KazMunayGas pregateste investitii de 10 de miliarde de dolari in urmatorul deceniu

KazMunayGas pregateste investitii de 10 de miliarde de dolari in urmatorul deceniu

kazmunaygas

Kazahii de la KazMunayGas, grup ce detine pachetul majoritar la Rompetrol, au planuri mari de investitii pentru viitorul apropiat. Grupul a anuntat ca va investi 1.500 miliarde tenge (9,9 miliarde de dolari) in explorare si productie in urmatorul deceniu, in incercarea de a-si dubla rezervele de titei si gaz condensat, a declarat, luni, directorul general Lyazzat Kiinov, citat de agentiile internationale de presa. Potrivit acestuia, in prezent rezervele de hidrocarburi ale KazMunayGas se ridica la 800 milioane de tone. ‘Vrem sa ne dublam rezervele in urmatorii 10 ani, pana la 1,4 miliarde tone’, a declarat Kiinov la o conferinta de presa. ‘In general, ne gandim sa investim 1.500 miliarde tenge pana in 2022’, a adaugat directorul general al KazMunayGas. Kiinov a mai spus ca majorarea rezervelor va duce la cresterea valorii de piata a KazMunayGas, precum si a productiei sale. Pana in 2022, KazMunayGas vrea sa-si majoreze productia anuala de petrol cu 60%, pana la 35,4 milioane tone. KazMunayGas controleaza KazMunayGas Exploration Production, societate listata la Londra, precum si peste 40% din depozitele petroliere din regiunile Mangistau si Atyrau din vestul Kazahstanului. In plus, KazMunayGas face parte din consortiul multinational care dezvolta uriasul zacamant petrolifer Kashagan, cea mai mare descoperire petroliera din ultimii 40 de ani.

Strategii pe termen lung

Saptamana trecuta, KazMunayGas a strans trei miliarde de dolari din doua emisiuni de eurobonduri, parte dintr-un program de imprumuturi de pana la 10,5 miliarde de dolari. Lyazzat Kiinov a precizat ca cea mai mare parte a celor trei miliarde de dolari va fi utilizata pentru refinantarea datoriilor vechi si investitii la proiectul Kashagan. intrebat daca KazMunayGas ar putea cumpara participatia de 8,4% la Kashagan pe care ConocoPhillips a scos-o la vanzare, Kiinov a raspuns: ‘suntem multumiti cu participatia noastra de 16,8%. Nu vrem sa fim jucatorul principal la Kashagan’. Se estimeaza ca zacamantul Kashagan ar contine rezerve de aproximativ 30 de miliarde de barili, dintre care opt pana la 12 miliarde de barili sunt potential exploatabili. KazMunayGas s-a alaturat acestui proiect in calitate de actionar in anul 2005 si ulterior si-a dublat participatia la 16,8%. Companiile Eni, ExxonMobil, Royal Dutch Shell si Total detin participatii similare, in timp ce ConocoPhillips detine 8,40%, iar compania nipona Inpex are o participatie de 7,56%. KazMunayGas este o companie petroliera controlata de statul kazah. In luna august 2007, KazMunayGas a semnat un acord de achizitie de actiuni cu Rompetrol Holding SA (Elvetia) pentru 75% din titlurile companiei olandeze The Rompetrol Group. Ulterior, omul de afaceri Dinu Patriciu a vandut participatia de 25 la suta pe care o mai detinea la Rompetrol Group catre compania KazMunayGas /KMG/, care a ajuns sa controleze in totalitate grupul Rompetrol.

Share our work
Eugen Carpov despre incidente de la Varnita: Pacificatorii trebui sa preintampine astfel de situatii

Eugen Carpov despre incidente de la Varnita: Pacificatorii trebui sa preintampine astfel de situatii

