de Madalin Necsutu | aug. 4, 2016 | Federatia Rusa, R. Moldova, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Deși se vorbește mereu de intrarea într-o fază nouă a ceea ce am numit în trecut Război Rece, Occidentul nu pare capabil să ducă o confruntare cu Rusia după aceleași metode. Dacă atunci propaganda era un instrument nelipsit din ambele tabere, în ziua de astăzi lumea occidentală refuză sau este incapabilă să dea un răspuns pe măsură războiului informațional pe care Rusia îl lansează dinspre Urali spre Atlantic și chiar mai departe. Semnele unui astfel de război pentru câștigarea de „inimi și minți” sunt mai mult decât evidente, însă articularea unei contramăsuri se lasă așteptată și cel mai probabil nu poate fi luată de UE, care prin natura sa este o construcție pacifistă ce se îngrijește de politică și economie.Tocmai de aceea soluția ar putea să vină numai dinspre NATO. De altfel, recent, șeful trupelor NATO din Europa Curtis Scaparrotti a avertizat, cu subiect și predicat, că Moscova investește masiv în campanii de dezinformare în Europa. Același avertisment a venit și dinspre presa britanică. El a vorbit despre Rusia în termeni de „adversar care trebuie luat în serios”. Mesajul este unul foarte tare, iar cuvintele au rezonanță puternică, ceea ce nu arată deloc a unul diplomatic, ci mai degrabă milităros.
Scaparrotti a mai spus atunci că „este o încercare a Rusiei de „a-şi atinge obiectivele fără ca măcar să înceapă un conflict“ și că este greu de luptat cu mijloace similare, întrucât lumea occidentală „crede în libertatea presei” și în „statul de drept”. Mai precis, este foarte dificil de luptat folosindu-se metode ce contravin democrației și valorilor ei, adoptate de lumea occidentală. „Avem dificultăți în a aborda această chestiune şi în a o contracara, dar trebuie să facem aceasta“, concluziona acesta.
Aceste componente sunt foarte vizibile și în Republica Moldova. Rusia este angajată aici pe toate nivelurile de la propaganda (presă), la finanțarea partidelor politice și a asociațiilor pro-moscovite, până la forțările și șantajul pe care îl duce la nivel politico-economic. La toate acestea se adaugă și crima organizată inserată în special în lumea bancară și judecătorească, acolo unde „spălătoria rusească” de bani negri funcționează de ani de zile. Totul prin concursul corupției endemice care ajută la spălarea, călcarea și apretarea miliardelor de dolari rusești proveniți din activități criminale. Unele care se mai lipesc și de degetele unor potentați ai zilei din R. Moldova.
În ceea ce privește televiziunile, cele mai recente sondaje arată 82% dintre moldoveni se uită la televizor pentru conținutul de știri, acesta fiind și principalul mijloc de informare a lor. De altfel, 60% dintre moldoveni privesc canalele rusești de televiziune. Paradoxal, un studiu al IMAS-ului de la începutul anului arată că doar 43% dintre ei au încredere în posturile rusești. Toate aceste date fac imperios necesară ajustarea codului audiovizualului în contextul regional în care Rusia investește sume masive în acțiunile de propagandă și dezinformare prin intermediul mass-media. Chiar și noua doctrină de strategie de securitate națională, care ar trebui să intre în vigoare de la începutului 2017, face referire expresă la războiul informațional care se poartă pe teritoriul R. Moldova.
În tot acest răstimp, nu numai vocalizele propagandei rusești se fac auzite în regiune, ci și zăngănitul greu al armelor. Moscova a ordonat o mobilizare masivă de trupe la granițele cu Belarusul și Ucraina. Circa 200.000 de soldați, rachete, tancuri și avioane vor începe să facă nu mai puțin de 4.000 de manevre în regiune, în cadrul exercițiului militar „Caucaz 2016”. Acest lucru nu poate face decât să alimenteze suspiciunile argumentate ale NATO de a întări prezenta militară în flancul său estic. Și aici găsim un mesaj dual din partea Moscovei, care pe de o parte critică prezența sporită a NATO în regiune, dar în același timp își masează consecvent trupele la granițele cu vecinii europeni.
