „Au crescut schimburile economice și accesul produselor Republicii Moldova pe piețele statelor europene, în primul rând în România. Suntem principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova. În momentul de față, mai mult de 70% din comerțul bilateral al Republicii Moldova are loc cu statele din Europa Occidentală”, a spus ambasadorul.

Acesta a readus aminte despre câteva acțiuni prin care România a sprijinit R. Moldova, și anume:

– A fost operaționalizat Acordul Bilateral pentru implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro pe care România l-a acordat Republicii Moldova. Sunt bani pe care România i-a oferit gratis în folosul cetățenilor Republicii Moldova, bani din care au fost renovate grădinițe, realizate proiecte de infrastructură la nivel local, construite apeducte, asigurate microbuzele școlare care circulă în toate raioanele din Republica Moldova.

– România a acordat un împrumut pentru asistența financiară Republicii Moldova în valoare de 150 milioane de euro. Tot în această perioadă am început și suntem pe cale să finalizăm gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, care va asigura securitatea energetică a Republicii Moldova prin conectarea sa la spațiul energetic european.

– România a contribuit și a finanțat renovarea a peste 1100 de grădinițe, am donat 196 microbuze școlare pentru instituții de învățământ, au fost acordate anual până la 5000 de burse de studii pentru elevii și studenții Republicii Moldova, au fost organizate programe de pregătire pentru profesori și celebrele taberele de vară ARC pentru elevi și studenți.

– Au fost renovate edificii culturale. Sala cu Orgă și Muzeul Național de Artă, care reprezintă două frumoase cărți de vizită ale municipiului Chișinău, au fost restaurate cu acești bani, iar teatrul Bogdan Petriceicu Hașdeu din Cahul a fost, practic, construit de la zero.

– A fost operaționalizat programul SMURD pe teritoriul Republicii Moldova, datorită acestuia fiind salvate vieți nu doar în România, dar și în Republica Moldova. Am trecut recent la faza a doua a acestui program SMURD extinzându-l pe întreg teritoriul Republici Moldova, inclusiv cu finanțare europeană.

– Sunt programe de colaborare, schimburi de experiență și bune practici aproape la nivelul tuturor instituțiilor administrației publice centrale. Au fost dezvoltate programe de twinning, cu sprijinul României, dar și cu participarea experților din alte state-membre ale UE.

„Prin tot ce am făcut în această perioadă, România a încercat să contribuie la apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană și la consolidarea încrederii cetățenilor în acest parcurs european care, evident, reprezintă și o excelentă oportunitate de promovare a reformelor necesare și, totodată, o excelentă oportunitate de a privi cu responsabilitate către viitor”, susține ambasadorul.

Fără propagandă

Pentru ca acest efort, pe care îl face România pentru a susține R. Moldova, să fie cunoscut de cetățenii moldoveni, Daniel Ioniță susține că trebuie promovat, pentru că este adevăr și nu propagandă, așa cum fac alții. (n.r.- referire subtilă la spectacolul mediatic oferit de autoritățile de la Chișinău și Moscova cu ocazia oricărei donații, oricât de infime, venită din Federația Rusă)

„Trebuie să fim lăsați să vorbim și mesajul nostru să fie transmis de instituțiile mass-media responsabile, astfel încât să ajungă la toți cetățenii. Noi operăm doar cu un singur instrument, el se numește adevărul, operăm cu o singură realitate care este demonstrată de faptele noastre concrete. România nu a favorizat și nu face propagandă în Republica Moldova. România a abordat întotdeauna cu un deosebit respect relațiile sale cu autoritățile și cu cetățenii Republicii Moldova și în continuare vom fi la fel de responsabili. Atunci când am observat că lucrurile, poate, nu se îndreptă spre direcția potrivită am semnalat aceste derapaje. Atunci când am constatat că anumite situații politice nu încurajează o astfel de abordare iar evoluțiile nu atestă o continuare sau o realizare a unor reforme durabile în direcția avansării agendei europene a Republicii Moldova am verbalizat toate aceste chestiuni de-o manieră sinceră și onestă. Într-adevăr, nu am procedat ca alții, ca dintr-o donație să organizăm zeci de evenimente de presă și să vorbim în exclusivitate despre acest subiect pentru că nu am crezut că este normal să procedăm în felul acesta. Am considerat că onestitatea, valoarea faptelor noastre și proiectele frumoase realizate vorbesc de la sine despre ceea ce este și ceea ce face România pentru cetățenii Republicii Moldova”, a menționat Ioniță.

