Integrarea europeană a Ucrainei, discutată la Bratislava

Integrarea europeană a Ucrainei, discutată la Bratislava

Liderul polonez, Bronislaw Komorowski, apostrofeaza Ucraina

Liderul polonez, Bronislaw Komorowski, apostrofeaza Ucraina

Preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, a declarat recent la cel de-al 18-lea summit al şefilor de stat din Europa Centrală, desfăşurat la Bratislava, nu au existat comentarii negative referitoare la aspiraţiile europene ale Kievului, însă a subliniat că integrarea europeană a Ucrainei a fost principala temă a discuţiilor pe care le-a avut cu omologii săi europeni. „Nu a existat niciun comentariu negativ cu privire la aspiraţiile europene ale Ucrainei sau la neîndeplinirea de către partea ucraineană a unor criterii în acest sens. Avem sarcini pe care trebuie să le îndeplinim înainte de luna noiembrie”, a mai remarcat preşedintele ucrainean.

Sperante ucrainene

Ianukovici a mai precizat că Ucraina lucrează la introducerea unor legi adoptate în cadrul reformelor naţionale, care vor aduce ţara mai aproape de standardele europene. „Ştim că tot ceea ce facem este pentru binele nostru, al Ucrainei, pentru ridicarea nivelului de trai al cetăţenilor”, a mai subliniat preşedintele ucrainean.
Ucraina speră să semneze acordul de asociere cu UE la summitul din noiembrie al Parteneriatului Estic, de la Vilnius. UE a formulat trei condiţii pentru semnarea documentului respectiv: adaptarea legislaţiei electorale la standardele internaţionale, soluţionarea problemei referitoare la aplicarea selectivă a justiţiei şi realizarea reformelor sociale şi economice, în concordanţă cu politica de integrare europeană.

Komorowski: Există şanse

Preşedintele polonez Bronislaw Komorowski şi-a exprimat satisfacţia că majoritatea ţărilor prezente la summitul şefilor de stat din Europa Centrală, desfăşurat la Bratislava, a avut o poziţie similară cu privire la semnarea în acest an a acordului de asociere între Ucraina şi Uniunea Europeană. „Summitul Europei Centrale a demonstrat că proiectul european rămâne atractiv pentru multe ţări”, a subliniat preşedintele Poloniei. În acest context, Bronislaw Komorowski şi-a exprimat speranţa că, în toamna acestui an, la summitul Parteneriatului Estic, Ucraina şi UE vor reuşi să semneze acordul de asociere. „Există o şansă de succes destul de mare. Simţim nevoia de a mobiliza Ucraina să respecte toate condiţiile pentru semnarea acordului de asociere”, a mai declarat preşedintele Poloniei.
La randul sau, seful statului lituanian, Dalia Grybauskaite, a amintit, la rândul său, necesitatea soluţionării problemei legate de aplicarea selectivă a justiţiei în Ucraina. „Dacă vorbim despre şansele de semnare a acordului de asociere la summitul de la Vilnius, pot să menţionez că acestea există, însă, deocamdată, nu s-a decis nimic referitor la această chestiune”, a explicat Grybauskaite. Președintele Lituaniei consideră că dosarul Iuliei Timoşenko este un simbol al modului în care este tratată opoziţia politica din Ucraina.

Share our work
UE sprijina reformarea justitiei si comertului din Republica Moldova cu 90 de milioane de euro

UE sprijina reformarea justitiei si comertului din Republica Moldova cu 90 de milioane de euro

