de Razvan Iorga | iun. 21, 2017 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Info Militar, Ucraina
Președintele american Donald Trump l-a primit, marți, la Casa Albă, pe omologul său ucrainean, Petro Poroșenko, într-o vizită simbolică de sprijinire a Ucrainei și a integrității sale teritoriale de către SUA. „Am primit un sprijin puternic din partea SUA, sprijin pentru suveranitate, integritate teritorială și independența a statului nostru, precum și ajutor pentru a continua reformele în Ucraina”, a declarat Poroșenko la o întâlnire cu presă din Washington, relatează Ukrinform.
În particular, cele două părți au discutat liniile de cooperare dintre Ucraina și SUA în sfera tehnico-militară. „Președintele (Trump n.r.) a dat instrucțiuni clare pentru a ne extinde cooperarea”, a mai spus Poroșenko.
„Agenda discuțiilor a fost foarte largă. Sunt pe deplin mulțumit de rezultatele negocierilor noastre și sunt recunoscător președintelui Trump, vicepreședintelui Pence și miniștrilor cu care m-am întâlnit, acolo unde am întâlnit un mare sprijin al statului nostru”, a concluzionat președintele.
Președintele Poroșenko a adăugat că SUA a cofirmat sprijinul privind acordurile de la Misnk de încetare a focului, reiterând necesitatea retragerii Rusiei din estul Ucrainei, cu tot cu soldați și echipamente militare, dincolo de granița Ucrainei cu Rusia.
Noi sancțiuni pentru Rusia
După întâlnirea dintre Trump și Poroșenko, Casa Albă a comunicat, prin secretarul de presă Sean Spicer, că sancțiunile americane împotriva Rusiei vor fi menținute atâta vreme cât Moscova se implică în conflictul din estul Ucrainei.
Trump a afirmat în fața camerelor de televiziune că „s-au făcut multe progrese” în relațiile bilaterale și că a avut cu oaspetele său „discuții foarte, foarte bune”. Nici el, nici purtătorul său de cuvânt nu au menționat însă acordul de pace de la Minsk, din 2015, remarcă Reuters.
Săptămâna trecută, secretarul de stat american Rex Tillerson a afirmat că SUA și-ar putea reconsidera poziția față de acord. Pe de altă parte, marți, înaintea întâlnirii celor doi președinți, Washingtonul a anunțat noi sancțiuni împotriva Moscovei, constând în includerea a încă 38 de persoane și organizații din Rusia pe lista de sancțiuni a Trezoreriei Statelor Unite.
Kremlinul se ferește de comentarii
Rusia nu a acordat prea mult spațiu în presa sa vizitei lui Poroșenko la Moscova, iar oficialii de la Kremlin s-au ferit să comenteze această întâlnire. Solicitat să dea o notă întâlnirii de la Casa Albă, purtătorul de cuvânt al Kremlinui, Dmitri Peskov s-a abținut. “E meseria politologilor ucraineni și a observatorilor americani”, a declarat reprezentantul oficial al Kremlinului. Acesta a adăugat că Moscova ar saluta faptul, dacă, în urma acestor contacte, “Kievul ar recepționa semnalele de respectare a Acordului de la Minsk”.
de Razvan Iorga | iun. 21, 2017 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Ucraina
Președintele prorus Igor Dodon a declarat, într-o emisiune televizată la postul deținut de socialiști – NTV, că regiunea separatistă transnistreană ar putea reintra în componența autorităților constituționale de la Chișinău, doar dacă din Parlament vor pleca pro-europenii și prounioniștii. „Consider că locuitorii regiunii transnistrene sunt cetățenii Republicii Moldova și trebuie să facem tot posibilul pentru a uni țara. Scopul meu este de a ne apropia de regularizarea politică, și de a rezolva întrebările locuitorilor din stânga Nistrului și noi deja am început să ne ocupăm de asta”, a menționat Dodon.
Relațiile dintre Dodon și Krasnoselski au cunoscut în ultima perioadă o serie de declarații încordate care nu ar da vreun semn de reconciliere, ba mai mult, de o eventuală reintegrare a regiunii.
Igor Dodon a dat și variantele pe care le-ar avea în prezent regiunea seperatistă. „Întrebarea privind independența regiunii nu e constructivă și nu va duce nicăieri, pentru că regiunea transnistreană are doar două variante, sau se unește cu Republica Moldova sau cu Ucraina. Dar nimeni nu va recunoaște independența lor. Trebuie să avem o frontieră comună, sistem de finanțare comun, sistem juridic și bancar comun, dar pot să rămână cu autoritățile lor, imnul, drapelul, etc. Vor trece câțiva ani după asta și oamenii vor uita că au existat două regiuni diferite”, a declarat Dodon.