În cadrul aceluiași interviu, Ambasadorul a reiterat că „România a spus că prin tot ce face aici ajută cetățenii și parcursul european al Republicii Moldova și a demonstrat în cei zece ani de Parteneriat Strategic că asta face. Astfel va proceda și în continuare chiar dacă, uneori, unii actori de la Chișinău nu demonstrează că sunt interesați să realizeze reforme durabile în direcția avansării acestei agende europene și nu conferă garanția unui parcurs european pentru Republica Moldova”.

Liderul rus Vladimir Putin, înger politic pentru președintele Igor Dodon

Liderul rus Vladimir Putin, înger politic pentru președintele Igor Dodon

UE vs. Kremlin

La rândul său, șeful delegației Parlamentului European la Comitetul de Asociere UE-Moldova, Siegfried Mureșan, este convins că ajutorul Uniunii Europene și ajutorul Federației Ruse pentru R. Moldova merg în direcții diametral opuse. „Este mai clar ca niciodată că ajutorul din partea Uniunii Europene este într-o antiteză cu cel oferit de Federația Rusă. Guvernul R. Moldova ar trebui să susțină parteneriate în beneficiul cetățenilor săi, nu parteneriate bune doar pentru Federația Rusă și pentru prietenii săi de la Chișinău”, precizează oficialul.

Astfel, Siegfried Mureșan a enumerat plusurile asistenței oferite de UE și minusurile celei venite din Federația Rusă. „UE ajută tot mai mult, tot mai rapid și tot mai simplu R. Moldova de la declanșarea epidemiei de COVID-19. În plus față de sprijinul pe care îl oferim permanent cetățenilor R. Moldova, UE a pus la dispoziția R. Moldova fonduri europene nerambursabile în valoare de 87 de milioane de euro pentru nevoile urgente din R. Moldova în această perioadă de criză. De asemenea, Comisia Europeană a propus o asistență macrofinanciară de 100 de milioane de euro în condiții avantajoase, cu scopul de a atenua efectele crizei COVID-19 asupra economiei țării”, spune Mureșan.

În același timp, europarlamentarul afirmă că ajutorul promis de Federația Rusă „este tot mai mic, tot mai neclar, impune condiții tot mai grele și împovărează tot mai mult cetățenii R. Moldova”.

Împrumutul dinspre Federația Rusă, care inițial însuma 500 de milioane de euro, acum s-a topit și se mai discută doar de 200 de milioane de euro. Acest presupus împrumut impune condiții care arată că obiectivul Federației Ruse nu este să ajute cetățenii R. Moldova, ci să crească dependența Moldovei de Kremlin. Spre exemplu, faptul că acordul prevede că datoriile private ale companiilor moldovenești către băncile rusești pot fi transformate în datorii de stat arată că nu avem o imagine clară cu privire la cât se îndatorează R. Moldova în fața Rusiei prin acest acord și cât trebuie să dea înapoi”, punctează sursa citată.

În același context, condițiile impuse de UE pentru acordarea de asistență macrofinanciară Guvernului R. Moldova prevăd reforme în domeniul justiției, în prevenirea și combaterea spălării banilor și reforme ce vor contribui la consolidarea sectorului financiar al republicii.

Sunt reforme care garantează că beneficiarii ajutorului macrofinanciar vor fi cetățenii R. Moldova, nu clasa politică. Federația Rusă, pe de altă parte, oferă un credit cu condiții ce nu avantajează cetățenii țării, ci îi afectează și îi împovărează cu noi datorii. Securitatea economică a țării va avea de suferit, iar cetățenii vor fi cei pe umerii cărora se vor achita aceste datorii private”, a conchis acesta.

