de Anatol Terzi | iul. 24, 2014 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
In Ucraina vor putea fi organizate alegeri parlamentare anticipate, dupa ce partidele UDAR si Svobova (zona de dreapta) s-au retras joi din coalitia aflata la guvernare, potrivit mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Presedintele Petro Porosenko si-a exprimat in mod public dorinta organizarii unui scrutin anticipat, care ar urma sa-i permita sa formeze o majoritate solida, in baza succesului pe care l-a obtinut in alegerile prezidentiale (55% din sufragii).”Astfel, lansam mecanismul constitutional care permite presedintelui tarii sa dizolve Parlamentul si sa convoace alegeri parlamentare anticipate”, a declarat deputatul Vitali Kovalciuk, membru al partidului „UDAR” si apropiat al presedintelui Petro Porosenko. Dar pentru ca sa poata dizolva Parlamentul si convoca alegeri legislative anticipate, este necesar ca Legislativul unicameral sa constate ca actuala coalitie de guvernare a incetat sa mai existe de 30 de zile si ca nu s-a putut constitui una noua. Dupa ce aceste conditii vor fi indeplinite, presedintele poate sa anunte alegeri legislative peste doua luni. Presedintele Parlamentului, Oleksandr Turcinov, a criticat totusi aceasta decizie, mentionand ca deputatii puteau intâi sa voteze modificarile legislative si abia apoi sa anunte ca parasesc coalitia. De asemenea, fractiune comunistilor din Rada Suprema de la Kiev a fost dizolvata dupa modificarea Regulamentului de functionare a Parlamentului ucrainean. Potrivit postului de televiziune TSN, acest lucru a fost posibil dupa ce dupa ce Parlamentul ucrainean a adoptat recent o serie de modificari la Regulamentul de procedura al Legislativului, care prevede dizolvarea unei fractiuni parlamentare in cazul in care nu este intrunit numarul minim necesar pentru formarea unei asemenea fractiuni, mai scrie sursa citata.
de Isac Mihai | nov. 27, 2013 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Minoritați, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ucraina ramane ostatica Kremlinului
Rada Supremă a Republicii Autonome Crimeea a susținut decizia guvernului ucrainean de a stopa procesul de semnare a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, declaratia respectivă fiind adoptată cu 79 de voturi pentru din cei 85 de deputați prezenti la sedinţa de azi. Documentul a fost votat de deputații din partidele „Regiunile Crimeei”, „Soiuz”, „Russkoe Edinstvo” și Partidul Comunist din Ucraina, împotrivă pronunțîndu-se doar deputații din fracțiunea „Kurultai-Rukh” (reprezentanții tătarilor crimeeni), aliaţi cu opoziţia parlamentară de la Kiev.
Înaintea supunerii declarației la vot, şeful parlamentului crimeean, Vladimir Konstantinov, a ținut să menționeze că, guvernul ucrainean a luat o decizie ce corespunde intereselor naționale și „dorințelor majorității locuitorilor Crimeei”, iar decizia respectivă trebuie susținută prin toate mijloacele. La rândul său, Ghenadii Naraev, deputat din partea Partidului Comunist, a propus includerea în declarația parlamentului de susținere a guvernului și a unui punct despre necesitatea integrării țarii la Uniunea Vamală, și organizarea unui referendum pe această chestiune.
Acţiuni distructive
În documentul aprobat, deputații crimeeni au mai condamnat „acțiunile distructive” ale „Svoboda”, „Batkivșina” și „UDAR”, care speculează cu valorile general umane, „cresc artificial isteria în jurul Acordului de Asociere dingtre Ucraina și Uniunea Europeană și recurg la politici de șantaj care duc la divizarea societății, destabilizează situația social-politică din țară”. Rada din Crimeea a mai decis să „consolideze relațiile cu regiunile Federației Ruse și ale altor state, prin încheierea și realizarea unor acorduri reciproc avantajoase în domeniile economiei, științei, educației, protecția mediului înconjurător, sfera social-culturală”. În afară de aceasta, deputații au îndemnat locuitorii Crimeei „să își îndrepte toate forțele pentru păstrarea Crimeei ca teritoriu al stabilității și înțelegerii interetnice”.
