Dodon, pelerinaj geopolitic eurasiatic

Dodon, pelerinaj geopolitic eurasiatic

Președintele rus Putin, alături de liderii statelor membre UEEA

Președintele rus Putin, alături de liderii statelor membre UEEA

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a avut la Nur-sultan (n.r.-Astana), capitala Kazahstanului, primele întîlniri informale cu Vladimir Putin, Alxandr Lukașenco și alți lideri ai țărilor Uniunii Eurasiatice, relatează mass-media de la Chișinău, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Vizita de lucru în Republica Kazahstan, unde are  loc ședința Consiliului Suprem al Uniunii Economice Euroasiatice, va dura două zile, 28-29 mai. Agenda vizitei prezidențiale la Nur-Sultan prevede și întrevederi bilaterale cu liderii mai multor state-membre ale UEEA, precum Federația Rusă, Azerbaidjan, Kazahstan, etc..

Menționăm că Republica Moldova a obținut statutul de observator al Uniunii Economice Eurasiatice în luna mai 2018, datorită susținerii unanime a țărilor-membre ale acestei organizații. Cooperarea dintre Moldova și UEEA, care a început formal din momentul semnării Memorandumului corespunzător, în luna aprilie 2017. Organizația este considerată de unii analiști ca un vehicul pentru subordonarea statelor membre intereselor Kremlinului.

Președintele rus, Vladimir Putin, înger geopolitic pentru Igor Dodon

Președintele rus, Vladimir Putin, înger geopolitic pentru Igor Dodon

Desant în Rusia

Săptămâna trecuta, Igor Dodon a declarat că va pleca săptămâna aceasta la Moscova unde se va întâlni cu liderul rus Vladimir Putin. În marja unei întâlniri cu ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Vasneţov, președintele Dodon a declarat că la întoarcerea din Kazahstan, va întreprinde o vizită în Ufa, capitala Republicii Başkortostan, unde vor fi semnate acorduri de colaborare dintre această republică rusă și 4 regiuni ale Moldovei. (M.B.)

Share our work
ANALIZĂ: Dodon forțează integrarea R. Moldova în blocul condus de Moscova Recomandat

ANALIZĂ: Dodon forțează integrarea R. Moldova în blocul condus de Moscova Recomandat

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, se mândrește cu relațiile apropiate pe care le are cu omologul rus Vladimir Putin

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, se mândrește cu relațiile apropiate pe care le are cu omologul rus Vladimir Putin

Înaintea alegerilor parlamentare din această toamnă, președintele pro-rus al Republicii Moldova face noi demersuri pentru relații mai apropiate cu Moscova, semnând un tratat prin care țara sa obține statutul de observator în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice, scrie portalul de limbă engleză Balkan Insight într-o amplă analiză despre mișcările președintelui Igor Dodon de apropiere față de Rusia.

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a semnat, în data de 14 mai, actul prin care Moldova a obținut statutul de observator în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice (EEU), controlat de Moscova, și format din Rusia, Armenia, Belarus, Kazahstan și Kârgâzstan.

„La finalul Consiliului Economic Eurasiatic am avut o întrevedere cu președintele rus Vladimir Putin și i-am mulțumit pentru sprijinul acordat în demersul de obținere a statutului de observator al Republicii Moldova în UEM”, a scris Dodon pe pagina personală de Facebook.

De la inaugurarea sa în 2016, Dodon a insistat în mod repetat ca fosta republică sovietică să renunțe la actualul său acord comercial cu Uniunea Europeană și să revină pe orbita Rusiei.

În aprilie anul trecut, el a semnat un memorandum de cooperare cu Uniunea Eurasiatică, în ciuda criticii guvernului pro-occidental și pro-Uniunea Europeană de la Chișinău, care a declarat că această măsură nu are nici un efect juridic și are doar rolul de a submina eforturile de consolidare a unor legături mai strânse cu Uniunea Europeană .

O coaliție de partide proeuropene este la putere în Republica Moldova din 2009 (n.r.: sub diferite formule de alianță) și a semnat un acord de asociere cu UE cinci ani mai târziu.