El a mai sugerat că acest deziderat ar putea fi dus la bun sfârșit după alegerile parlamentare din 2018, odată cu venirea socialiștilor la putere. „Eu foarte mult sper că termenul real de unire a țării este anul 2019-2020. În 2018 vor fi alegeri, până la alegerile parlamentare în Republica Moldova, nu vom putea rezolva această problemă. Exista majoritatea parlamentare care blochează, care sunt pentru NATO și Unirea cu România. Așa că până nu vom elimina aceste elemente care împiedică și ei nu vor fi la guvernare. După aceasta vom crea fundamentul pentru a ne apropia de regularizare politică. În 2018 vom termina alegerile aici, vom crea o altfel de majoritate parlamentară, la fel și la guvernare și în instituția parlamentară avem deja o viziune clară și anii 2019- 2020 sunt termenele reale cu care ne putem apropia de discuțiile privind statutul politic regiunii transnistrene în componența Republicii Moldova”, a mai adăugat el.
de Razvan Iorga | iun. 19, 2017 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Consiliul European a prelungit cu un an de zile, luni, sancțiunile economice impuse peninsulei Crimeea, ocupată militară de către forțele ruse. Măsurile se aplică persoanelor și societăților din UE, acestea fiind limitate la teritoriul Crimeei și al Sevastopolului.
Sancțiunile includ interdicții cu privire la:
- importurile de produse în UE, originare din Crimeea sau din Sevastopol;
- investițiile în Crimeea sau Sevastopol, ceea ce înseamnă că nici cetățenii europeni, nici societățile din UE nu pot să cumpere bunuri imobile sau entități în Crimeea, să finanțeze societăți din Crimeea sau să furnizeze servicii conexe;
- serviciile de turism în Crimeea sau Sevastopol, de exemplu navele de croazieră europene nu pot să facă escală în porturile din Peninsula Crimeea, cu excepția cazurilor de urgență;
- exportul anumitor mărfuri și tehnologii către societățile din Crimeea sau în scopul utilizării în Crimeea, în sectoarele transporturilor, telecomunicațiilor și energiei, precum și al celor legate de prospectarea, explorarea și extracția de petrol, gaze și resurse minerale. Se interzic, de asemenea, acordarea de asistență tehnică și furnizarea de servicii de brokeraj, de construcții sau de inginerie legate de infrastructură în sectoarele respective.
Consiliul mai afirmă că prin aceste noi măsuri UE continuă să condamne anexarea ilegală a Crimeei și a Sevastopolului de către Federația Rusă și își menține angajamentul de a pune în aplicare pe deplin politica sa de nerecunoaștere. În concomitent, SUA pregătesc înăsprirea sancțiunilor economice pe care deja le aplică Rusiei.
de Razvan Iorga | iun. 16, 2017 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, R. Moldova, România, Știri, Ucraina
Serviciul de securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat, vineri, că ofițerii său ai reușit să dejoace o tentativă de creare pe teritoriul Ucrainei, în regiunea Odesa, a unei rețele de agenți ai serviciilor rusești. Operațiunea ar fi trebuit să se facă prin intermediul „minister al securității de stat” din regiunea separatistă Transnistria, mai cunoscut ca KGB. Așadar, un cetățean trasnistrean, cu acte rusești și moldovenești, a fost reținut. Ofiţerii din SBU au descoperit existenţa unor contacte între agentul rus şi poliţişti ucraineni, însă aceştia din urmă au refuzat să lucreze pentru statul agresor (Rusia, n.red). Pentru un posibil șantaj, agentul transnistrean al serviciilor secrete rusești a înregistrat conversațiile folosind un echipament special, potrivit SBU.
„Bărbatul a fost reţinut când încerca să se întoarcă în Transnistria, la unul dintre punctele de trecere a frontierei. În timpul percheziţiei, asupra acestuia a fost descoperit un echipament special, care era ascuns sub îmbrăcăminte”, precizează serviciul de presă al SBU. Cel reținut este locuitor al oraşului Tiraspol, care are dublă cetăţenie, rusă şi moldovenească, şi lucrează pentru serviciile secrete rusești din anul 1995.
KGB-ul transnistrean, condus de general al FSB-ului rusesc
Săptămâna trecută, autoritățile separatiste de la Tiraspol au anunțat că Ministerul Securităţii de Stat de la Tiraspol (KGB) va fi condus de un fost ofiţer al KGB-lui din URSS şi fost general în FSB-ul rusesc, pe numele său, Valeri Ghebos. Acesta a fost numit în funcţie miercuri, 7 iunie, prin decretul preşedintelui nerecunoscut din regiunea transnistreană, Vadim Krasnoselski. Acesta l-a caracterizat pe noul ministru ca fiind un profesionist cu experienţă în domeniul securităţii de stat.