Reamintim că în noiembrie 2013, guvernul ucrainean a decis stoparea pregătirii semnării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, care trebuia să aibă loc la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Executivul ucrainean și-a motivat decizia prin necesitatea dezvoltării relațiilor comerciale cu Rusia și „pentru binele securității naționale”.
de Razvan Iorga | aug. 12, 2013 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Potrivit ultimelor sondaje de opinie din Ucraina, boxerul Vitali Kliciko, in prezent liderul partidului de opozitie UDAR din Rada Suprema ucraineana, se afla in topul preferintelor la Kiev, acolo unde este vazut ca primar. Sondajul a fost facut de in lunile iunie si iulie ale acestui an de catre Research & Branding Group. „Kliciko se afla in topul preferintelor rezidentilor din Kiev, 18% dintre acestia vazandu-l pe boxer ca pe viitorul primar al orasului, in timp ce doar 10% dintre acestia ar vota pentru primarul in functie, Oleksandr Popov. Respondentii au mai spus, in proportie de 5%, ca ar vota in aceasta functie pe parlamentarul independent Petro Porosenko, mai precizeaza sondajul Research & Branding Group, postat pe site-ul oficial. Daca Kliciko ar participa la aceste alegeri locale, topul ar arata asa: 33,1% ar vota cu Kliciko, 16,2% ar vota pentru Popov, in timp ce 11,1% ar merge pe mana lui Porosenko. In cazul in care liderul UDAR nu ar candida, Porosenko si Popov se afla in topul preferintelor electoratului kievian cu cate 18,2%, in timp ce Mikola Katerinciuk i-ar urma cu un procent de 11,2%. In proportie de 72%, kievienii vor un personaj care sa nu faca parte dintr-un partid din opozitie sau de la putere, ci mai degraba un personaj independent. In luna iunie, sondajele il dadea pe Kliciko mai popular decat pe actualul presedinte Viktor Ianukovici. Daca alegerile prezidentiale din Ucraina ar fi avut loc astazi, cel mai mare numar de voturi a alegatorilor – 16% – ar obtine liderul partidului UDAR Vitalii Kliciko. Pentru actualul presedinte, Viktor Ianukovici, ar vota doar 14% dintre ucraineni. Kliciko nu s-a decis deocamdata daca va participa la alegerile prezidentiale din 2015 sau nu. Kliciko este popular printre tinerii alegatori in regiunile vestice si centrale ale Ucrainei. Foarte important, potrivit unui sociologilor din Kiev, este faptul ca Kliciko se implica personal in actiunile opozitiei.
de Natalia Ciobanu | aug. 5, 2013 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Iulia Timosenko ramane speranta opozitiei ucrainene pentru castigarea urmatoarelor alegeri parlamentare
Acum doi ani, pe 5 august 2011, fostul premier ucrainean Iulia Timoșenko a fost arestată pentru a treia oară în întreaga sa carieră politică. Arestările din anii 1995 și 2001 au transformat-o întrun lider al opoziției, iar „dosarul gazelor” a devenit fatal: instanța a condamnat-o la șapte ani de detenție. În acești doi ani petrecuți după gratii, Timoșenko a devenit deținutul №1 din Ucraina.
Timoșenko suflă în ceafa lui Ianukovici
Unul dintre cele mai recente sondaje de opinie, realizat de Centrul pentru cercetări politice și economice „A. Razumkov”, în colaborare cu fundația „Inițiative democratice”, a arătat că Iulia Timoșenko, în pofida absenței sale din viața politică activă, „suflă în ceafa” președintelui Ucrainei, Viktor Ianukovici. La alegerile prezidențiale din 2015 pentru Ianukovici ar vota 23,4% de ucraineni (din cei care vor merge la vot). În același timp, pe Timoșenko sunt gata să o susțină 16,3% din respondenți. Analizând acest rezultat, sociologii admit că fostul premier ar obține locul doi în primul tur al scrutinului prezidențial, iar în al doilea tur l-ar putea învinge detașate Viktor Ianukovici. În acest fel, în perioada detenției sale în închisoarea din Kacianovsk, ea a reușit nu doar să-și păstreze rolul de lider național, dar și să îl întărească.
Analiști politici ucraineni susțin că deschiderea cazului penal pe numele Iuliei Timoșenko urmărea mai multe scopuri. Primul a constat în înlăturarea unui concurent politic puternic. Al doilea a urmărit distrugerea opoziției, iar al treilea obiectiv a fost să le demonstreze ucrainenilor ce pățesc cei care sunt anti-sistem.
Se pare că după doi ani de aflare după gratii a Lady Iu., cum preferă să o numească unii jurnaliști ucraineni, niciunul dintre cele trei obiective nu a fost realizat până la capăt. Timoșenko nu a fost distrusă complet ca politician, opoziția s-a unit (deși mai sunt unele disensiuni) și trei partide parlamentare s-au înțeles să susțină un singur candidat în al doilea tur la prezidențiale. Ultimele proteste ale cetățenilor din Ucraina au arătat că nici oamenii simpli nu s-au lăsat intimidați, pentru că orice abuz al forțelor de ordine s-a lăsat cu scandaluri și proteste mari la care se cerea demisia vreunui demnitar.