Concluzia pe EvZ Moldova
de Madalin Necsutu | iul. 28, 2016 | Federatia Rusa, Marea Neagra, R. Moldova, România, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Anticipam într-un editorial precedent că ceea ce face Germania în privința Republicii Moldova nu miroase deloc a negocieri, ci a impunere. Una asupra unui stat supus presiunilor din toate părțile și care ar vrea să mulțumească și capra și varza. Ceea ce este însă mai grav este combinația între ascensiunea populismului intern din unele țări din Europa și mutarea atenției de pe crizele interne pe probleme din exterior. Acest lucru îl face și Germania prin acțiunile șefului diplomației, Frank-Walter Steinmeier. Cel care a venit să bată cu pumnul în masa Chișinăului pentru a accepta condițiile separatiștilor transnistreni. Unele care, de facto, nu fac decât să întărească „statalitatea” regiunii. Un fel de aplicare forțată a planului rusesc Kozak. Unul al federalizării pe care și Germania l-a susținut mereu mai mult sau mai puțin vocal. Diferența constă acum în rocada pe care Germania o face cu Rusia. Pentru a fi mai bine primit la Chișinău, Berlinul a preluat rolul de solist în acest concert politic cu sunete stridente, lăsând Moscova la acompaniament.
Muzica nu este deloc una plăcută pentru autoritățile de la Chișinău care se văd din nou strânse între ciocan și nicovală pe această chestiune. Numai că ciocanul este de data aceasta nemțesc. Germania este și ea unul dintre principalii donatori externi, iar deciziile sale au cea mai mare greutate în interiorul UE. De aceea, Chișinăului îi va fi dificil să refuze mărul otrăvit al Berlinului. Totuși, guvernul trebuie să mediteze la faptul că pot primi bani de la FMI și România în cuantum de peste 300 de milioane de euro. Momentum este unul extrem de important, iar o cedare pe cele trei condiționalități – înregistrarea plăcuțelor auto, recunoașterea diplomelor și prefix separat – ar fi echivala cu recunoașterea de facto a separării regiunii de restul R. Moldova. „Oferta de nerefuzat” a fost făcută abil în vremuri de cedări și reforme pentru Chișinău, tocmai în momentul în R. Moldova își revenise din pumni și se îndrepta spre ieșirea din corzi. Aceea gură de oxigen dată de FMI și București, ce va fi continuată și de UE.
Ceea ce este încearcă acum Germania este resuscitarea OSCE-ului, o organizație slabă și prost construită, unde veto-ul Rusiei anulează toate deciziile ce se iau de către ceilalți membri. Aroganța cu care Rusia dictează în tot ceea ce ar trebui să rezolve conflictele înghețate, pe care tot ea le-a provocat, spune totul despre relevanța actuală a OSCE. Steinmeier este într-un număr personal și populist de rebranding politic în perspectiva alegerilor parlamentare din 2017, în care vrea să-i lase pe umeri criza refugiaților Angelei Merkel, iar el să se erijeze în mare „pacificator” la hotarele Europei. Un om care poate dialoga cu Rusia și poate rezolva probleme acolo unde alții au dat greși. Totul pe spatele unor țări precum Republica Moldova, care devine în acest caz victimă colaterală a înțelegerilor ruso-germane și a populismului stângistului Steinmeier. Politica „pașilor micilor”, invocată de Steinmeier recent la Tiraspol, nu poate fi făcută numai într-o singură direcție, cea a cedărilor Chișinăului. Ceea ce se întâmplă acum în R. Moldova va avea apoi inevitabil și un efect de domino care se va repercuta automat apoi și spre rezolvarea conflictului din estul Ucrainei.