Eugen-Carpov-Nina-Stanski-parti-egale

Vicepremierul pentru integrare al Republicii Moldova, Eugen Carpov, a declarat luni in cadrul unui interviu pentru Europa Libera ca este nevoie ca trupele de pacificatori de pe Nistru sa actioneze ca astfel de situatii, ca cea de la Varnita in care separatistii transnistreni au incercat sa instaleze unilateral un post de control, sa nu se mai repete. „Pacificatorii trebuie sa contribuie ca asemenea incidente sa nu se intample. Iar in cazul in care una dintre parti incalca flagrant regulamentele din zona de securitate mecanismele instituite in cadrul mecanismului de pacificare trebuie sa fie activate imediat. Aceasta inseamna ca observatorii militari din partea tuturor participantilor in Comisia Unificata de Control (CUC) trebuie sa se deplaseze la fata locului pentru, in primul rand, a documenta situatia si a intreprinde masuri care sa stopeze orice degradare sau tensiune in continuare. Spre regret, in ultima situatie care s-a produs din nou au avut loc taraganari in iesirea observatorilor militari la fata locului. S-au deplasat membrii CUC de la Chisinau. Au fost si reprezentantii din partea ucrainenilor. Spre regret, altii nu s-au deplasat”, a declarat Carpov.

Retragerea trupelor rusesti stationate ilegal

Nu in ultimul rand, acesta a cerut ca trupele rusesti sa se retraga din aceasta zona iar dialogul sa continue numai pe cai diplomatice. „Referitor la necesitatea retragerii trupelor militare rusesti de pe teritoriul Republicii Moldova – nu s-a produs pe parcursul ultimelor 20 de ani nici o schimbare in pozitia oficiala atat a Chisinaului cat si a tuturor actorilor internationali. Trupele militare care stationeaza ilegal trebuie retrase. Dialogul cu toate partile implicate in reglementarea conflictului transnistrean trebuie purtat pe cai diplomatice, politice, prin consultari, prin convingere, prin compromis. Astfel ca sa revenim la situatia pe care ne-o dorim. daca este vorba despre formatul 5+2, acest format este unul eficient, este unul lucrativ care a progresat de la un format care era initial compus din trei actori, dupa care au devenit cinci, acum avem 5+2, adica sapte parteneri care au aceeasi sarcina”, a completat oficialul de peste Prut.

Share our work
Vicepremierul ucrainean: este imposibil de denuntat juridic contractul energetic cu Rusia

Vicepremierul ucrainean: este imposibil de denuntat juridic contractul energetic cu Rusia

Vicepremierul Ucrainei, Iuri Boiko, impreuna cu directorul Gazprom, Aleksei Miller

Vicepremierul Ucrainei, Iuri Boiko, impreuna cu directorul Gazprom, Aleksei Miller

Vicepremierul ucrainean Iuri Boiko a declarat sambata ca este imposibil ca Ucraina sa poata desface contractul energetic cu Rusia prin intermediul cailor legale in justitie. Aceasta opinie a fost exprimata de oficialul de la Kiev in cadrul unui interviu pentru ziarul Zerkalo Nedeli. „Din pacate nu avem niciun temei legal pentru un proces. Pentru ca aceste provizioane salbatice, motiv pentru care am fi putut ajunge la judecata, are fost scoate, cand au fost semnate acordurile de la Harkov. Ma refer la penalitati”, a declarat Iuri Boiko. El a mai reamintit ca, potrivit contractului, pretul actual al gazului pentru Ucraina este de 406 dolari pe mia de metri cubi, acelasi pret pe care il platesc tari precum Ucraina, Slovacia si Polonia. „Asadar, daca pretul ar fi fost mai mare cu 100 de dolari, ii actionam in judecata. Numai ca in cazul in care avem aceleasi preturi, nu avem practic niciun motiv”, a explicat Boiko.

