Rusia face eforturi pentru racolarea de agenți ucraineni via KGB-ul transnistrean

Rusia face eforturi pentru racolarea de agenți ucraineni via KGB-ul transnistrean

Serviciul de securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat, vineri, că ofițerii său ai reușit să dejoace o tentativă de creare pe teritoriul Ucrainei, în regiunea Odesa, a unei rețele de agenți ai serviciilor rusești. Operațiunea ar fi trebuit să se facă prin intermediul „minister al securității de stat” din regiunea separatistă Transnistria, mai cunoscut ca KGB. Așadar, un cetățean trasnistrean, cu acte rusești și moldovenești, a fost reținut. Ofiţerii din SBU au descoperit existenţa unor contacte între agentul rus şi poliţişti ucraineni, însă aceştia din urmă au refuzat să lucreze pentru statul agresor (Rusia, n.red). Pentru un posibil șantaj, agentul transnistrean al serviciilor secrete rusești a înregistrat conversațiile folosind un echipament special, potrivit SBU.

„Bărbatul a fost reţinut când încerca să se întoarcă în Transnistria, la unul dintre punctele de trecere a frontierei. În timpul percheziţiei, asupra acestuia a fost descoperit un echipament special, care era ascuns sub îmbrăcăminte”, precizează serviciul de presă al SBU. Cel reținut este locuitor al oraşului Tiraspol, care are dublă cetăţenie, rusă şi moldovenească, şi lucrează pentru serviciile secrete rusești din anul 1995.

KGB-ul transnistrean, condus de general al FSB-ului rusesc

Săptămâna trecută, autoritățile separatiste de la Tiraspol au anunțat că Ministerul Securităţii de Stat de la Tiraspol (KGB) va fi condus de un fost ofiţer al KGB-lui din URSS şi fost general în FSB-ul rusesc, pe numele său, Valeri Ghebos. Acesta a fost numit în funcţie miercuri, 7 iunie, prin decretul preşedintelui nerecunoscut din regiunea transnistreană, Vadim Krasnoselski. Acesta l-a caracterizat pe noul ministru ca fiind un profesionist cu experienţă în domeniul securităţii de stat.

„Sunt convins că veţi conlucra bine. Omul nu este nou în minister, cunoaşte colectivul, dar ce este mai important, cunoaşte problemele de caracter intern şi extern, care vor trebui să fie soluţioante”, a subliniat Vadim Krasnoselski, în cadrul unui eveniment de prezentare a lui Ghebos, transmite presa de la Tiraspol. Valerii Ghebos s-a născut în anul 1967, în raionul Ungheni din Republica Moldova. După absolvirea şcolii din localitatea natală, el a intrat la colegiul de grăniceri al KGB-lui din URSS. Între 1987 şi 2007 a ocupat diverse funcţii în serviciul de grăniceri al KGB-lui, FSB-ului etc. Din 2007 până în 2011 a fost adjunctul ministrului Securităţii de Stat al armatei transnistrene.

Militarii ruși ar putea fi tot mai atrași de cetățenia moldovenească 

Recent, expertul jurist al Promo-LEX, organizație ce se luptă pentru drepturile omului din regiunea transnistreană, Ion Manole, analiza atractivitatea cetățeniei R. Moldova pentru militari ruși cantonați în regiunea separatistă transnistreană.

După pronunțarea Hotărârii Curții Constituționale nr. 14 din 02 mai 2017, administrația de la Tiraspol, prin intermediul ultimelor modificări legislative din 31 mai 2017, ,,a oficializat” acel mecanism artificial înaintat la 24.10.2016, care are scopul de a facilita la maximum obținerea ,,cetățeniei Republicii Moldovenești Nistrene” de către cetățenii Federației Ruse care sprijină necondiționat și/sau fac parte din forțele armate ruse (cetățeni ruși care își satisfac serviciul militar de cel puțin un an în organele de menținere a păcii, inclusiv în grupul operațional al trupelor rusești staționate în regiunea transnistreană, precum și reprezentanți ai procuraturilor și ale altor organe de stat din Federația Rusă).

De asemenea, prin aceste modificări legislative au fost eliminate și anumite condiții generale de obținere a ,,cetățeniei transnistrene”, cum ar fi: cunoașterea limbii, refuzul în deținerea unei alte cetățenii și prezența unor surse legale de venit.

