NATO va asigura apărarea cibernetică a Ucrainei cu ajutorul României

NATO va asigura apărarea cibernetică a Ucrainei cu ajutorul României

NATO va spori cooperarea cu Ucraina în domeniul apărării cibernetice în contextul puternicelor atacuri informatice ce au avut loc zilele aceste în Ucraina, a declarat miercuri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pentru corespondentul Ukrinform din Bruxelles.  Cred că atacurile cibernetice pe care le-am văzut în această săptămână confirmă importanța sprijinului NATO acordat Ucrainei pentru a-și întări securitatea cibernetică. Această este o parte importantă a cooperării noastre cu Ucraina și o vom continua”, a declarat oficialul NATO.

El a preciza că Alianța oferă asistență tehnică și consultanță în domeniul apărării cibernetice și că în acest sens a fost creat un fond special care este deja operațional. EvZ Moldova a scris, joi, că România va fi responsabilă de apărarea cibernetică a Ucrainei, citând-o pe vicepremierul Ucrainei pe probleme de integrare europene și euro-atlantice, Ivana-Klimpuș Țințadze. „Sprijinul va fi acordat în contextul fondului pus la dispoziție de NATO pentru securitatea cibernetică. Astfel, Ucraina va beneficia gratuit de echipament, și asta pentru că partenerii din Alianța Nord-Atlantică au decis că statul vecin (România -n.r.) „se află pe prima linie de atac” și are nevoie de ajutorul Occidentului. „Așteptăm livrarea tehnicii și a dispozitivelor din România, care ne vor garanta un sistem mult mai sigur de securitate cibernetică. România este lider în acest fond. S-ar putea chiar într-o săptămână să beneficiem de echipament”, a subliniat dna Ivana-Klimpuș Țințadze.

Share our work
UE prelungește sancțiunile economice împotriva Rusiei

UE prelungește sancțiunile economice împotriva Rusiei

Consiliul Uniunii Europene a decis, miercuri, să prelungească până la 31 ianuarie 2018 sancţiunile economice care vizează anumite sectoare ale economiei ruseşti, potrivit unui comunicat de presă.  Sacțiunile europene fac referire la trei aspecte principale: anularea de vize pentru persoane din Rusia, sancțiuni economice împotriva unui număr de companii din industriile petrolieră, apărare și sectorul financiar și măsuri restrictive pentru Crimeea, peninsula ucraineană anexată de Rusia în 2013. Sacțiunile europene fac referire la trei aspecte principale: anularea de vize pentru persoane din Rusia, sancțiuni economice împotriva unui număr de companii din industriile petrolieră, apărare și sectorul financiar și măsuri restrictive pentru Crimeea, peninsula ucraineană anexată de Rusia în 2013.

Acest fapt a provocat reînnoirea sancţiunilor pentru o perioadă suplimentară de şase luni. Consiliul UE a oficializat această decizie prin procedură scrisă şi, potrivit regulii aplicabile tuturor deciziilor de acest tip, în unanimitate.

Sancţiunile au fost introduse iniţial la 31 iulie 2014, pentru o perioadă de un an, ca răspuns la acţiunile Rusiei de destabilizare a situaţiei în Ucraina. Măsurile au fost consolidate în septembrie 2014. Acestea vizează sectorul financiar, sectorul energetic şi sectorul apărării, precum şi domeniul produselor cu dublă utilizare. La 19 martie 2015, Consiliul European a convenit să coreleze durata sancţiunilor cu punerea în aplicare deplină a acordurilor de la Minsk, prevăzută să aibă loc până la 31 decembrie 2015. Întrucât acest lucru nu s-a întâmplat, Consiliul a prelungit sancţiunile.

 

Share our work
Ucraina denunță atacuri subversive ale Rusiei chiar la Kiev

Ucraina denunță atacuri subversive ale Rusiei chiar la Kiev

Preşedintele Consiliului de Securitate şi Apărare Naţională de la Kiev, Oleksandr Turcinov.

Ucraina se mobilizează și strânge rândurile în ceea ce privește securitatea națională, după o serie de acte teroriste care au avut loc pe teritoriul țării și poartă amprenta modului de operare al Rusiei. Astfel, vor fi luate suplimentar o serie de măsuri antiteroriste din cauza nivelul ridicat al amenințărilor. „În urma unui act de terorism, la Kiev a murit unul dintre cei mai buni agenţi militari ucraineni, Maksim Şapoval. Acesta a participat activ la apărarea statului ucrainean de invazia rusească”, a declarat preşedintele Consiliului de Securitate şi Apărare Naţională de la Kiev, Oleksandr Turcinov.

El a adăugat că acest act terorist a fost comis conform scenariului în care a fost asasinat şi colonelul de contraspionaj ucrainean Oleksandr Haraberiuş, în luna martie a acestui an, scrie pravda.com.ua. Oficialul de la Kiev a adăugat că, în ultimele luni, a fost înregistrată o creştere a activităților subversive puse în aplicare de Federația Rusă împotriva Ucrainei în cadrul războiului hibrid. „Există toate motivele să credem că aceste crime sunt planificate și organizate cu participarea directă a serviciilor secrete rusești”, a precizat Turcinov.