De menționat că Parlamentul R. Moldova a ratificat săptămâna trecută Acordul de împrumut cu Federația Rusă, însă acesta a fost suspendat de Curtea Constituțională. Înalta Curte urmează să ia o decizie în privința constituționalității acestui document pe 7 mai. (Karadeniz Press)

Share our work
Varșovia, pedepsită de Comisia Europeană

Varșovia, pedepsită de Comisia Europeană

Comisia Europeană a pus gând rău liderilor polonezi

Comisia Europeană a pus gând rău liderilor polonezi

Comisia Europeană a lansat o nouă procedură de infringement împotriva Poloniei, de această dată din cauza unei noi legi care permite sancționarea judecătorilor care critică reformele controversate în domeniul, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Într-un comunicat de presă, Comisia Europeană consideră că această lege ”subminează independența judecătorilor polonezi și este incompatibilă cu supremația legii UE”. ”Noua lege împiedică tribunalele poloneze de a aplica direct anumite dispoziții ale legislației UE care protejează independența judiciară”, arată comunicatul Comisiei.

Comisia notează că noua lege lărgește noțiunea de infracțiune disciplinară și prin aceasta crește numărul cazurilor în care conținutul deciziilor judiciare pot fi calificate ca infracțiune disciplinară. Mai mult, Comisia notează că noua lege introduce dispoziții care cer judecătorilor să divulge informație specifică cu privire la activitățile lor non-profesionale.

Este a patra procedură de infringement lansată de către executivul european împotriva reformelor făcute de partidul naționalist ”Lege și Dreptate” (PiS), aflat la putere în Polonia. (N.G.)

Share our work
Balcanii, pregătiri intense pentru sezonul turistic

Balcanii, pregătiri intense pentru sezonul turistic

Grecia mizează pe relansarea turismului

Grecia mizează pe relansarea turismului

Autorităţile bulgare plănuiesc să deschidă la 1 iulie sezonul turistic estival, în contextul crizei care afectează puternic acest domeniu din cauza pandemiei de coronavirus, a anunţat marţi ministrul turismului bulgar, Nikolina Anghelkova, citată de agenția TASS, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Criza din domeniul turismului are un caracter fără precedent. Este important să unim eforturile guvernului, autorităţilor locale şi reprezentanţilor businessului pentru a ieşi din această criză. Bulgaria are posibilităţi turistice bogate, de aceea sper că în final această criză ne va face pe toţi mai puternici. Din 15 iunie, şi posibil chiar mai devreme, vor începe pregătirile, iar de pe 1 iulie intenţionăm să deschidem sezonul turistic estival”, a spus Anghelkova.

Regim de vize simplificat

Aceasta a subliniat că turismul este o parte importantă a economiei bulgare, iar pentru a restabili domeniul Bulgaria se va orienta în acest an spre dezvoltarea turismului intern.
De asemenea, potrivit TASS, oficialul a declarat că „se discută problema înlesnirii regimului de vize pentru oaspeţii tradiţionali din Turcia şi Rusia”. De prevederi similare se vor bucura și turiștii din unele state arabe.

Activitatea turistică din Bulgaria a fost suspendată pe 17 martie, iar de pe 19 martie, la ordinul ministrului sănătăţii Kiril Ananiev ţara şi-a închis frontierele pentru cetăţenii ţărilor afectate de coronavirus, inclusiv statele din UE, în afara celor care tranzitează teritoriul Bulgariei.

Nikolina Anghelkova a precizat că planurile pentru restabilirea domeniului turistic vor fi prezentate în viitorul apropiat celulei operative pentru combaterea COVID-19.

Hotelurile, restaurantele şi cafenelele din staţiunile Bulgariei vor funcţiona cu respectarea măsurilor antiepidemice.

Într-o încercare de relansare a turismului intern, o serie de deputați bulgari au propus acordarea tuturor cetățenilor bulgari a unor tichete de vacanță de aproximativ 210 leva (107 euro), care ar putea fi folosite exclusiv în Bulgaria până la sfârșitul anului 2021.

Potrivit celui mai recent bilanţ, numărul de persoane contaminate în Bulgaria este de aproape 2000, în timp ce câteva zeci au decedat şi aproximativ 300 s-au vindecat.