Ca urmare a acestor modificări, administrația de la Tiraspol insistă asupra rămânerii forțelor armate rusești pe teritoriul din stânga Nistrului prin acordarea ,,cetățeniei transnistrene”. Astfel sunt create premise prin care militarii străini vor putea ulterior sa obțină destul de ușor cetățenia Republicii Moldova”, precizează expertul Promo-LEX.

 

Pericol pentru România 

Odată dobândită cetățenia moldovenească, aceștia ar putea, de ce nu, să încerce și redobândirea cetățeniei românești, prin concursul coruperii unor funcționari de la arhivele din Republica Moldova și apoi a rețelei de funcționari locali care lucrează în cadrul misiunilor diplomatice românești în Republica Moldova, care procesează dosarele de redobândire a cetățeniei României pentru basarabeni. 

Scandal de spionaj: planurile GRU, dejucate la Chișinău

De altfel, autoritățile R. Moldova au decis recent expulzarea a cinci diplomați ruși, descoperiți ca fiind agenți ai GRU (serviciul special al Armatei ruse -n.r.). Pe lângă spionajul pe care îl făceau la nivel înalt la Chișinău, aceștia păstrau o bună coordonare cu Tiraspolul. De altfel, agenția Reuters a scris recent, citând surse din serviciile speciale de la Chișinău, că ofițerii GRU expulzați se ocupau de racolarea de luptători din UTA Găgăuzia, unitate administrativă din cadrul Republicii Moldova, pentru a lupta în estul Ucrainei.

Share our work
Liderul tătărilor crimeeni: „Aderarea la NATO a Ucrainei ar putea fi soluția pentru eliberarea Crimeei”

Liderul tătărilor crimeeni: „Aderarea la NATO a Ucrainei ar putea fi soluția pentru eliberarea Crimeei”

Liderul tătarilor crimeeni, Refat Ciubarov

Integrarea pe viitor în NATO a Ucrainei ar putea juca un rol important pentru eliberarea Crimeei de sub ocupația rusă, a declarat șeful Parlamentului tătarilor crimeeni, Refat Ciubarov. „În toate aspirațiile noastre, în toate planurile și speranțele legate de eliberarea Crimeei, ne punem speranțele în partenerii noștri vestici, iar aceștia sunt țări care joacă un rol special în politica internațională, toate sunt state membre ale NATO. Așadar, viitoarea noastră integrare în NAATO nu este decât un plus, este păcat că nu ne-am integrat la devreme, fapt ce ar fi putut preveni și evita ocuparea Crimeei (de către Rusia -n.r.)”, a declarat Ciubarov, relatează Ukrinform.

În același timp, directorul adjunct al Centrului pentru Armată, Convergență și Studierea Dezarmării, Mihailo Samus, a sugerat că Rusia ar răspunde până la urmă aspirațiilor Ucrainei și acțiunilor de integrare în NATO, dar acest lucru nu ar schimba situația în Crimeea.

Rada Supremă de la Kiev a declarat, săptămâna trecută, drept prioritate de top integrarea Ucrainei în NATO. Unul dintre autorii legii, șeful Parlamentului, Andrei Parubi, a declarat înainte că documentul ar consolida „principalul curs securitar al Ucrainei și anume calitatea de membru al NATO”

Share our work
Guvernarea de la Chișinău, în război cu propaganda rusă

Guvernarea de la Chișinău, în război cu propaganda rusă

Spațiul informațional de la Chișinău ar putea fi mai bine protejat, odată cu introducerea de către PD, partid aflat la guvernare, a unui proiect de lege în acest sens. Liderul PD, Vlad Plahotniuc, a spus, marți, într-un briefing de presă că propaganda străină, făcută prin intermediul posturilor TV retransmise în R. Moldova (cele rusești -n.r.), extrem foarte periculoasă și că se vor lua măsuri împotriva acesteia.

Este vorba de necesitatea de a elimina propaganda promovată prin intermediul televiziunilor străine retransmise în Republica Moldova de către câteva grupuri interesate din afara țării”, a declarat Plahotniuc. El a mai spus că R. Moldova este vulnerabilă în ceea ce privește campanii de manipulare prin media din exteriorul țării, în special în fața celor din Federația Rusă.