În opinia sa, actul terorist de marţi, în care a murit angajatul Ministerului Apărării de la Kiev, vizează intimidarea și destabilizarea situației din Ucraina. „Nu este o coincidență faptul că atentatul a coincis cu atacurile cibernetice care, de asemenea, conţin urme ruseşti”, a mai spus el. Colonelul din cadrul serviciilor militare de informații ale Ucrainei, Maksim Şapoval, a fost ucis marţi, în urma exploziei unei maşini cu care se deplasa, în centrul Kievului. De asemenea, Ucraina a fost ținta unui atac informatic, ce poartă același urme ca cel comis în luna mai cu virusul WannaCry. Din cauza acestui atac, pasagerii metroului din Kiev nu au putut plăti cu cardul bancar, panourile de afișaj de pe aeroportul din Kiev nu au funcționat, iar bănci ucrainene au fost nevoite să își suspende anumite servicii pentru clienți. Ar fi vorba de o ‘versiune modificată recent’ a virusului „Petya”, denumită „Petrwrap”.

Share our work
Igor Dodon vrea să pună R. Moldova pe harta insecurității regionale

Igor Dodon vrea să pună R. Moldova pe harta insecurității regionale

Președintele prorus de la Chișinău, Igor Dodon, pune într-un con se insecuritate R. Moldova cu o nouă inițiativă politizată, semnând un decret ce are în vedere retragerea Proiectului strategiei securității naționale și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia, elaborate în perioada mandatului fostului președinte Nicolae Timofti. El susține că documentul nu ar mai fi de actualitate, precizând „nu mai corespunde schimbărilor substanțiale care au avut loc în mediul național, regional și internațional de securitate”.

Noua comisie ce ar trebui să se ocupe de elaborarea unei noi strategii va fi compusă din oameni apropiați acestuia, Noul document, precizează Dodon, va trebui „să corespundă intereselor naționale, statutului de neutralitate, consolidării statalității și modernizării țării noastre”. Republica Moldova are o situație se securitate precară, în contexul intensificării exercițiilor militare comune ale soldaților ruși cantonai peste Nistru și cei din armata subordonată regimului separatist de la Tiraspol. De altfel, în retorica celor de la Tiraspol, a existat de mai multe ori în ultimul an referiri la opțiunea militară condiționată de diverse circumstanțe. Dodon nu a condamnat niciodată prezența militarilor ruși pe teritoriul R. Moldova și a încurajat dialoguri politicianiste cu liderii separatiști de la Tiraspol care de altfel i-au respins toate ofertele politice. Mai mult, aceștia susțin în continuare decuplarea regiunii transnistrene de autoritățile constituționale de la Chișinău și recunoașterea referendumului anterior privind dorința de independență.

Critice dure

Fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, critică în termeni duri ultima decizie a președintelui prorus Igor Dodon de a destabilizare R. Moldova din punct de vedere al securității, document elaborat cu experți interni și internaționali. „Igor Dodon îşi continuă acţiunile împotriva intereselor de securitate ale Republicii Moldova. Astăzi, a decis să retragă de la Guvern proiectul Strategiei de Securitate trimisă spre aprobare de către fostul preşedinte, Nicolae Timofti. În calitate de ministru al apărării am lucrat la această strategie alături de experţi naţionali şi internaţionali. Ţinta lui Igor Dodon prin retragerea strategiei de securitate urmăreşte mai multe obiective. Pe de o parte, intenţionează să subordoneze securitar Republica Moldova intereselor Federţiei Ruse, iar pe de alta parte, vizează decuplarea Republicii Moldova de colaborarea cu NATO. Strategia de securitate este parte a acordului Defence Capacity Building Initiative — DCBI) (Iniţiativa de Consolidare a Capacităţii de Apărare)”, scrie Șalaru într-o postare pe pagina sa de Facebook.

R. Moldova, ca problemă de securitate în regiune

De asemenea, el atrage atenția asupra punerii R. Moldova într-o situație de a fi un focar de instabilitate în regiune. „Igor Dodon intenţionează printr-o nouă strategie de securitate să blocheze şi eventualele colaborări de securitate, în special pe domeniul militar, anunţate de SUA, Germania şi România cu Republica Moldova. Întârzierea adoptării de către Guvern a Strategiei de Securitate este de neînțeles şi deja periculos pentru interesele de securitate ale Republicii Moldova. Dacă Igor Dodon îşi va pune în aplicare planul, Republica Moldova va deveni noua problemă de securitate la frontieră UE şi NATO dar, în acelaşi timp va deveni o problema majoră şi pentru Ucraina”, mai explică fostul oficial.

Share our work
SBU ordonă exerciții de securitate la Cernăuți

SBU ordonă exerciții de securitate la Cernăuți

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) desfășoară, în perioada 26-27 iunie 2017, la Cernăuţi, o serie de exerciţii antiteroriste „cât mai aproape de condiţiile reale”. În aceste exerciţii sunt implicaţi poliţişti, membri ai Gărzii Naţionale a Ucrainei, poliţişti de frontieră, o divizie a Forţelor Armate ale Ucrainei, Serviciul de Stat pentru Situaţii de Urgenţă, autorităţile publice, precum şi diferite unităţi antitero. În timpul exerciţiilor respective, străzile Cernăuţiului sunt patrulate de forţele de ordine, astfel că este posibilă restricţionarea traficului în unele zone ale oraşului. De asemenea, cetăţenilor li se poate cere să prezinte documente de identitate.

În paralel, la Kiev, un automobil, condus de un militar ucrainean, a explodat, marți, în cartierul Solomensk, iar investigatorii cercetează acest incident, încadrându-l de la primele cercetări drept un „atac terorist”. De altfel, în urmă cu aproape trei săptămâni, Un dispozitiv explozibil a fost aruncat pe teritoriul misiunii diplomatice a SUA la Kiev de către un individ, ce este și acum căutat acum de către polițiști. Explozia nu a produs victime, dar a fost catalogat drept un act terorist.

Share our work