Lady Iu. și opoziția
O parte din analiștii politici susțin însă că opoziția a fost afectată de condamnarea liderului „Batkivșcina”. Ei afirmă că nimeni din „troika” opoziției parlamentare – Arsenii Iațeniuk („Batkivșcina”), Vitalii Klicko („UDAR”) și Oleg Teagnibok („Svoboda”) – nu poate lua responsabilitatea de a fi cu adevărat un lider al Opoziției. Niciunul dintre cei trei nu are carisma și puterea de a scoate oameni în stradă și a presa autoritățile, calități specifice fostului premier. Unele voci spun că Iațeniuk, Kliciko și Teagnibok sunt conștienți de caracterul puternic al Lady Iu. și sunt îngrijorați că ea ar putea deveni figura principală la alegerile prezidențiale, în contextul în care toți trei s-au arătat dispuși să-și încerce forțele la scrutinul din 2015.
Pe de altă parte, și Timoșenko a lăsat să se înțeleagă uneori că este dezamăgită de colegii săi din tabăra opoziției. Deși ea a insistat ca cele trei forțe parlamentare de opoziție să formeze o coaliție unită, în final s-a arătat dezamăgită. Per ansamblu, starea opoziției este o problemă în Ucraina, pentru că o alternativă nu există la ora actuală.
Criza din opoziție a apărut nu atât din cauza lipsei unei personalități puternice, cât din cea a lipsei unui program politic. În anul 2004 politicienii și cetățenii luptau pentru direcția în care să se miște țara – dintre vectorul european și cel euroasiatic. Astăzi Guvernul de la Kiev și președintele Viktor Ianukovici se declară proeuropeni și chiar au demarat unele reforme în acest sens.
Timoșenko și UE
Uniunea Europeană a insistat de la început pentru eliberarea Iuliei Timoșenko din închisoare. Unele țări membre, precum Germania și Lituania, au declarat că justiția din Ucraina este selectivă, precizând că numai soluționarea „problemei Timoșenko” ar putea duce la progresul Ucrainei în dialogul cu UE. Oficialii europeni ascultă părerea societății civile din Ucraina și a opoziției, nu doar pe cea a autorităților.
Un alt aspect important este că CEDO continuă examinarea plângerilor fostului premier condamnat în regim de urgență. Pe 30 iulie a expirat termenul în care Ucraina putea contesta decizia CEDO în cazul primei plângeri a Iuliei Timoșenko, în care ea pleda că pe 5 august 2011 a fost reținută ilegal. Pe 30 aprilie în acest an CEDO a constatat că arestarea opozantei s-a făcut cu încălcarea câtorva articole din Convenția pentru drepturile omului. Tot atunci Curtea de la Strasbourg a recunoscut parțial și politizarea dosarului pe numele fostului premier. CEDO a mai constatat că nu au existat dovezi pentru a stabili că Timoșenko a fost maltratată și că nu ar fi beneficiat de îngrijiri medicale necesare. Având în vedere că Ucraina nu a contestat acest verdict, reiese că decizia CEDO este definitivă și trebuie respectată de autoritățile ucrainene.
Refuz ucrainean
Funcționarii ucraineni din Ministerul Justiției spun însă că intrarea în vigoare a deciziei CEDO nu va schimba nimic în cazul Timoșenko, pentru că Ucraina ar fi respectat-o demult, adoptând noul Cod procesual penal.
La CEDO a mai fost depusă o altă plângere a Iuliei Timoșenko, în care ea subliniază că a fost lipsită de dreptul la justiție echitabilă. Fostul premier pune la îndoială calitatea prevederilor din Codul penal, aplicate în dosarul ei. Mai mult, Timoșenko acuză conducerea penitenciarului în care este deținută de publicarea pe Internet a unor înregistrări video și audio din timpul convorbirilor cu soțul ei sau atunci când se afla în salonul spitalului din închisoare. În cazul dat ar fi vorba despre încălcarea dreptului la familie și viață privată. În plângere se mai menționează că fostul premier, începând cu data de 5 august 2011, a fost lipsită de dreptul la dialog cu massmedia, ceea ce i-ar fi afectat viața politică.
Strategie politica
Eliberarea Iuliei Timoșenko este un as în mâneca puterii de la Kiev, folosit atât în procesul de negocieri cu UE, cât și în campania electorală pentru alegerile preizdențiale din 2015. Viktor Ianukovici speră că Ucraina va reuși să semneze Acordul de asociere cu Ucraina în toamna acestui an, la Vilnius, fără să o elibereze pe Timoșenko din închisoare. Fostul premier ar putea deveni liber doar după alegerile prezidențiale, în urma cărora Ianukovici speră să fie reales.