Liderul PD a atras atenția asupra unui conținut informațional mai mare venit din afara țării, decât cel de producție autohtonă. „Deseori acest conținut (al televiziunilor ruseși -n.r.) are un grad mare de defăimare la adresa țării noastre, dar și a partenerilor noștri de dezvoltare din UE sau SUA”, a spus el.

Phahotniuc a vorbit despre necesitatea securizării spațiul informațional al R. Moldova și că acest subiect nu mai poate fi amânat, oferind exemplul recent al Ucrainei. Plahotniuc a mai anunțat că PD va depune astăzi în Parlament o inițiativă privind securizarea spațiului informațional din Republica Moldova, lucru decis în ședința executivă a formațiunii.

Dodon face conferință în apărarea Moscovei

Pe de altă parte, președintele prorus Igor Dodon, a afirmat că proiectul înaintat de PD nu este decât o răfuială geopolitică cu Rusia a R. Moldova. „Îl consider încă o acțiune provocatoare față de Federația Rusă. Democrații numesc asta securizare informațională. Dar în realitate ei încearcă să elimine orice critică față de Occident și față de acțiunile imperialiste ale acestuia. Pentru această guvernare orice vine din Rusia este rău, orice vine de peste Prut sau de peste ocean este bun”, a precizat acesta.

Igor Dodon a mai spus că cetățenii văd totul și înțeleg totul. Cu cât mai tare guvernarea încearcă să le limiteze accesul la informație, cu atât mai insistenți vor fi cetățenii în înlăturarea democraților de la putere. „Nu a mai rămas mult ca aceasta să se întâmple, la următoarele alegeri parlamentare. Repet, eu nu voi promulga această inițiativă legislativă a democraților și o voi bloca pe toate căile posibile”, a conchis acesta.

SUA, decisă să pună frâu propagandei rusești în Europa

Inițiativa Chișinău vine în paralel cu o decizie adoptată la Washington, acolo unde senatorii americani sunt hotărâți să ofere o „asistență robustă” țărilor europene pentru întărirea instituțiilor democratice și combaterea dezinformării. Autorii textului de lege de peste Ocean formulează explicit aceasta prin „agresiune rusească”.

Toate acestea vin pe un fundal tensionat în interiorul SUA, acolo unde autoritățile anchetează intervenția Rusiei în alegerile prezidențiale în sprijinul candidatului republican, Donald Trump.

Share our work
GRU recruta luptători din Republica Moldova pentru estul Ucrainei

GRU recruta luptători din Republica Moldova pentru estul Ucrainei

Surse din cadrul serviciilor de informații de la Chișinău au declarat pentru Reuters că motivele expulzărilor recente ale diplomaților Federației Ruse sunt conectate de o serie de activități de racolare a unor cetățeni moldoveni din UTA Găgăuzia (regiune cu statul special din cadrul R. Moldova -n.r.) și antrenarea lor în tabere paramilitare pentru trimiterea lor pe frontul de război din estul Ucrainei. Acestea au precizat pentru Reuters că cei cinci erau de fapt ofițeri ai GRU, acoperiți de statul de diplomați. Sursele mai menționează că luptătorii din Găgăuzia erau trimiși mai întâi la o tabără paramilitară de antrenamente în Rostov, o regiune din sudul Rusiei, loc unde unde, potrivit media ruse, au mai avut loc antrenamente au celor care apoi au fost trimiși pe frontul din estul Ucrainei.

Reuters mai notează că informația nu a putut fi confirmată cu oficialii din Republica Moldova, care nu au dorit să comenteze mai mult motivele expulzării celor cinci diplomați ruși, ci doar amintește o declarație a premierul Pavel Filip, potrivit căreia au existat „motive temeinice” pentru această decizie.