iurie-leanca UE

Odata cu restabilirea unei fragile stabilitati politice la Chisinau, UE reincepe finantarea unor proiecte importante pentru aspiratiile europene ale Republicii Moldova. Comisarul european pentru extindere si politica de vecinatate, Stefan Fule, si premierul Republicii Moldova, Iurie Leanca, au semnat vineri, la Bruxelles, doua acorduri de finantare in valoare totala de 90 de milioane de euro. ‘Am semnat doua acorduri de finantare in valoare totala de 90 milioane de euro in sprijinul reformei din sistemul de justitie si pentru implementarea acordurilor UE-Republica Moldova. in primul rând, sunt 60 de milioane de euro pentru sustinerea strategiei de reforma din sistemului de justitie din Moldova, pentru a construi un sector de justitie accesibil, eficient, independent, transparent, profesionist care sa poata fi tras la raspundere si care sa corespunda standardelor europene care sa asigure respectarea statului de drept si protectia drepturilor omului. Al doilea este programul cadru, in valoare de 30 de milioane de euro, care va sustine pregatirea, negocierea si implementarea noilor acorduri intre UE si Republica Moldova, Acordul de asociere, incluzând acordul DCFTA, si participarea R. Moldova la cel de al 7-ea program cadru european’, a declarat comisarul european dupa semnarea acordurilor. Premierul Republicii Moldova, Iurie Leanca, a afirmat la rândul sau ca finantarea obtinuta de la Comisia Europeana (CE) va fi de mare ajutor in realizarea reformelor din justitie. ‘Banii primiti de la CE dupa acordurile semnate azi ne vor ajuta mult sa ne asiguram ca vom putea sa avansam cu reforma justitiei, a Parchetului general, sa continuam reformele la Ministerul de Interne si la Agentia anticoruptie. Trebuie sa ne asiguram ca sunt organisme independente care abordeaza lupta impotriva coruptiei nu intr-un mod selectiv, ci intr-unul sistemic si structural’, a spus Leanca.

Share our work
Biserica Ortodoxa Rusa deschide razboiul cu mediul academic laic de la Moscova

Biserica Ortodoxa Rusa deschide razboiul cu mediul academic laic de la Moscova

Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, Kiril

Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, Kiril

Politica duala a Bisericii Ortodoxe Ruse si agresivitatea cu care actioneaza pe mai multe planuri pentru a-si recastiga influenta in societatea rusa a ajuns obiect de studiu pentru sociologii de la Moscova. In plan extern, aceasta influenta in crestere se manifesta in tot spatiul religios al fostei Cortine de Fier iar cea mai apriga lupta pentru castigarea de enoriasi se duce in prezent in Ucraina, Polonia, dar si in zona Balcanilor cu radacini slave. Cel mai nou scandal de la Moscova privind tendintele expansive ale Bisericii Ortodoxe Ruse se afla in plina desfasurare. Fizica si teologia sunt doua stiinte greu de combinat iar incercarea de deschidere a unui departament de teologie la prestigiosul institut rus pentru fizica atomica a starnit ample proteste si dispute verbale intre oamenii de stiinta si clerici, subliniind tensiunile in crestere dintre partea religioasa si cea ce tine de secularism a societatii ruse, a relatat RIA Novosti. Departamentul de teologie ar trebuie sa fie deschis in aceasta toamna la Universitatea Nationala de Cercetari Atomice din Moscova, cea de-a treia institutie de invatamant din Rusia, potrivit unui sondaj de anul trecut realizat de saptamanalul „Expert”. Planul are numerosi critici care acuza ca ar si o incalcare a educatiei seculare de catre Biserica Ortodoxa Rusa, institutie care joaca un rol tot mai crescut in viata publica inca de la caderea comunismului si a Uniunii Sovietice in 1991. Pe de cealalta parte, reprezentantii bisericii argumenteaza ca departamentul nu s-ar concentra de fapt pe teologie in forma clasica, ci mai degraba pe teme mai generale ale umanitatii si ca ideea ar fi venit chiar din sanul conducerii acestei universitati.

Lobby puternic

Mai multe universitati din Occident, inclusiv Harvard si Oxford, au departamente in relatie cu teologia, chiar si seminarii si scoli de aprofundare a notiunilor despre divinitate. Cu toate aceastea, sectiile respective au fost fondate intre secolele 15 – 19, atunci cand dominatia crestinatatii in acele tari era de neclintit. De la venirea in fruntea Bisericii Ortodoxe Ruse a patriarhului Kiril in 2009, biserica si-a intensificat campania de a implica biserica in viata publica. Acesta a facut un lobby puternice pentru introducerea preotilor in Armata Rusa si a orelor de religie in scoala, a declarat pentru RIA Novosti Roman Lunkin, sociolog specializat in probleme religioase. Patriarhul Kirill a fost unul dintre cei mai ferventi sustinatori ai presedintelui Vladimir Putin in timpul alegerilor controversate din 2012. Legaturile dintre Kremlin si Biserica Rusa sunt contestate de multi intelectuali si cei din patura de mijloc a societatii ruse, cei care de altfel au si sustinut protestele anti-guvernamentale. Cel mai bun exemplu al conflictului dintre sustinetorii liberali si cei conservatori a fost punerea inchisoare a trei dintre membrele trupei de punk-rock, Pussy Riot. Nu mai putin de 13% din rusi se declara atei, in timp ce proportia crestin-ortodoxilor se mentine la 41%, potrivit unui studiu facut la scara larga de catre institutul de sondaj independent Sreda, specializat in probleme religioase.