Șansele sunt și mai mari dacă în fruntea Președinției ar putea veni un candidat din tabăra actualie opoziții parlamentare.
de Isac Mihai | ian. 23, 2013 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Liderul nationalistilor ucraineni, Oleg Tyahnibok, nemultumit de Timosenko
Ex-premierul Ucrainei, Iulia Timoşenco, a îndemnat colegii din formatiunile de opozitie să creeze o coaliţie viabilă pentru victoria unui candidat unic la alegerile prezidenţiale din Ucraina, care vor avea loc în 2015. Ea a cerut forţelor de opoziţie să creeze un partid unic, al cărui scop va fi lupta împotriva regimului Ianucovici.
În adresarea către ucraineni, publicată pe site-ul partidului „Batkivşina”, fostul premier subliniaza ca: „Varianta ideală ar fi continuarea proceselor de unificare şi crearea unui parid unic deoarece tăvălugul Partidului Regiunilor poate fi oprit doar de o forţă de opoziţie puternică, care va fi susţinută indubitabil de societate. Procesele unificatoare ale forţelor de opoziţie vor grăbi moartea acestui colos cu picioare de lut, care este regimul lui Yanucovici”.
Viitor in UE
Conform ei, strategia opoziţiei pentru viitorul apropiat este consolidarea unităţii opozitiei, crearea unei coaliţii foarte bine coordonată în componenţa „Batkivşina”, „Svoboda” şi „UDAR”. „Pentru victoria unui candidat al opoziţiei la alegerile prezidenţiale din 2015, fracţiunile noastre din parlament trebuie să lucreze ca un mecanism întreg şi nu doar la nivel declarativ” a adăugat aceasta.
Timoşenco mai consideră că, viitorul Ucrainei este în UE: „Noi suntem obligaţi să realizăm visul ucrainenilor de a trăi în familia europeană comună. Alte uniuni, vamale sau euro-asiate sunt un pericol real pentru statalitatea Ucrainei”.
Reactii adverse
Primul lider al opoziţiei care a reacţionat la apelul lui Timoşenco este liderul partidului „Svoboda”, Oleg Tyahnibok. El nu consideră oportună ideea de unire ale celor trei partide în unul singur. Principalul motiv, conform lui, este diferenţa dintre ideologiile acestor partide.
În cadrul unei conferinţe de presă, Tyahnibok a declarat următoarele: „Un partid politic este creat pentru a unifica oamenii cu aceeaşi viziune. Respectiv, noi, naţionaliştii ucraineni vedem scopul nostru în colaborarea cu partidele cu care colaborăm in acest moment. Dar nu cred că este oportună crearea unei forţe politice în care vor fi reprezentaţi oameni cu idelogii diferite, mai ales că ne-am convins că reprezentanţii celor trei partide privesc diferit diverse aspecte ale vieţii”. „Acum noi am găsit limbă comună în acţiunile împotriva regimului lui Ianucovici” a mai declarat Oleg Tyahnibok, referindu-se la strategia adoptata de deputatii opozitiei politice in timpul procesului legislativ din Rada Suprema de la Kiev.
In Ucraina vor putea fi organizate alegeri parlamentare anticipate, dupa ce partidele UDAR si Svobova (zona de dreapta) s-au retras joi din coalitia aflata la guvernare, potrivit mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Presedintele Petro Porosenko si-a exprimat in mod public dorinta organizarii unui scrutin anticipat, care ar urma sa-i permita sa formeze o majoritate solida, in baza succesului pe care l-a obtinut in alegerile prezidentiale (55% din sufragii).”Astfel, lansam mecanismul constitutional care permite presedintelui tarii sa dizolve Parlamentul si sa convoace alegeri parlamentare anticipate”, a declarat deputatul Vitali Kovalciuk, membru al partidului „UDAR” si apropiat al presedintelui Petro Porosenko. Dar pentru ca sa poata dizolva Parlamentul si convoca alegeri legislative anticipate, este necesar ca Legislativul unicameral sa constate ca actuala coalitie de guvernare a incetat sa mai existe de 30 de zile si ca nu s-a putut constitui una noua. Dupa ce aceste conditii vor fi indeplinite, presedintele poate sa anunte alegeri legislative peste doua luni. Presedintele Parlamentului, Oleksandr Turcinov, a criticat totusi aceasta decizie, mentionand ca deputatii puteau intâi sa voteze modificarile legislative si abia apoi sa anunte ca parasesc coalitia. De asemenea, fractiune comunistilor din Rada Suprema de la Kiev a fost dizolvata dupa modificarea Regulamentului de functionare a Parlamentului ucrainean. Potrivit postului de televiziune TSN, acest lucru a fost posibil dupa ce dupa ce Parlamentul ucrainean a adoptat recent o serie de modificari la Regulamentul de procedura al Legislativului, care prevede dizolvarea unei fractiuni parlamentare in cazul in care nu este intrunit numarul minim necesar pentru formarea unei asemenea fractiuni, mai scrie sursa citata.