Cu toate acestea, guvernul a fost afectat de o criză economică, de corupție, scandaluri politice și de proteste în masă împotriva delapidării a aproximativ un miliard de euro din sistemul bancar în 2014. În consecință, nu este clar în ce mod alegătorii își vor exprima opțiunile electorale în alegerile din toamna acestui an.

Republica Moldova, la răscruce geopolitică

Republica Moldova, la răscruce geopolitică

Președinte Dodon, acuzat că încalcă legislația

În același timp, guvernul a criticat aspru ultima mișcare a lui Dodon. Speakerul Parlamentului, Andrian Candu, la 15 mai, a declarat ironic că numai Dodon și partidul socialist pro-rus de opoziție, pe care l-a condus înainte de a deveni președinte, au obținut statutul de observator în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice.

„Acordurile de politică externă și angajamentele țării față de alte state trebuie să fie aprobate de parlamentul Moldovei și de guvern – altfel ele sunt nule”, a spus Candu.

El a subliniat, de asemenea, că, potrivit articolului 66 din Constituție, competențele parlamentului includ aprobarea direcțiilor principale ale politicii interne și externe a statului și dreptul de suspendare și anulare a tratatelor internaționale.

Analistul economic Roman Chirca a declarat pentru BIRN că Dodon a riscat acționând ilegal.

„Aceasta este o acțiune politică sau geo-politică și, mai mult, acest statut trebuia inventat mai ales pentru Moldova. Acordarea acestui statut nu are niciun temei juridic, deoarece trebuie votată de parlament pentru a intra în vigoare. Până atunci, participarea lui Dodon la orice întâlnire a Uniunii Eurasiatice este ilegală „, a spus el.

În ciuda acestui fapt, Dodon a intensificat conflictul o zi mai târziu, la o conferință de presă de jumătate de oră, exagerând pretinsele beneficii obținute de Republica Moldova din statutul de observator în UEE.

„În perioada 2013-2016, exporturile către țările membre ale Uniunii Eurasiatice au scăzut dramatic – mai mult de jumătate”, a reamintit el.

„Numai în 2017, în urma acordurilor pe care le-am încheiat cu președinții acestor state, am avut o dinamică pozitivă. Dar potențialul este enorm „, a adăugat Dodon.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică din Moldova, 67% din exporturile din primele trei luni ale anului 2018 s-au dus pe piețele europene, iar 24% au revenit numai pieței din România, care a depășit deja Rusia ca principal partener comercial al Moldovei.

Pe de altă parte, exporturile către țările CSI, inclusiv Rusia, au scăzut de la 20% la 17% între 2017 și 2018 – în jur de 11% din acestea s-au dus pe piețele rusești.

Declinul comercial cu estul a fost cauzat în special de embargoul rus impus în 2013 asupra importurilor de alimente și vin din Moldova; Rusia a fost în trecut de departe cea mai mare piață pentru produsele moldovenești.

Din 2013, Moldova și-a reorientat exporturile către piețele UE.

În pofida acestei tendințe, Dodon insistă asupra faptului că Moldova va câștiga cel puțin trei avantaje importante de la apropierea de UEE.

Exporturile pe aceste piețe vor crește, cetățenii moldoveni care lucrează în străinătate în statele UEE vor avea mai multe privilegii și, în cele din urmă, Gazpromul rus va oferi Moldovei prețuri mai bune pentru gazele naturale.

Cu toate acestea, articolul 109 din Tratatul UEE avertizează că țările cu statut de observator nu pot fi implicate în nici un fel în procesul de luare a deciziilor în blocul UEE, făcând rolul lor mai mult sau mai puțin unul decorativ.

Statele observatoare pot obține, de exemplu, „documentele adoptate de Uniune care nu conțin informații confidențiale”.

Pe de altă parte, statele observatoare trebuie să se „abțină de la orice acțiune care ar putea încălca interesele Uniunii și ale statelor membre, precum și obiectul și scopul prezentului tratat”.