„Patriarhul anti-Net”

In timp ce Biserica Rusa cauta sa-si extinda influenta in viata publica a cetatenilor rusi, Patriarhul Kiril are planuri importante si in cazul unei reforme internet. Dusman declarat al Internetului, Kiril, a declarat ca monahii nu trebuie sa se foloseasca de internet, pentru a se feri de tentatii. El este de parere ca viata monahala nu trebuie sa se adapteze in niciun fel conditiilor moderne de viata, potrivit Lenta.ru. n prezent, o mare tentatie este internetul. Multi calugari procedeaza, in opinia mea, absolut lipsit de intelepciune: pe de o parte, ei se retrag din lume, pentru a-si crea conditii bune pentru salvare (a sufletului), insa pe de alta parte isi iau telefonul mobil si incep sa intre pe internet, unde, dupa cum stim, sunt multe tentatii si lucruri pacatoase’, a declarat Patriarhul Kirill, in timpul intrevederii avute cu monahii manastirii Zografu de pe muntele Athos. Cand un calugar ia in mana telefonul mobil, pentru a se conecta la internet, el ar trebui sa se gandeasca daca merita sa se afle la manastire’, a spus capul Bisericii Ortodoxe Ruse. De asemenea, in luna martie a acestui an, Biserica Ortodoxa Rusa i-a indemnat pe credinciosi sa se abtina in timpul Postului Mare nu doar de la produse lactate si carne, ci si de la utilizarea retelelor de socializare.

Cyber-cruciada

La inceputul anului, Kirill a declarat razboi internetului si demarat o ampla „cyber-cruciada”. Motivul a fost determinat de ingrijorarea sa fata de numarul mare de postari anti-biserica de pe internet si a declarat ca Biserica Ortodoxa Rusa pe care o conduce va deveni mult mai activa pe retele sociale pentru a grai adevarul in fata enoriasilor sai. „Blogurile si retele sociale ne dau noi oportunitati pentru misiunea noastra crestina in vremuri in care Biserica se afla sub asediu mai intens ca inainte”, a declarat Kiril. „Sa nu fim prezenti acolo inseamna a arata neputinta si lipsa de interes pentru salvarea fratilor nostri”, a continua acesta. „Acum ca mass-media sociala arata un mare interes, desi nu intotdeauna unul foarte vocal, in viata bisericii, datoria noastra este de converti acest interes intr-o cauza buna pentru a crea conditiile ca tinerii sa il cunoasca pe Cristos, de a cunoaste adevarul despre viata oamenilor din interiorul bisericii”, a declarat patriarhul rus, Kiril. El a adaugat ca atunci cand o persoana este interesata de o cautare pe internet despre viata clericala, el afla o gramada de minciuni, ipocrizie si ura. Declaratiile lui Kiril au fost rostite la o reuniune a Consiliului episcopal al Bisericii Ortodoxe Ruse ce a avut loc la Catedrala Iisus Hristos Mantuitorul din centrul Moscovei. „ Acestea sunt rezultatele vizibile ale activitatii inamicului uman”, a completat acesta. Patriarhul Kiril le-a comunicat preotilor ca misiunea lor pe internet trebuie sa fie complementara cu cea desfasurata obisnuit cu enoriasii si nu sa o inlocuiasca. In ultima vreme, criticile la adresa Bisericii s-au inmultit in Rusia, acolo unde aparut acuzatii referitoare la ipocrizia clerului si la faptul ca au devenit extrem de bogati. Oficialii Bisericii Ortodoxe Ruse, credinciosii si sustinatorii ei s-au plans de faptul ca mass-media rusa ar duce o campanie de denigrare a acestei biserici. La acel moment, Kiril i-a indemnat pe preoti sa foloseasca in mod activ internetul pentru misiunea lor crestina.