Pașapoarte COVID-19

Miniştrii Turismului din UE au discutat anterior despre modul în care pot ajuta acest sector afectat de pandemia de coronavirus şi au căzut de acord să introducă aşa-numitele „paşapoarte Covid-19” precum şi să analizeze posibilitatea deschiderii unor coridoare speciale pentru călătorii, transmite DPA, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Turismul a înregistrat un declin imens şi neaşteptat (…) din cauza pandemiei de coronavirus”, a declarat ministrul croat al Turismului, Gari Cappelli, care a prezidat videoconferinţa, în condiţiile în care Croaţia deţine în prezent preşedinţia rotativă a UE.

„Avem nevoie de un plan comun, la nivel european, pentru a gestiona criza”, a spus Gari Cappelli la finalul reuniunii. Acest plan ar trebui să includă un document „bazat pe un protocol valabil în toate ţările membre UE”, a adăugat oficialul croat. „Am început de asemenea să discutăm despre coridoare de călătorie aeriene, feroviare şi terestre şi sper că vom putea ajunge la un acord şi asupra acestora. Acolo unde nu vom putea, vom merge spre acorduri bilaterale cu ţările interesate”, a mai spus Gari Cappelli.

Plan Marshall pentru turism

Croaţia, ţară al cărei litoral la Marea Adriatică se întinde pe o lungime de peste 1.500 de kilometri şi cuprinde mii de insule, este puternic dependentă de veniturile din turism, la fel ca şi Grecia, Italia, Spania şi Portugalia.

Însă întreaga Uniunii Europeană este interesată de modul cum evoluează lucrurile în turism, sector care este responsabil pentru 10% din Produsul Intern Brut şi asigură locuri de muncă pentru aproape 12% din totalul persoanelor angajate în UE, susţine ministrul croat al Turismului.

La rândul său, comisarul european pentru piaţa internă, francezul Thierry Breton, a apreciat că sectorul turismului va avea nevoie de „fonduri fără precedent pentru a depăşi criza”. Potrivit lui Thierry Breton „este nevoie de un „nou Plan Marshall” cu un buget european puternic, pentru a relansa Europa şi a pune la punct o uniune mai puternică şi mai rezistentă” a apreciat comisarul european într-un comunicat publicat la finalul videoconferinţei miniştrilor Turismului.

La rândul său, Directorul Comisiei Europene pentru Turism (ETC), Eduardo Santander, susţine că sectorul turismului din Europa are nevoie de 375 miliarde de euro pentru a se redresa de pe urma crizei generate de pandemia de coronavirus (COVID-19) şi a-şi relua operaţiunile.

Pașapoartele COVID-19 pot deveni obligatorii pentru a vizita statele balcanice

Pașapoartele COVID-19 pot deveni obligatorii pentru a vizita statele balcanice

Dilema grecească

Grecia se pregăteşte să-i întâmpine pe turiştii străini în iulie, dar sosirile nu vor fi din toată lumea, aşa cum se întâmplă în fiecare an, a anunţat ministrul Turismului, Charis Theocharis, într-un interviu acordat BBC, informează publicaţia Greek Reporter, citată de mass-media regională.

„Deschiderea frontierelor este ceva ce trebuie discutat cu experţii din sănătate şi sperăm că vor fi de acord cu o deschidere graduală. Avem ca obiectiv luna iulie pentru primirea turiştilor, dar ei nu vor putea veni din orice destinaţie”, a explicat Theocharis.
Săptămâna aceasta, ministrul Turismului a anunţat că autorităţile de la Atena vor să introducă „un paşaport de sănătate”, care va servi ca dovadă că o persoană nu este infectată cu COVID-19.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a emis un comunicat prin care atrage atenția că impunerea unor astfel de măsuri este prematură deoarece nu există dovezi că o persoană care a avut deja COVID-19 nu poate fi infectat din nou.

Sezonul turistic din acest an va dura doar trei luni, în perioada iulie-septembrie, a explicat Theocharis, adăugând că, dacă evoluţiile sunt pozitive, în perioada octombrie – noiembrie s-ar putea înregistra o creştere a numărului de turişti în Grecia. Totuşi, cea mai mare dificultate pentru Grecia, dependentă de turism, va fi să stabilească exact cine şi cum va putea intra în ţară.

Sunt în derulare discuţii la nivelul UE pentru determinarea modurilor în care cetăţenii blocului comunitar îşi vor putea efectua vacanţele anuale în 2020, a declarat ministrul elen al Turismului.