Share our work
Lukasenko ordona arestarea ziaristilor incomozi

Lukasenko ordona arestarea ziaristilor incomozi

Belarus protests fm3Doi jurnalisti belarusi de la postul independent de radio Racja (Ratiune) au fost arestati vineri la Minsk, in urma unei manifestatii legale, a anuntat duminica postul, care emite in limba belarusa de pe teritoriul Poloniei, indemnând la „eliberarea lor si la solidaritate” cu acestia, potrivit agentiilor de presa occidentale. Jurnalistii Ghenadi Barbarici si Aleksandr Iarasevici vor fi judecati luni de un tribunal, la Minsk, pentru „nesupunere fata de ordinele fortelor belaruse de ordine”, potrivit postului de radio. Ei au fost arestati in timp ce realizau un reportaj despre manifestatia, autorizata de catre Minsk, marcând 27 de ani de la catastrofa de la Cernobil, in Ucraina. „Noi consideram arestarea jurnalistilor un caz inacceptabil de incalcare a dreptului la informare”, scrie Eugeniusz Wappa, presedintele postului de radio, intr-un apel. „Nu este prima oara când jurnalisti de la postul nostru de radio se confrunta cu obstacole in exercitarea meseriei lor”, a subliniat el, si fac „obiectul unor reprimari”. Postul de radio Racja emite incepând din 1999 din orasul Bialistok, in estul Poloniei, in apropiere de frontiera cu Belarusul, dar si pe un site. Finantat de catre Polonia, postul difuzeaza informatii independente cu privire la regimul autoritar al presedintelui autoritarist Aleksandr Lukasenko.

Share our work
Republica Moldova, in zodia scenariilor pesimiste si a echilibrelor fragile

Republica Moldova, in zodia scenariilor pesimiste si a echilibrelor fragile

Liderii Aliantei pentru Integrare Europeana (AIE)

Liderii Aliantei pentru Integrare Europeana (AIE)

Viitorul politic la Chisinau ramane incert. Desi in fata liderii partidelor isi fac tot felul de declaratii impaciutoare, in culise „meciul orgoliilor” nu este nici pe departe finalizat. O lupta acerba pentru putere intre personaje politice care nu sunt decat interfete ale grupurilor economice si ale intereselor acestor care sunt in spate. In toata aceasta ecuatie, singurii perdanti sunt cetatenii Republicii Moldova care sunt pe cale sa primeasca o noua lovitura iar increderea lor ca vor ajunge intr-un viitor recent a fi cetateni UE este pe cale de a fi complet spulberata. Unii fosti lideri de la Chisinau, precum premierul Mircea Druc, considera ca Republica Moldova este un stat falimentar, care va disparea. In acelasi timp, liderul liberalilor de la Chisinau, Mihai Ghimpu, a declarat sambata ca de dragul viitorul european al Republicii Moldova este gata sa se aseze la masa negocierilor cu liderul PLDM, Vlad Filat. El a declarat ca este pregatit pentru formarea unei noi aliante politice la Chisinau. „Vom ceda chiar daca nu ne vor fi pe plac niste lucruri, numai ca sa mergem inainte, sa ne rupem de Rusia tarista, adica sa fim alaturi de Filat, de acesta care nu doar ca nu merita sa fie prim-ministru, dar nici in politica nu are dreptul sa mai ramâna”, a subliniat Mihai Ghimpu. Anterior, liderul PLDM, Vlad Filat, a declarat, in cadrul unei emisiuni, ca Partidul Liberal Democrat nu va negocia cu deputatii PL in frunte cu Mihai Ghimpu in vederea formarii unei noi majoritati parlamentare. In prezent, nu exista foarte multe optiuni politice pentru liderii AIE. Dupa demiterile premierului si presedintelui Parlamentului, partidele politice ar trebui sa opteze intre renegocierea Aliantei pentru Integrare Europeana (AIE) sau organizarea unor alegeri parlamentare anticipate pentru a iesi din impas. Ultimele alegeri anticipate parlamentare, organizate la 28 noiembrie 2010, au configurat un Legislativ format din patru partide: Partidul Comunistilor din Republica Moldova (PCRM), cu 42 de mandate, PLDM (32), PDM (15) si PL (12). in prezent, PCRM a ramas cu 34 de deputati, PLDM cu 31 si PL cu 7, PDM fiind singurul partid care a reusit sa-si pastreze intact numarul de mandate. Aparitia a noua deputati neafiliati in Parlamentul de la Chisinau si formarea unui alt grup PL denota evolutii, insotite adeseori de frictiuni, in interiorul partidelor parlamentare, cu repercusiuni pe scena politica moldoveneasca. Potrivit ultimului Barometru al Opiniei Publice (BOP) din Republica Moldova, publicat miercuri de Institutul de Politici Publice (IPP), peste 84 la suta din populatie considera ca tara merge intr-o directie gresita, iar aproximativ 35 la suta declara ca nu stie daca si cu cine ar vota in caz de noi alegeri generale. Acelasi sondaj indica o crestere a popularitatii Partidului Comunistilor din Republica Moldova (PCRM) si liderului lor, Vladimir Voronin. Marele perdant este fostul premier Vlad Filat si partidul acestuia, Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM). PCRM ar obtine peste 32% din voturi, urmat de PLDM cu 12,6%, PL (Partidul Liberal) cu 10,5% si PDM (Partidul Democrat din Moldova) cu 6,8%, daca ar fi alegeri duminica viitoare.