Share our work
Vizita istorică a lui Klaus Iohannis în SUA și întărirea parteneriatul strategic la Marea Neagră

Vizita istorică a lui Klaus Iohannis în SUA și întărirea parteneriatul strategic la Marea Neagră

Finalul săptămânii trecute a avut drept cap de afiș vizita președintelui român Klaus Iohannis la Washington, acolo unde a fost primit la Casa Albă de omologul său american, Donald Trump. Vizita este într-adevăr una de anvergură, fiind catalogată de experții internaționali drept una istorică pentru parteneriatul strategic pe care România îl are cu SUA de mai bine de două decade. Sintagma „Vin americanii!”, la care românii au jinduit preț de zeci de ani, își găsește tot mai mult în ultimii ani și o aplicabilitate materială, relatează EvZ Moldova, într-o analiză a vizitei. De altfel, mesajele României nu a mai fost niciodată atât de puternic transmise la Washington pentru topul ierarhiei administrative, dar și către publicul american. România este de asemenea prima țară din Europa de Est cu care Donald Trump are discuții atât de aprofundate la cel mai înalt nivel, urmând ca în perioada imediat următoare să aibă discuții similare și în Polonia, un alt aliat apreciat la Washington.

De la luptele cot mai cot ale soldaților români și americani pe diverse fronturi ale lumii sub egida misiunilor militare internaționale, la ultimele investiții de calibru pe care SUA le face în infrastructura de apărare a României la Deveselu sau Mihail Kogălniceanu, sacrificiul acestora se cristalizează tot mai mult în ceea ce România nu a avut niciodată și anume o umbrelă de securitate reală din partea cele mai puternice națiuni a lumii. De altfel, președintele Iohannis a și participat a comemorare simbolica a soldaților americani căzuți pe câmpurile de luptă Cimitirul Național Arlington din Washington, acolo unde a avut loc cel mai înalt ceremonial care se acordă unui oficial străin, pentru pomenirea soldaților americani încă de la Războiul Civil American, de la mijlocul secolului al XIX-lea.

Peisaj regional agitat

Contextul regional este și el unul tulbure, cu o Rusie militaristă în coasta României, și în genere a flancului estic NATO, acolo unde alături de ea se mai află și Polonia sau țările baltice. De la anexarea peninsulei Crimeea, la războiul din estul Ucrainei, acolo unde Rusia sprijină vădit forțele separatiste proruse, la exercițiile militare pe care Moscova le ordonă regulat în regiunea separatistă transnistreană, Republica Moldova este prinsă în această menghină a tensiunilor Est-Vest. De asemenea, instabilitatea politică de la Chișinău este un factor ce trebuie luat în calcul într-o ecuație regională ce devine tot mai complicată. La toate acestea, „ingredientul turcesc” tot mai imprevizibil la Marea Neagră și dă noi motive pentru o reașezare a echilibrului de putere zonal. Luate pe rând, toate aceste piese ale tot mai complicatului puzzle regional alcătuiesc un tablou complex ce necesită explicații în amănunt.

De altfel, președintele Iohannis nu se mai opri la efortul singular de a merge doar la Washington, ci va avea în perioada 19 – 20 iunie, o vizită la Berlin, acolo unde se va întâlni la cel mai înalt nivel cu cancelarul german Angela Merkel și omologul său german, Frank Steinmeier. Imediat după, în marja Consiliului European de la Bruxelles, care va avea loc în perioada 22 — 23 iunie, președintele Klaus Iohannis va avea o întrevedere cu șeful statului francez, Emmanuel Macron, au precizat surse oficiale pentru agenția Agerpres.

Dimensiunea politico-militară

Președintele român Klaus Iohannis a mers la Washington cu un mesaj clar cum că „România este cel mai bun partener pe care SUA îl pot avea”. Acolo a avut o serie de întâlniri cu unii dintre cei mai importanți „stakeholderi” din administrația SUA. De la congresmeni, la șeful diplomației și nu în ultimul rând la șeful de la Casa Albă, Donald Trump. În ceea ce privește discuțiile despre securitatea regiunii, Iohannis a precizat că ascensiunea militaristă a Rusiei pune în gardă toată lumea și că este nevoie de dialog pentru a se ajunge la o soluție fezabilă. „Toată lumea este îngrijorată, dar a fi îngrijorat ar trebui să te ducă către la a fi pregătit, așa că trebuie să fim foarte clari și foarte deschiși dacă vorbim despre Rusia. În opinia mea, avem nevoie de dialog, dar pe de altă parte avem nevoie de ceea ce noi toți am decis la NATO — o descurajare a Rusiei. Un dialog ar trebui să ducă către o soluție fezabilă”, a spus vinerea trecută șeful statului, la Washington, la conferința de presă comună cu omologul său american, Donald Trump, întrebat dacă acțiunile Rusiei ar trebui să creeze îngrijorare.