Relaxare treptată

Anterior, autorităţile de la Atena au decis prelungirea cu o săptămână, până pe 4 mai, a restricţiilor impuse pentru încetinirea răspândirii noului coronavirus, menţionând că o relaxarea a acestora se va face gradual în lunile mai şi iunie.

Autorităţile de la Atena au impus la jumătatea lunii martie o închidere totală a spaţiilor publice în scopul limitării propagării COVID-19, Grecia înregistrând un bilanţ semnificativ mai bun decât multe alte ţări europene.

Grecia a raportat câteva mii de de cazuri înregistrate oficial de coronavirus şi peste o sută de decese.

Turismul este un motor-cheie al economiei Greciei, ţară care în 2018 a pus capăt celui de-al treilea program de asistenţă financiară internaţională convenit după criza financiară din 2010. (N.G.)

Share our work
Miliarde pentru turismul UE

Miliarde pentru turismul UE

Oficialii europeni analizează posibilitățile de sprijinire a sectorului turistic din statele membre

Oficialii europeni analizează posibilitățile de sprijinire a sectorului turistic din statele membre

Directorul Comisiei Europene pentru Turism (ETC), Eduardo Santander, susţine că sectorul turismului din Europa are nevoie de 375 miliarde de euro pentru a se redresa de pe urma crizei generate de pandemia de coronavirus (COVID-19) şi a-şi relua operaţiunile, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ-PRESS. „Uniunea Europeană estimează că sunt necesari aproximativ 255 de miliarde de euro pentru a ajuta statele membre să redreseze industria şi aproximativ 120 de miliarde de euro pentru investiţii suplimentare, pentru a-i ajuta pe operatori şi antreprenori să-şi reia operaţiunile”, a declarat Eduardo Santander, într-un interviu acordat duminică agenţiei portugheze de presă Lusa.

Șomaj masiv

În timp ce sectorul turismului din Europa stagnează, din cauza restricţiilor impuse de statele membre pentru a ţine sub control pandemia, inclusiv limitarea călătoriilor între ţări, „turismul a trecut de la 100% la zero” şi astăzi „este redus practic la 10% din ce era”, ţinând cont de pierderile totale, a explicat oficialul ETC. „Totul este în mod egal afectat, deoarece întregul lanţ valoric din turism este interconectat. De la vasele de croazieră, la alţi operatori, şi în special companiile aeriene, toată lumea înregistrează pierderi masive, cu scăderi de la 45% pentru operatorii aerieni la 70% pentru hoteluri şi restaurante”, a explicat Santander.

Acesta a estimat că actuala criză „este reflectată în nivelul ridicat al şomajului în sectorul turismului din Europa, „fiind în pericol zece milioane de locuri de muncă pe continent dacă situaţia continuă în următoarele luni”.

Cele mai afectate vor fi ţările unde turismul are un aport ridicat în PIB, precum Grecia, Portugalia, Spania şi Italia, a avertizat directorul Comisiei Europene pentru Turism.
România este membră din anul 1998 în Comisia Europeană pentru Turism (ETC) – organism nonprofit care reuneşte organizaţiile naţionale de turism din Europa.

Plan Marshall pentru turism

Turismul european este foarte afectat de criza Covid19, semnalul de alarmă fiind tras de Comisia Europeană împreună cu Parlamentul European, relatează RFI. Comisarul pieței interne Thierry Breton le-a vorbit în 21 aprilie deputaților europeni despre necesitatea unui „plan Marshall” pentru acest sector aflat în criză.

Turismul european reprezintă 10% din PIB al UE, spune Thierry Breton, iar relansarea sa va trece prin acumularea de datorii pe care statele vor fi nevoite să le facă.

Si pentru că aproape toate statele europene vor fi nevoite să facă apel la împrumuturi, toate vor trebui să aibă un acces egal la piața de credit și dobânzi egale, mai considera sursa citată.

Iată un prim pas catre o mutualizare a datoriilor, cerută fără succes deja de Italia și repusă pe masă de comisarul pieței interne Thierry Breton, dar și de colegul său comisar al industriei, italianul Paolo Gentiloni.