Diplomația română pare depășită de situație și nu a luat nicio poziție în această problemă. Totuși, există multe voci la București care și-ar dori decuplarea R. Moldova de la acest bagaj sovietic și extrem de retrograd reprezentat de regiunea separatistă transnistreană. Unul care ține R. Moldova în loc și pe care, de facto, Chișinăul ar fi incapabil să-l mai gestioneze vreodată. Numai dacă privind spre UTA Găgăuzia, ne putem da seama că afirmația nu este deloc una prea tare.
Totuși, la nivel geopolitic mai mare, revine în actualitate viziunea de acum circa 100 de ani a liderului polonez Josef Pilsudski din timpul Primul Război Mondial și a sa teorie a Intermarium-ului (Międzymorze). Cea a unei alianțe de la Marea Baltică, până la Marea Neagră, care să funcționeze ca o contrapondere a tendințelor imperialiste ale Germaniei și Rusiei.
Continuare pe EvZ Moldova
de Vitalie Goncearov | iul. 27, 2016 | Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, R. Moldova, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Rusia se va implica în propaganda din spațiul său de influența nu numai prin mass-media, ci și prin redutabila armă a religiei. Tocmai din această cauză, în luptă va fi aruncată Patriarhia Rusă care vrea să capteze atenția și a celor care folosesc noile tehnologii de comunicate. În acest scop, Biserica Ortodoxă Rusă a anunțat recent că va lansa o aplicație de tip messenger atât pentru enoriași, cât și pentru preoții săi, a precizat serviciul de presă al rețelei de socializare ortodoxe „Elițî”, preluat de Tass. „Aplicația va deveni o parte importantă a platformei unice de comunicare a Bisericii Ortodoxe Ruse, realizată pentru satisfacerea necesităților credincioșilor de comunicare interactivă și pentru o comunicare neîntreruptă între enoriași și Biserică”, se precizează într-un comunicat oficial. În noua aplicație messenger, în afară de funcțiilor obișnuite, vor fi și funcții speciale pentru fețele bisericești de diferite ranguri. „Potrivit estimărilor noastre, auditoriul releței poate ajunge la 7-10 milioane de oameni”, a declarat directorul pentru dezvoltare a relețelei „Elițî”, Ivan Suslin. La începutul lunii iulie, Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii a anunțat despre lansarea a două posturi de televiziune cu tematică religioasă.
Oglinzile strâmbe ale lui Kiril
La începutul anului 2014, Patriarhul Kiril nu se arătat deloc încântat de noile tehnlogii pe care le cataloga drept rătăciri ale sufletului. „Oamenii pasionati prea mult de retelele de socializare ratacesc intr-o ‘imparatie a oglinzilor strambe”, a declarat Patriarhul Moscovei si intregii Rusii, Kiril, potrivit Itar-Tass. „Aceasta este o inrobire a constiintei si vointei. Oamenii stau cu zilele in fata ecranelor, a monitoarelor sau tabletelor si se afunda in aceasta realitate. Se dezvolta romane virtuale, tragedii virtuale, conflicte virtuale. Ne cufundam intr-o imparatie a oglinzilor strambe”, a caracterizat in mod plastic situatia Patriarhul Kirill, intr-un interviu difuzat marti pe postul de televiziune „Rossia”. Capul Bisericii Rusiei considera ca, in aceasta situatie, poate fi vorba de o „criza spirituala a oamenilor”. „In aceste oglinzi strambe se oglindeste realitatea, ne oglindim noi insine. De aceea, intr-un anumit sens, Internetul este o imagine a lumii spirituale a civilizatiei umane, iar acest lucru constituie subiect de gandire, posibil in primul rand pentru Biserica, responsabila de starea spirituala a oamenilor’, a recunoscut Patriarhul Kiril.