„Sunt convins că veţi conlucra bine. Omul nu este nou în minister, cunoaşte colectivul, dar ce este mai important, cunoaşte problemele de caracter intern şi extern, care vor trebui să fie soluţioante”, a subliniat Vadim Krasnoselski, în cadrul unui eveniment de prezentare a lui Ghebos, transmite presa de la Tiraspol. Valerii Ghebos s-a născut în anul 1967, în raionul Ungheni din Republica Moldova. După absolvirea şcolii din localitatea natală, el a intrat la colegiul de grăniceri al KGB-lui din URSS. Între 1987 şi 2007 a ocupat diverse funcţii în serviciul de grăniceri al KGB-lui, FSB-ului etc. Din 2007 până în 2011 a fost adjunctul ministrului Securităţii de Stat al armatei transnistrene.
Militarii ruși ar putea fi tot mai atrași de cetățenia moldovenească
Recent, expertul jurist al Promo-LEX, organizație ce se luptă pentru drepturile omului din regiunea transnistreană, Ion Manole, analiza atractivitatea cetățeniei R. Moldova pentru militari ruși cantonați în regiunea separatistă transnistreană.
„După pronunțarea Hotărârii Curții Constituționale nr. 14 din 02 mai 2017, administrația de la Tiraspol, prin intermediul ultimelor modificări legislative din 31 mai 2017, ,,a oficializat” acel mecanism artificial înaintat la 24.10.2016, care are scopul de a facilita la maximum obținerea ,,cetățeniei Republicii Moldovenești Nistrene” de către cetățenii Federației Ruse care sprijină necondiționat și/sau fac parte din forțele armate ruse (cetățeni ruși care își satisfac serviciul militar de cel puțin un an în organele de menținere a păcii, inclusiv în grupul operațional al trupelor rusești staționate în regiunea transnistreană, precum și reprezentanți ai procuraturilor și ale altor organe de stat din Federația Rusă).
De asemenea, prin aceste modificări legislative au fost eliminate și anumite condiții generale de obținere a ,,cetățeniei transnistrene”, cum ar fi: cunoașterea limbii, refuzul în deținerea unei alte cetățenii și prezența unor surse legale de venit.
Ca urmare a acestor modificări, administrația de la Tiraspol insistă asupra rămânerii forțelor armate rusești pe teritoriul din stânga Nistrului prin acordarea ,,cetățeniei transnistrene”. Astfel sunt create premise prin care militarii străini vor putea ulterior sa obțină destul de ușor cetățenia Republicii Moldova”, precizează expertul Promo-LEX.
Pericol pentru România
Odată dobândită cetățenia moldovenească, aceștia ar putea, de ce nu, să încerce și redobândirea cetățeniei românești, prin concursul coruperii unor funcționari de la arhivele din Republica Moldova și apoi a rețelei de funcționari locali care lucrează în cadrul misiunilor diplomatice românești în Republica Moldova, care procesează dosarele de redobândire a cetățeniei României pentru basarabeni.
Scandal de spionaj: planurile GRU, dejucate la Chișinău
De altfel, autoritățile R. Moldova au decis recent expulzarea a cinci diplomați ruși, descoperiți ca fiind agenți ai GRU (serviciul special al Armatei ruse -n.r.). Pe lângă spionajul pe care îl făceau la nivel înalt la Chișinău, aceștia păstrau o bună coordonare cu Tiraspolul. De altfel, agenția Reuters a scris recent, citând surse din serviciile speciale de la Chișinău, că ofițerii GRU expulzați se ocupau de racolarea de luptători din UTA Găgăuzia, unitate administrativă din cadrul Republicii Moldova, pentru a lupta în estul Ucrainei.
de Razvan Iorga | iun. 16, 2017 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina
Liderul tătarilor crimeeni, Refat Ciubarov
Integrarea pe viitor în NATO a Ucrainei ar putea juca un rol important pentru eliberarea Crimeei de sub ocupația rusă, a declarat șeful Parlamentului tătarilor crimeeni, Refat Ciubarov. „În toate aspirațiile noastre, în toate planurile și speranțele legate de eliberarea Crimeei, ne punem speranțele în partenerii noștri vestici, iar aceștia sunt țări care joacă un rol special în politica internațională, toate sunt state membre ale NATO. Așadar, viitoarea noastră integrare în NAATO nu este decât un plus, este păcat că nu ne-am integrat la devreme, fapt ce ar fi putut preveni și evita ocuparea Crimeei (de către Rusia -n.r.)”, a declarat Ciubarov, relatează Ukrinform.
În același timp, directorul adjunct al Centrului pentru Armată, Convergență și Studierea Dezarmării, Mihailo Samus, a sugerat că Rusia ar răspunde până la urmă aspirațiilor Ucrainei și acțiunilor de integrare în NATO, dar acest lucru nu ar schimba situația în Crimeea.
Rada Supremă de la Kiev a declarat, săptămâna trecută, drept prioritate de top integrarea Ucrainei în NATO. Unul dintre autorii legii, șeful Parlamentului, Andrei Parubi, a declarat înainte că documentul ar consolida „principalul curs securitar al Ucrainei și anume calitatea de membru al NATO”