Reconfigurari recente

PLDM este primul partid care a pierdut un parlamentar. Prim-vicepresedintele partidului, Mihai Godea, a parasit formatiunea, la 3 mai 2011, si s-a lansat in calitate de candidat independent la alegerile primarului general al muncipiului Chisinau, obtinând 0,82% de voturi. Ulterior, la 21 iulie 2011, el a anuntat lansarea formatiunii politice Partidul Actiunea Democrata (PAD). Plecarea din PLDM a fost urmata de altele opt din cadrul PCRM, o formatiune politica asupra careia plana pericolul scindarii, dupa ce s-a aflat timp de opt ani la putere, in perioada 2001-2009. in noiembrie 2011, Igor Dodon, Zinaida Greceanii si Veronica Abramciuc au parasit partidul, constituind un grup al socialistilor in Parlament, caruia i s-a alaturat, la sfârsitul lunii septembrie 2012, un alt fost membru PCRM, deputatul Ion Ceban. Un alt grup de fosti comunisti, format din deputatii Vadim Misin, Oleg Babenco si Tatiana Botnarciuc, a plecat din PCRM in iunie 2012, iar, in decembrie 2012, juristul si deputatul Sergiu Sârbu si-a anuntat, la rândul sau, retragerea, in urma unor tensiuni cu alti lideri ai partidului. in plus, PCRM a pierdut numerosi consilieri raionali, principalii beneficiari ai plecarilor din rândurile comunistilor fiind Partidul Socialistilor din Republica Moldova (PSRM) si PDM, ceea ce denota o reconfigurare a esichierului de centru-stânga din politica moldoveneasca. PL este ultimul partid care s-a confruntat cu nemultumirea unor membri. Un grup reformator, constituit din sapte deputati si condus de presedintele grupului parlamentar Ion Hadârca, l-au constestat pe actualul lider al partidului, Mihai Ghimpu, cerând, la 12 aprilie 2013, convocarea unui Congres PL si alegerea lui Dorin Chirtoaca, primarul general al Chisinaului, in functia de presedinte al liberalilor. „Este momentul potrivit ca rolul de lider sa-i revina lui Dorin Chirtoaca, exponentul schimbarii si innoirii clasei politice din Republica Moldova”, a anuntat deputata Ana Gutu, citind decizia Consiliului de Reformare al PL. in schimb, Mihai Ghimpu a evocat, intr-o interventie la Publika TV, actul unei tradari. „Tradarea trebuie minutios analizata. Eu am sa dau raspuns, dar nu acum. Totul s-a pregatit din timp (…) inseamna ca este un scenariu. O sa-l depanam fir cu fir. Aici este un joc de fapt, il inainteaza pe Chirtoaca, stiind ca Chirtoaca o sa refuze, pentru ca imi este nepot. Planul lor este altul”, a comentat liderul PL. Cinci din cei sapte deputati reformatori au fost exclusi din PL.

Tensiuni interne

AIE 2 este o coalitie de partide, constituita dupa alegerile anticipate din noiembrie 2010 de PLDM, PDM si PL, cu scopul de a guverna Republica Moldova. Alianta a fost adeseori marcata de frictiuni intre cele trei partide, care s-au mentinut intr-un sah permanent, incepând de la stabilirea principiilor de guvernare pâna la aducerea unor acuzatii si critici reciproce. Dupa alegerea presedintelui tarii, neintelegerile in interiorul AIE 2 au devenit mai vizibile, remarcându-se o lupta pentru influenta intre PLDM si PDM, precum si multiplicarea criticilor liderului PL la adresa premierului Vlad Filat, presedintele liberal-democratilor. Episodul Padurea Domneasca, soldat cu autosuspendarea din functie a procurorului general al Republicii Moldova, Valeriu Zubco, acuzat ca ar fi impuscat mortal un tânar la o partida de vânatoare, la 23 decembrie 2012, a fost urmat de scurgeri de stenograme in presa, in care seful Guvernului este acuzat de favorizarea unor agenti economici, si retinerea fostului sef al Fiscului, Nicolae Vicol.