În 2013, fugea de internet ca dracul de tămâie
În timp ce Biserica Rusa cauta în 2014 să-și extinda influența în viața publică a cetățenilor ruși, Patriarhul Kiril avea planuri importante si in cazul unei reforme pe internet. Dusman declarat al Internetului, Kiril, a declarat in vara lui 2013 ca fetele bisericesti nu trebuie sa se foloseasca de internet, pentru a se feri de tentatii. El este de parere ca viata monahala nu trebuie sa se adapteze in niciun fel conditiilor moderne de viata, potrivit Lenta.ru. n prezent, o mare tentatie este internetul. Multi calugari procedeaza, in opinia mea, absolut lipsit de intelepciune: pe de o parte, ei se retrag din lume, pentru a-si crea conditii bune pentru salvare (a sufletului), insa pe de alta parte isi iau telefonul mobil si incep sa intre pe internet, unde, dupa cum stim, sunt multe tentatii si lucruri pacatoase’, a declarat Patriarhul Kirill, in timpul intrevederii avute cu monahii manastirii Zografu de pe muntele Athos. Cand un calugar ia in mana telefonul mobil, pentru a se conecta la internet, el ar trebui sa se gandeasca daca merita sa se afle la manastire’, spunea capul Bisericii Ortodoxe Ruse.
Post virtual și „abstinență de rețele”, între ipocrizie și ură
De asemenea, in luna martie a lui 2013, Biserica Ortodoxa Rusa i-a indemnat pe credinciosi sa se abtina in timpul Postului Mare nu doar de la produse lactate si carne, ci si de la utilizarea retelelor de socializare. La inceputul anului trecut, Kirill a declarat razboi internetului si demarat o ampla „cyber-cruciada”. Motivul a fost determinat de ingrijorarea sa fata de numarul mare de postari anti-biserica de pe internet si a declarat ca Biserica Ortodoxa Rusa pe care o conduce va deveni mult mai activa pe retele sociale pentru a grai adevarul in fata enoriasilor sai. „Blogurile si retele sociale ne dau noi oportunitati pentru misiunea noastra crestina in vremuri in care Biserica se afla sub asediu mai intens ca inainte”, a declarat Kiril. „Sa nu fim prezenti acolo inseamna a arata neputinta si lipsa de interes pentru salvarea fratilor nostri”, a continua acesta. „Acum ca mass-media sociala arata un mare interes, desi nu intotdeauna unul foarte vocal, in viata bisericii, datoria noastra este de converti acest interes intr-o cauza buna pentru a crea conditiile ca tinerii sa il cunoasca pe Cristos, de a cunoaste adevarul despre viata oamenilor din interiorul bisericii”, a declarat patriarhul rus, Kiril. El a adaugat ca atunci cand o persoana este interesata de o cautare pe internet despre viata clericala, el afla o gramada de minciuni, ipocrizie si ura.
Internaționalizarea luptei în spațiul de influență
Strategia Moscovei de a fi prezentă în spațiul virtual nu este una singulară si nu se referă strict la acțiuni în interiorul granitei Federatiei Ruse, ci si peste hotare, acolo unde ortodoxia de tip slav este foarte prezentă, atât în R. Moldova, cât și Ucraina. Kiril avea încă din 2013 planuri mari în acest sens si pentru Republica Moldova, acolo unde actioneaza prin intermediul Mitropoliei Chisinaului si a intregii Moldove. „Biserica Ortodoxa Rusa vrea instituirea unui serviciu de presa eparhial in Republica Moldova, care va avea drept scop mentinerea unei imagini destoinice a Bisericii in spatiul media”, spunea acesta la începutul lui 2013. „Serviciul de presa eparhial nu este un moft, ci o necesitate urgenta. Scopul principal al serviciului nu va fi atat sa difuzeze fotografii frumoase, dar sa participe activ in influenta intelectuala si spirituala asupra spatiului mediatic, sa-l ajute pe arhiereu sa-si determine corect orientarea strategica a activitatii bisericesti”, a declarat Patriarhul Kirill. Potrivit acestuia, serviciile de presa eparhiale urmează a fi deschise in Republica Moldova, Ucraina, Belarus, țările baltice și din Orientul Mijlociu.