Grecia mizează pe relansarea turismului

Grecia mizează pe relansarea turismului

Dezastru economic

Organizația Mondială a Turismului prevede o scădere a activității în domeniu în 2020 până la o treime din activitatea înregistrată în 2019, fie între 40 și 60 de miliarde de euro pierdere pentru fiecare stat european și câteva milioane de locuri de muncă în pericol la nivelul întregii UE.

Serviciile Comisiei Europene sunt pe cale să analizeze impactul crizei Covid19 pentru fiecare sector în parte, iar pentru turism sau mai ales pentru turism, Thierry Breton cere un plan de tip plan Marshall.

Deputații europeni, reuniți prin videoconferință cu Thierry Breton, sunt de acord cu această abordare.

Fiecare grup politic european își revendică însă acum meritul de a fi atras atenția privind necesitatea unui ajutor financiar robust (vorbim de peste un trilion de euro) pentru acest sector. Urgența este subliniată, dar pentru moment doar Comisia Europeană și mai precis Thierry Breton trebuie să aducă idei concrete pentru a găsi acești bani.

Iar în timp ce țări ca Franța, Italia, Spania și Grecia, care au destinații turistice tradiționale, așteaptă o salvare de la UE, Belgia își invită cetățenii să rămână acasă pentru vacanțele de vară.

„Si dacă ați redescoperi Belgia?”: iată mesajul lansat pe rețelele sociale de Oficiul Belgian de Turism care propune pentru perioada de după izolare, vizite și diferite activități estivale în Flandra sau în Valonia în locuri aproape necunoscute, dar pitorești. (N.G.)

Share our work
UE forțează normalizarea relațiilor dintre Serbia și Kosovo

UE forțează normalizarea relațiilor dintre Serbia și Kosovo

Kosovo, problema strategica in Balcani

Kosovo, problema strategica in Balcani

Fostul ministru de externe slovac Miroslav Lajcak a fost numit de UE reprezentant special pentru monitorizarea normalizării relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo, relatează mass-media occidentală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Lajcak, cunoscut pentru rolul jucat în obținerea independenței Republicii Muntenegru față de Serbia și în calitate de fost Înalt Reprezentant pentru Bosnia-Herțegovina (2007-2009), este considerat unul dintre principalii artizani ai politicii UE față de statele balcanice. Acesta preia funcţia în contextul în care Republica Kosovo se afundă din ce în ce mai adânc în criză politică şi se poate confrunta cu ostilitate, deoarece Slovacia este unul din cele cinci state membre ale UE care refuză să recunoască independenţa Kosovo, alături de Spania, Grecia, România şi Cipru.

Refuz categoric

Belgradul refuză să recunoască fosta sa provincie, care şi-a declarat independenţa în 2008. Ambele ţări aspiră să adere la Uniunea Europeană, dar trebuie să-şi rezolve diferendele înaintea de a avea şansa să-şi îndeplininească acest obiectiv.

Între cele două state balcanice izbucnesc frecvent conflicte comerciale și politice, pe fondul exacerbării în scop electoral a diferendelor de către elitele politice din cele două state.

Criză guvernamentală

Două dintre cele trei mari partide din Kosovo au avut nevoie de patru luni pentru a crea o coaliţie de guvernare după alegerile din octombrie, dar nu a fost nevoie decât de şapte săptămâni pentru ca alianţa să se destrame şi premierul Albin Kurti să fie demis, relatează mass-media regională.

Coaliţia guvernamentală s-a dezintegrat, pretextul fiind disputele pe marginea strategiei de combatere a pandemiei de coronavirus. Potrivit analiștilor politici

Dar cele trei partide nu au reuşit să se pună de acord asupra mai multor chestiuni, între care relaţiile cu Serbia şi discuţiile privind normalizare relaţiilor.

Guvernul de coaliţie din Kosovo a fost demis printr-o moţiune de cenzură, punctul culminant al luptelor interne pentru putere care privează teritoriul sărac de conducere în plină pandemie de coronavirus, relatează AFP.

Moţiunea de cenzură, depusă de partidul minoritar în coaliţia condusă de premierul Albin Kurti, a obţinut 82 de voturi în parlament, în timp ce 32 de deputaţi au votat împotrivă şi unul s-a abţinut. (N.G.)

Share our work