Vladimir-Putin-sprijin-electoral-pentru-socialiști

Vladimir-Putin-sprijin-electoral-pentru-socialiști

Moscova speră să stimuleze șansele socialiștilor

Cu mai puțin de șase luni înainte de alegerile parlamentare din Moldova, campania electorală este deja în plină desfășurare cu dezbateri aprinse în rândul publicului și al partidelor.

Experții spun că divizarea electorală în partidele pro-ruse ori pro-europene, care a dominat agenda politică a țării de ani de zile, va fi o chestiune esențială în perioada următoare.

În acest context, Rusia este obligată să facă tot ceea ce poate pentru a ajuta la obținerea victoriei de către partidele socialist și anti-UE.

Cu toate acestea, expertul economic Sergiu Gaibu a declarat pentru BIRN că noul statut al Republicii Moldova în UEE va avea un efect puțin tangibil.

El a menționat că piața rusă, precum și cele ale tuturor statelor din CSI, au suferit o criză severă după scăderea prețurilor petrolului în 2014 și nu s-au recuperat suficient pentru a face blocul atractiv din punct de vedere economic.

„Ar fi o greșeală strategică pentru companiile moldovenești să părăsească piețele europene pentru piețele din CSI, care sunt mult mai instabile și într-o criză politică și economică”, a spus el.

„Politicienii moldoveni care promovează reorientarea politicii economice spre CSI acționează de facto împotriva intereselor economice naționale”, a adăugat el.

Gaibu a subliniat, de asemenea, că Rusia pare să favorizeze doar câteva companii moldovenești, sugerând că interesele politice sunt primordiale.

„Regimul selectiv aplicat de autoritățile ruse în privința companiilor orientate spre export și schimbările frecvente bazate pe interese geopolitice nu favorizează o atitudine durabilă durabilă pentru marii producători naționali”, a spus Sergiu Gaibu.

Materialul a fost tradus și adaptat după o analiză publicată de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnată de Mădălin Necșuțu

Share our work
Erevanul, mai aproape de UE

Erevanul, mai aproape de UE

Armenia-mizează-pe-relația-bilaterală-cu-Uniunea-Europeană

Armenia-mizează-pe-relația-bilaterală-cu-Uniunea-Europeană

Parlamentul de la Erevan, Adunarea Națională a Armeniei, a ratificat în unanimitate Acordul privind parteneriatul extins cu UE și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și cu țările membre ale acestei organizații, relatează mass-media locală, citată de presa de la București.

Acordul, votat de 95 de deputați din cei 105 de membrii ai Parlamentului unicameral de la Erevan, este compus din 3 părți, fiind atinse problemele politice, dispozițiile referitoare la dialogul și reforma politică, cooperarea în domeniul securității, precum și sarcinile legate de justiție și drepturile omului, o problemă constantă semnalată de Uniunea Europeană.

Valori comune

De asemenea, Acordul instituie un arc instituțional care va coordona relațiile Armenia-UE, fosta republică sovietică sperând să atragă cât mai multe resurse financiare nerambursabile din partea blocului comunitar. Erevanul este membru al Uniunii Economice Eurasiatice, controlate de Federația Rusă.

Potrivit ministrului armean de externe, Karen Nazaryan, acordul ridică la un nou nivel relațiile bilaterale ale Armeniei cu UE, „bazate pe valori comune și legături strânse”.

Presiuni rusești

În 2013, Armenia a încheiat negocierile cu UE privind Acordul de asociere, inclusiv privind zona de liber schimb, dar, în același an, sub presiunea Moscovei, si-a schimbat radical cursul și a refuzat să semneze Acordul, aderand la Uniunea Vamală sub conducerea Rusiei, care a fost ulterior reformatata în Uniunea Economică Eurasiatică.

În 2015, Armenia a inițiat noi negocieri privind un alt acord cu Uniunea Europeană, fără partea economică. Erevanul a semnat acordul de parteneriat cu Uniunea Europeană în cadrul summit-ului ”Parteneriatului Estic” în luna noiembrie a anului trecut. (M.A.B.)

Share our work