de Anatol Terzi | iul. 22, 2016 | Federatia Rusa, R. Moldova, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Germania va încerca în continuare să preseze Chișinăul pentru a accepta unele compromisuri în fața separatiștilor transnistreni de la Tiraspol, chiar dacă acești nu au de oferit nimic la schimb și refuză dialogul pe coșul politic al dosarului. Ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, va veni marți în Republica Moldova, unde ar urma să aibă mai multe întâlniri cu autoritățile cu care va discuta, printre altele, subiecte ce țin de rezolvarea conflictului transnistrean, a anunțat vineri președintele Parlamentului, Andrian Candu. Reamintim că Steinmeier a făcut recent o serie de declarații favorabile Rusiei, printre care se numără cele legate de relaxarea sancțiunilor economice impuse Rusiei ca urmare a anexării Crimeei, precum și unele acuzatoare la adresa NATO cum că ar avea un comportament provocator la adresa și interesele Moscovei în regiune prin dislocarea de trupe în estul Europei.
Lobby-istul de stânga al Moscovei
„Sancțiunile nu sunt un scop în sine. Ele ar trebui să reprezinte un impuls pentru schimbarea unui comportament”, declara Steinmeier luna trecută pentru RedaktionsNetzwerk Deutschland, o rețea de ziare locale din Germania. Ministrul de Externe german a declarat că sancțiunile ar trebui ridicate, gradual, dacă Guvernul Rusiei demonstrează că încearcă să implementeze Acordul de la Minsk pentru menținerea păcii în Ucraina. „O abordare de tipul totul sau nimic, chiar dacă sună bine, nu înseamnă nimic”, a spus Steinmeier. Același lucru s-a întâmplat și cu NATO, Steinmeier părând mai degrabă un lobby-ist al Moscovei. El criticat politica NATO față de Rusia, pe care o considera „războinică”, potrivit unui interviu ce urmează să fie publicat duminica de cotidianul german Bild. „Ceea ce trebuie sa evitam astăzi este să inflamăm situația cu strigate războinice și cu zăngănit de săbii”, a afirmat Frank-Walter Steinmeier, referindu-se la desfășurarea de forte NATO în apropiere de frontierele Rusiei.
Convocări de urgență ale separatiștilor
După ce nu au obținut nimic la negocierile din Germania cu autoritățile constituționale de la Chișinău, liderii separatiști de la Tiraspol cer convocarea de urgență a unor noi negocieri în formatul 5+2 pe teme comunicațiilor feroviare, relatează agenția Infotag. Așa-zisul ministru de Externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, vrea să găsirea de urgență a unei soluții în cazul „blocadei economice” impuse de Chișinăul și Kiev în vederea limitării livrărilor în Transnistria a mărfurilor de import pe cale feroviară. El a explicat că „sunt necesare eforturile tuturor partenerilor internaţionali”. Totul a pornit după ce autoritățile ucrainene și cele moldovene, ar fi blocat, de comun acord, 40 de cisterne cu combustibil ce urmau să ajungă din Belarus în Transnistria. Șeful așa-zisului Guvern transnistrean, Pavel Prokudin, declara atunci că Tiraspolul va veni cu „reacție promptă și dură”. Totul a pornit de la faptul că, în 2004, administrația de la Tiraspol și-a însușit căile şi materialul rulant al întreprinderii de stat „Calea Ferată a Moldovei” (CFM) aflate pe teritoriul regiunii transnistrene, creând în baza acestora o întreprindere proprie.