Liderul de la Cotroceni a mai precizat că România se bazează pe Parteneriatul cu SUA în ceea ce privește Flancul estic. „România este foarte conștientă că se află pe Flancul de est și ne bazăm puternic pe Parteneriatul dumneavoastră domnule Trump pentru că nu putem sta acolo fără SUA, nu putem fi singuri acolo. Pe de altă parte, Parteneriatul nostru are oportunități imense nu doar în chestiuni de siguranță, dar și de natură comercială, economică. De aceea este foarte important. România este membră a Uniunii Europene și cred că este în interesul ei și al dumneavoastră să fie un partener puternic pentru SUA”, a mai spus Iohannis. El a mai explicat că este nevoie de o cooperare strânsă între SUA și Europa și că este necesar ca cele două entități „să lucreze împreună de așa natură încât să producă efecte sinergetice, să facă NATO mai puternic, să facă Europa mai puternică, să facă SUA mai puternice”.

Trump către România: „Cu siguranţă suntem aici pentru a proteja”

La rândul său, președintele american Donald Trump a calificat Parteneriatul strategic comun drept unul „măreț”. El a replicat că SUA sunt complet angajate în a susține „principiul mușchetarilor”, prevăzut în Tratatul NATO, de apărare prin intervenție militară împotriva unui stat al Alianței. „Statele Unite s-au angajat şi angajez Statele Unite faţă de Articolul 5. Cu siguranţă suntem aici pentru a proteja (…) Cu siguranţă suntem acolo să protejăm şi acesta este unul dintre motivele pentru care vreau ca oamenii să se asigure că avem resursele şi forţa necesare, plătind banii care sunt necesari pentru a avea acele resurse. Dar da, suntem angajaţi în a aplica articolul 5 ”, a răspuns Trump, la o întrebarea dacă SUA vor respecta Articolul 5 din Tratatul NATO în cazul în care un alt stat membru va fi atacat.

Mai mult, Trump a dat România drept exemplu de bune practici în ceea ce privește alocărea de 2% din bugetul național pentru apărare, politică pe care administrația sa mizează puternic. „România a fost un membru de încredere în lupta împotriva ISIS. Al patrulea contributor, ca şi număr de trupe, în Afganistan. Au fost 23 de militari care au plătit preţul suprem şi America aduce omagii sacrificiului lor. Vreau să remarc implicarea preşedintelui Iohannis în decizia de anul acesta a României de a mări de la 1.4 la 2% din PIB pentru apărare. Sperăm că şi alţi aliaţi NATO vor urma exemplul României”, a mai precizat Trump.

Ce se prefigurează în plan economic

Întâlnirea dintre Trump și Iohannis a avut și o relevanță economică. Încă de la început, președintele român a mers în SUA cu gândul de a deschide noi porți pentru investitorii americani. „Avem nevoie în continuare de investitori americani”, a spus Iohannis înainte de a ajunge în America. Probleme de ordin economic au fost reiterate de Iohannis chiar în timpul conferinței comune de vinerea trecută susținută alături de Donald Trump. „Pe de altă parte, Parteneriatul nostru are oportunități imense nu doar în chestiuni de siguranță, dar și de natură comercială, economică. De aceea este foarte important. România este membră a Uniunii Europene și cred că este în interesul ei și al dumneavoastră să fie un partener puternic pentru SUA”, a spus șeful statului, la Washington, la conferința de presă comună cu omologul său american, Donald Trump. El a arătat că întărirea Parteneriatului strategic va duce la un schimb comercial mai ridicat. „Asta am discutat, asta ne dorim pentru că suntem responsabili nu doar pentru securitate, ci pentru bunăstarea cetățenilor noștri”, a conchis șeful statului.

Cu vizele pe masă

Nu îl ultimul rând, Klaus Iohannis a discutat joi, în cadrul întâlnirilor de la Congresul SUA, despre simplificarea procesului în ceea ce priveşte VisaWaiver şi a primit asigurări din partea senatorilor şi membrilor Camerei Reprezentanţilor că sprijină ridicarea vizelor pentru România. Subiectul vizelor a fost reluat în discursul lui Iohannis de la Casa Albă. „Am menționat acest aspect. L-am menționat și în timpul altor întâlniri, pentru că este important pentru noi, este important pentru românii care vor să vină în Statele Unite. Tot mai mulți oameni vin din România în Statele Unite, unii vin ca turiști, unii vin pentru afaceri, iar cei care vin pentru afaceri ar trebui încurajați. Problema vizelor ar putea fi important să o discutăm și probabil că vom avansa în această privință”, a spus Iohannis. Răspunsul lui Trump pe această chestiune nu s-a lăsat prea mult așteptat, precizând că subiectul va fi discutat „în mod cert”.