Share our work
Tunisienii au condamnat la inchisoare mai multe membre ale Femen

Tunisienii au condamnat la inchisoare mai multe membre ale Femen

femenDaca in Europa protestele activistelor Femen sunt deja lucruri obisnuite, in tarile musulmane din Africa astfel de actiuni nu sunt tolerate, fiind declarate ofensatoare. Trei militante europene ale grupului Femen au fost condamnate miercuri, in Tunisia, la patru luni de inchisoare pentru o actiune topless, o decizie care aduce atingere libertatii de exprimare in aceasta tara condusa de catre islamisti, potrivit sustinatorilor lor. Cele trei militante, doua de nationalite franceza si una germana, inchise incepand din 29 mai, vor ispasi o pedeapsa de „patru luni si o zi de inchisoare pentru atingeri aduse bunelor moravuri si pudorii”. Judecatorul a refuzat totodata cererea de constituire a unei parti civile din 14 asociatii islamice. Inna Sevcenko, conducatoarea miscarii Femen la Paris, a declarat ca aceasta pedeapsa severa va antrena noi actiuni in Tunis si arata caracterul „dictatorial” al Tunisiei, unde, dupa revolutia din 2011, islamistii din partidul Ennahda au ajuns la putere. „Este o decizie politica ce confirma caracterul dictatorial al Tunisiei, pentru care este mai simplu sa trimita fete in inchisoare decat sa recunoasca faptul ca femeile au dreptul de a dispune liber de corpul lor”, a spus ea. „Noi suntem foarte furioase din cauza acestui verdict foarte dur si vom continua actiunile in Tunisia, le pregatim deja, le vom extinde, le vom multiplica”, a adaugat ea.

Share our work
Turcia respinge ca inacceptabila ipocrizia Parlamentului European

Turcia respinge ca inacceptabila ipocrizia Parlamentului European

davutoglu

Seful diplomatiei turce, Ahmet Davutoglu, considera „inacceptabila” rezolutia Parlamentului European care critica utilizarea „excesiva” a fortei de catre politia turca. „Aceasta atitudine este inacceptabila”, a declarat Davutoglu, afirmand ca Turcia este „o democratie de prima clasa”. „Rezolutia Parlamentului European va fi respinsa imediat”, a subliniat ministrul turc, citat de presa turca. „Cu ce tupeu indrazniti sa adoptati o astfel de decizie? Eu nu o recunosc”, a spus premierul Recep Tayyip Erdogan. Parlamentul European a criticat, joi, utilizarea „excesiva” a fortei in Turcia, denuntand „refuzul” premierului Recep Tayyip Erdogan de a depune eforturi pentru reconciliere. Intr-o rezolutie, eurodeputatii exprima „ingrijorarea profunda” in legatura cu „violentele excesive” si cu „interventia brutala a politiei” impotriva manifestatiilor „pasnice si legitime”. Parlamentul European a criticat, joi, utilizarea „excesiva” a fortei in Turcia, denuntand „refuzul” premierului Recep Tayyip Erdogan de a depune eforturi pentru reconciliere. intr-o rezolutie, eurodeputatii exprima „ingrijorarea profunda” in legatura cu „violentele excesive” si cu „interventia brutala a politiei” impotriva manifestatiilor „pasnice si legitime”. Parlamentul European avertizeaza Guvernul de la Ankara sa nu adopte „masuri severe impotriva manifestantilor pasnici”, indemnandu-l pe premierul Erdogan sa aiba o atitudine de reconciliere pentru „evitarea agravarii situatiei”. Bilantul violentelor care dureaza de doua saptamani in Turcia a ajuns la patru morti si peste 5.000 de raniti. Protestele, care initial erau fata de reducerea suprafetelor verzi din Parcul Gezi – unde exista planul de reconstruire a cazarmei otomane Topçu Kislasi, care ar deveni un complex turistic, avand inclusiv un mall – au devenit o actiune indreptata impotriva premierului Recep Tayyip Erdogan, criticat pentru politicile cu caracter islamist. In replica, Erdogan a dat asigurari ca este determinat sa respecte caracterul laic al statului turc.

Share our work