Replica Chișnăului
În replică, Chișinăul a suspendat circulație feroviară prin regiune. Aceasta a fost reluată în 2016, cu condiția perfectării actelor necesare pentru operațiunile de import-export de către organele vamale subordonate autoritățile constituționale ale Republicii Moldova, regulă care nu se aplică, însă, decât în privința exporturilor din Transnistria. Adică numai cele benefice pentru autoritățile separatiste de la Tiraspol. În conformitate cu angajamentele pe care și le-a asumat prin Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, Chișinăul încearcă să restabilească controlul și asupra importurilor în regiune, excluzând din schema de circulaţie a mărfurilor două staţii de la segmentul transnistrean al frontierei cu Ucraina, scrie agenția menționată.
Intrare în legalitate
Șeful Căilor Ferate ale Moldovei, Iurie Topală, a declarat însă că blocând cisternele, Ucraina nu doar că nu încalcă vreo lege, ci, dimpotrivă, intră în legalitate. „Ei fac zarvă, nu de astăzi și nu de ieri, ei tot timpul au făcut zarvă. Ceea ce este legat de vagoane, așa sunt acordurile dintre Rusia, Ucraina și Republica Moldova, că toate vagoanele care vin în Republica Moldova trebuie să fie coordonate cu Calea Ferată din Moldova. Așa este acordul semnat. Ucraina este obligată să ne informeze ce vagoane și ce marfă vine în Moldova, deoarece fără vamă nu putem permite să intre marfa în țară, dar vama se află la Tighina, dacă vorbim despre Cuciurgan, atunci ei sunt obligați să vină la Tighina ca să facă vama”, citat de Europa Liberă. În ultimii zece ani, potrivit lui Iurie Topală, vagoanele cu marfă din Ucraina au intrat în regiunea separatistă fără a trece în mod oficial vama moldovenească, ceea ce a provocat, la o primă estimare, pagube de zeci de milioane de dolari pentru bugetul moldovenesc, a mai precizat Topală.
„Până acum ei activau ilegal. Primeau marfa direct, fără să vină cu actele la punctul vamal Tighina. Ei ne pun să dăm o scrisoare la autoritatea ucraineană… ca să încalc și eu legea, să încalce legea și Ucraina… Faptul că până acuma Ucraina a încălcat legea, a încălcat acordul dintre noi și le da direct vagoanele asta-i una, dar eu nu pot să vin cu propunerea: hai, încălcați mai departe. Ei acum au intrat în cadrul legal și nu pot să intervin chiar cu nimic, și noi nu am făcut nimic, noi Republica Moldova. Pur și simplu, Ucraina a intrat în cadrul legal, așa cum spun acordurile. Pagubele sunt de sute de milioane de lei, sau zeci de milioane de dolari.”
România, invocată inevitabil de către separatiști
Drept răspuns la faptul că Ucraina a început să permită transportarea mărfurilor în regiunea estică a Moldovei doar prin punctele controlate de autoritățile constituționale, Tiraspolul amenință că va reacționa prin ajustări tarifare și înăsprirea cerințelor pentru Kiev și Chișinău, în ceea ce privește tranzitarea mărfurilor prin teritoriul nerecunoscutei republici moldovenești nistrene, mai relatează Europa Liberă. Șeful așa-zisului cabinet de miniștri de la Tiraspol a declarat pentru presa locală că va înăspri controalele și pentru „tranzitul românesc”, referindu-se cel mai probabil la transportul de cărbuni, metal sau minereu de fier, importat din Rusia și Ucraina de companii din România.
de Madalin Necsutu | iun. 19, 2016 | Federatia Rusa, R. Moldova, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Liniștea dinaintea furtunii nu-i deloc un semn bun. Nimeni nu mai protestează la Chișinău și toată lumea pare să se fi resemnat cu gândul că aceasta va fi configurația de putere până în 2018. Numai că există anumite semnale de neliniște mocnită care trebuie să dea de gândit. Acestea au pornit încă din jurul datei de 12 iunie, odată cu sărbătorirea Zilei Naționale a Rusiei. Bașcanul găgăuz Irina Vlah a celebrat-o prin deschiderea unei „ambasade găgăuze” la Sankt-Petersburg și a „colțuri de literatură găgăuză” în mai multe în mai multe biblioteci din orașe ruse. Pe deja celebrul model „American corner” din bibliotecile lumii.