Iesirea din Alianta

La 13 februarie, Vlad Filat a anuntat iesirea partidului sau din Acordul de constituire a AIE 2 si i-a invitat pe partenerii din coalitia de guvernare „sa inceapa neintârziat negocierea unui nou acord de redresare si de functionare in continuare a majoritatii parlamentare in baza componentelor AIE”, dar „cu excluderea din textul noului acord a prevederilor neconforme legilor si practicilor democratice”. „Astazi, suntem martorii unei campanii de sacrificare a intereselor statului in numele intereselor unei singure persoane obscure. Aceasta persoana si-a cumparat un loc in politica, iar acum vrea sa-si cumpere o tara”, declara liderul PLDM, in timpul unei conferinte de presa, facând aluzie la deputatul PDM Vlad Plahotniuc. Reactia liderului PL a venit in timp scurt, Mihai Ghimpu anuntând ca formatiunea pe care o conduce ramâne in AIE, dar le-a cerut retragerea din politica premierului Vlad Filat si deputatului Vlad Plahotniuc. „Este straniu sa denunti acordul, dar sa ramâi premier. Pentru prietenii nostri, problema Republicii Moldova nu este lupta cu saracia si coruptia, ci este lupta statului sa fie un papusar sau un contrabandist. PL nu sustine asemenea politica. Noi vrem decizii colective. Democratia inseamna majoritate, dialog”, a declarat Ghimpu.

Razboiul Filat-Plahotniuc

in cele din urma, duelul PLDM-PDM s-a soldat cu demiterea premierului, la 5 martie, printr-o motiune de cenzura, votata de 54 de deputati democrati, comunisti si neafiliati, urmata de cea a presedintelui Parlamentului, liderul democrat Marian Lupu, la 25 aprilie, cu votul a 76 de deputati, in special liberal-democrati si comunisti. Asocierea liberal-democratilor la initiativa comunistilor pentru revocarea din functie a presedintelui Parlamentului pare a fi o consecinta a deciziei Curtii Constitutionale moldovenesti din 22 aprilie de a declara neconstitutional decretul prin care presedintele Nicolae Timofti l-a desemnat candidat la functia de premier pe Vlad Filat deoarece a fost demis prin motiune de cenzura, pentru suspiciune de coruptie si este in imposibilitatea de a-si exercita mandatul.

Scenarii posibile

in prezent, alianta de guvernare pare compromisa, Guvernul moldovean este condus de catre un premier interimar, liberal-democratul Iurie Leanca, iar sedintele Parlamentului sunt conduse de catre un presedinte interimar. Miza partidelor aflate inca la guvernare este refacerea AIE, altfel Republica Moldova riscând sa ramâna restanta in negocierile cu Uniunea Europeana. Republica Moldova a pierdut deja 76 de milioane de dolari, reprezentând ultima transa din acordul incheiat cu FMI in 2010, pe fondul instabilitatii politice din tara, potrivit reprezentantului permanent al fondului la Chisinau, Tokhir Mirzoev, intr-un interviu acordat postului de radio Europa Libera, citat de Mediafax. in timp ce PCRM cere alegeri anticipate, PLDM si PDM sustin calea renegocierii aliantei. „Noi nu vom conditiona intâmplarea de azi reluarea negocierilor politice. Mai sunt sanse, mai ramân sanse pentru o normalizare a situatiei”, a declarat Marian Lupu, afirmând totodata ca, „noi nu ne vom opune alegerilor anticipate si vreau sa va spun ca suntem si vom fi gata pentru ele”. „Dupa votul de astazi (joi), avem toate sansele ca sa revenim la o veritabila varianta zero; a invocat-o si domnul Lupu (…) si, in conditiile acestea, se poate relansa un nou proces de negocieri care se poate dezvolta destul de dinamic”, a afirmat, la rândul sau, liderul grupului parlamentar PLDM, Valeriu Strelet. PLDM, PDM si grupul reformator PL ar avea 53 de deputati, suficient pentru a crea o noua majoritate parlamentara.

Share our work