Cum descifrează analiștii vizita istorică

Unul dintre cei mai solicitați să ofere o opinie despre vizita lui Iohannis la Washington a fost analistul geopolitic american de la Stratfor, George Friedman. El a declarat la TVR că întâlnirea celor doi șefi de stat reprezintă o confirmare a importanței relațiilor dintre cele două țări și că aceasta este cu atât mai special cu cât Trump pune la îndoială o parte dintre alianțele actuale ale SUA. „Trebuie să se înțeleagă că era de așteptat ca președintele Statelor Unite să vrea o întâlnire cu președintele României, țară unde sunt trupe americane, consilieri, reprezentanți ai SUA, asta este important. Cred că ceea ce s-a întâmplat nu e nimic nou, a fost pur și simplu o confirmare a importanței relațiilor și o garantare reciprocă de continuare a bunelor relații și asta era important. Era important pentru publicul american să îl vadă pe președintele României, să știe cine este liderul țării unde sunt desfășurate trupe americane”, a spus Friedman.

În ceea ce privește Rusia, acesta crede că s-a transmis un mesaj foarte puternic. Statele Unite au dezvoltat o strategie în relația cu rușii. Nu ne așteptăm la un război cu Rusia, nu ne dorim un război. Nu atacăm Rusia, dar vrem să ne asigurăm că Europa este protejată și pentru noi flancul estic este crucial. Două țări sunt cruciale pentru acest flanc, una este Polonia și cealaltă este, bineînțeles, România. Iar România are o dublă semnificație. În primul rând, este în prima linie împotriva Rusiei, dar, totodată, are și o relație geografică cu Turcia și acea regiune este imprevizibilă. Deci sunteți o țară riverană Mării Negre, între munții Carpați, sunteți o țară balcanică, sunteți importanți strategic în multe feluri”, a explicat Friedman.

De altfel, Trump a pus un accent deosebit și pe continuarea luptei anticorupției în România, fapt reiterat și de către analistul american citat. „România are acum o valoare imensă pentru Statele Unite și asta are un potențial imens pentru voi. Vă îndemn să vă folosiți, să exploatați acest lucru”, a conchis Friedman.

Moldova, călcâiul lui Ahile pentru România

Analistul american a avut și o serie de considerații strategico-militare față de vulnerabilitățile României în relația cu Rusia și a indicat Republica Moldova, stat cu care România împărtășește o relație istorică, drept un punct de presiune care va fi apăsat de la Moscova. „În mod cert, (România, n.red.) este o ţară foarte proamericană. Cred că e pentru că e interesul său naţional. România e expusă pe frontul estic, Moldova se confruntă cu presiuni din partea ruşilor. Celelalte ţări pot oferi o susţinere economică, dar numai Statele Unite oferă informaţiile şi resursele militare pe care România trebuie să le aibă pentru a rămâne liberă”, a declarat același Friedman pentru Digi24.

România, adusă în „prime time”-ul american

Presa de peste Ocean a relatat din plin întrevederea Trump-Iohannis. Site-ul revistei americane TIME a oferit imagini live de la conferința de presă a celor doi șefi de stat. Același lucru l-a făcut și televiziunea americană Fox News. Ziarul New York Times a titrat „Trump angajează SUA să apere statele NATO”, într-un articol semnat de Peter Baker, în care se vorbește despre declarația în premieră a lui Trump legată de activare a articolului 5 al NATO de apărare în caz de atac a oricărui membru al Alianței, chiar dacă în urmă cu două săptămâni, la sediul NATO de la Bruxelles, refuzase să facă acest lucru. Subiectul este reluat și de către site-ul politico.com, amintind de dorința lui Trump ca toți aliații din cadrul NATO să aloce 2% din bugetul național pentru apărare, dar și de către LA Times, USA Today sau AFP.

Share our work