Aceasta duce o diplomația economică separată fața de Chișinău, iar Rusia răspunde pozitiv. Așa că, să nu se mire că embargo-ul economic impus de Rusia pentru R. Moldova se va face selectiv pe viitor , alimentându-se angoasa de la Chișinău la tema dată.
Nu trebuie trecută cu vederea nici înfrățirea Bălțiului cu orașul rusesc Nijni Novgorod din apropierea Moscovei. Și aici, liderul formațiunii proruse „Partidul Nostru” a făcut un pas important și a anunțat că va demara acțiuni de atragere a „fluxurilor economice ruse” în regiune. Nu este exclus ca, după modelul Chișinăului, să forțeze pe viitor mai multe prerogative pentru funcția de primar. El a acuzat recent că descentralizarea nu are loc din cauza guvernării, iar tendințele de desprindere de centru vor continua pe viitor în „Republica Bălți” pe care încearcă să o creeze, un pol important și strategic de pornire a diverse acțiuni perturbatoare.
Mișcări centrifugare încearcă și primarul Orheiului, Ilan Shor. Și aici începe să se lase praful pe faptul că acesta este principalul suspect în furtul miliardului de dolari din cele trei bănci moldovenești prin schema „laundromatului rusesc” de spălare a banilor și scoaterea lor din Republica Moldova. Mai mult, acesta a anunțat sec că a preluat funcția de lider al partidului „Ravnopravie”, o formațiune politică prorusă ce militează pentru apropierea de Federația Rusă. Formațiunea se declară adeptă a relațiilor bune cu Rusia, își propune să contribuie la asigurarea egalităţii în drepturi a cetăţenilor indiferent de naţionalitate, stare socială sau confesiune. Nu este exclus ca acesta șă candideze și la funcția de președinte, după ce a spus că vrea să implementeze modelul Orheiului la nivel național. Infuzia de capital și imagine ar putea urca acest minuscul partid spre nivelul unuia care ar putea trece pragul accederii în Parlament. Shor nu duce în niciun caz lipsă de bani, iar administrarea orașelului Orhei îi poate spori capitalul politic și încuraja ambițiile și acțiunile în acest sens. Nu mai vorbim de dosarele penale de care ar putea scăpă, iar aici o parte a guvernării care l-a protejat poartă o mare responsabilitate. De altfel, acesta a fost ales recent drept căpetenie a Asociației Obștești „Orașele Moldovei”. Aceasta are în componență zece primari din zona de stânga care militează cu toții pentru o apropiere de Rusia.
La toate aceste trei puncte nevralgice – Bălți, Comrat și Orhei – se adaugă și tendințele segregaționiste crescânde ale etnicilor bulgari din sudul Republicii Moldova. În plan politic, socialiștii proruși au intrat deja în campanie electorală și duc o luptă de gherilă în Parlament pentru erodarea politică a partidelor din arcul guvernamental. Nici Tiraspolul nu stă degeaba și își întărește pozițiile inflexibile în negocierile cu Chișinăul. Germania pune presiune pe oficialii de la Chișinău să accepte o serie de condiții nefavorabile Chișinăului în negocierile ce au loc la Berlin, fapt ce nu ar face decât să întărească pozițiile separatiștilor. Germania, țară care deține președinția OSCE, nu poate face nimic în dosare mai grele precum conflictele înghețate din Nagorno-Karabah, Abhazia și Osetia de Sud, sau cel al conflictului din estul Ucrainei. Tocmai din această cauză, Berlinul va pistona Chișinăul pentru a obține măcar o victorie de palmares în mandatul său insipid de la cârma acestei organizații. R. Moldova este strânsă cu ușa și are nevoie de bani europeni. Pare cea mai bună victimă care poate fi constrânsă din tot acest peisaj să facă cedări.
Concluzia editorialului pe EvZ Moldova
