Saakașvili „forțează” frontierele Ucrainei

Saakașvili „forțează” frontierele Ucrainei

Fostul guvernator al regiunii Odesa și președinte al Georgiei, Mihail Saakașvili a anunțat la Channel 24 că intenționează să se întoarcă în Ucraina, după ce a fost recent deposedat de cetățenia ucraineană. „Mă voi întoarce în Ucraina. Intenționez să trec frontiera cu un pașaport european. Nu am un alt loc de rezidență permanentă în Europa sau în altă parte. Toate bunurile pe care le posed sunt încă în Ucraina. Majoritatea prietenilor și partidul pe care îl am sunt acolo. Poimâine voi anunțat exact data reîntoarcerii mele”, a declarat Saakașvili.

Pe 27 iulie, Administrația Prezidențială de la Kiev a confirmat faptul că Saakașvili a fost deposedat de cetățenia ucraineană pe care o deținea. Pe 1 august, președintele Petro Poroșenko a semnat un decret pentru ridicarea cetățeniei lui Saakașvili, pe care tot el i-o înmânase în urmă cu câțiva ani. Motivul pentru care i s-a ridicat cetățenia ucraineană a fost legat de faptul că Saakașvili nu ar fi oferit informații corecte în momentul când a aplicat pentru cetățenie. El a fost acuzat că ar fi ascuns informații despre procedurile juridice începute împotriva sa de natura penală în Georgia.

Share our work
Poroșenko: armata ucraineană a primit 16.000 de unități de echipament militar și armament

Poroșenko: armata ucraineană a primit 16.000 de unități de echipament militar și armament

Concernul militar ucrainean Ukroboronprom a produs 16.000 de unități de armament și echipament militar pentru armata ucraineană, a scris liderul de la Kiev, Petro Poroșeno pe pagina sa de Facebook.Armata ucraineană a devenit mai puternică, primind circa 16.000 de noi unități de echipament militar și armament de la concernul de stat Ukroboronprom”, a scris acesta.

Anunțul a fost făcut și pe site-ul companiei, iar rezultatele au fost făcute publice de către noua conducere numită de Poroșenko în iulie 2014. În perioada iulie 2014 – iulie 2017, militarii ucraineni au primit 5.281 de unități noi și echipament modernizat, 7.164 de unități de echipament reparat și recondiționat și 3.448 de accesorii și piese de rezervă, kituri și componente.

Share our work
NATO defilează la Kiev

NATO defilează la Kiev

Blindatele romanesti, asteptate la Kiev

Blindatele romanesti, asteptate la Kiev

Militari din diferite state NATO, vor participa la parada militară de Ziua Independenței Ucrainei, care va fi organizată la Kiev, a anunțat ministrul Apărării Stepan Poltorak, citat de LB.UA, preluat de mass-media regională. „Discuțiile la acest subiect încă continuă, cred că până la 10 țări vor lua parte, la paradă, în special, statele baltice (…) există negocieri cu toate țările din UE, dar și cu Georgia care vrea să adere la NATO“, a declarat Poltorak, menționând că în prezent au confirmat prezența șase țări, urmând ca negocierile să continue.
Ministrul Apărării de la Kiev, Stepan Poltorak, a mai declarat că la  paradă vor participa 4,500 militari ucraineni, care vor reprezenta toate categoriile de forțe militare ucrainene, inclusiv trupele speciale și Garda Națională. Peste o mie dintre militarii ucraineni care vor defila sunt veterani ai operațiunii antiteroriste din Donbas, în cadrul căreia forțele guvernamentale luptă cu insurgența pro-rusă, susținută de către Federația Rusă..

Va debarca armata română la Kiev?

Surse politice de la Kiev au declarat pentru agenția de presă KARADENIZ PRESS că printre armatele invitate la manifestările dedicate Zilei Independenței Ucrainei se numără și cea a statului român. Sursele citate au mai declarat că România a fost invitată să trimită un contingent de câteva zeci de militari, împreună cu un număr de unități de luptă ușoare, precum transportoare blindate.
România s-a remarcat ca unul dintre cei mai vocali susținători ai integrității teritoriale a Ucrainei, sprijinind în diferite forme și efortul de apărare al statului vecin. Conform datelor publice, România a oferit câteva sute de mii de Euro pentru Fondul NATO pentru apararea cibernetica a Ucrainei. În baza unei hotărâri a CSAT de la București, România participă în calitate de națiune-lider, la Fondul de Sprijin (Trust Fund) pentru dezvoltarea capacității de aparare cibernetică a Ucrainei, creat prin participarea voluntară a statelor membre NATO, anunța atunci Serviciul Român de Informații, citat de mass-media de la București.
„In contextul evenimentelor generate de tensionarea relatiilor ruso-ucrainene si pe fondul necesitatii Aliantei Nord-Atlantice de a-si intari granita de est, au fost implementate noi masuri de securitate, sens in care a aparut si ideea crearii, pe baza contributiei voluntare a tarilor membre NATO, a unui Fond de Sprijin (Trust Fund) pentru dezvoltarea capacitatii de aparare cibernetica a Ucrainei”, preciza SRI, citat de mass-media.
În pofida asistenței părții române și a altor state NATO, în iunie 2017, un atac cibernetic masiv a paralizat viața economică a Ucrainei, precum și activitatea principalelor instituții ale statului. Mai multe bănci și aeroporturi au fost nevoite să își suspende acticvitatea.

Sprijin american

SUA, principalul stat NATO, au cheltuit peste 600 de milioane de dolari din 2014 pe armament și antrenarea Armatei ucrainene, se arată într-un raport plasat pe site-ul guvernului de la Kiev, preluat de Karadeniz Press  „Începând din 2014, partea americană a transferat asistență materială și tehnică și a cheltuit mai bine de 600 de dolari pe antrenarea Forțelor Armate ale Ucrainei. Șapte batalioane a militarilor ucraineni au fost antrenați în cadrul unui grup multinațional, un alt batalion se află în continuare în training.
Din 2015, aproape 4.000 de soldați ucraineni și 104 instructori au fost antrenați de specialiști americani la baza Centrului Internațional pentru Păstrarea Păcii și a Securității”, se arată în comunicatul guvernamental. Printre alte lucruri, fonduri primite au fost cheltuite pentru dezvoltarea și profesionalizarea medicilor chirurghi, logistică și alte sisteme medicale, precum și pe planurile legate de înființarea unui comitet pentru cooperare militară și reformă în domeniul apărării. Șeful Statului Major ucrainean, Viktor Muzenko, a declarat că asistența și consilierea americanilor a întărit semnificativ forțele armate ucrainene.
Sprijinul SUA a fost complementat de asistența financiară și logistică acordată de către alte state NATO, precum Canada Și marea Britanie, estimată la alte câteva zeci de milioane de dolari SUA anual.

Share our work
Ucraina strânge relațiile de export cu UE pe zona cerealelor, în creștere cu o treime

Ucraina strânge relațiile de export cu UE pe zona cerealelor, în creștere cu o treime

 

Exporturile de cereale ale Ucrainei către UE au crescut cu 31,4% în prima jumătate a acestui an, cu o sumă de 663,4 milioane de dolari, comparativ cu cifrele de anul trecut din aceeași perioadă care s-au situat la valoarea de 2,774 de dolari, conform cifrele oficiale oferite vineri de Ministerul Agriculturii de la Kiev. Astăzi, țările UE sunt pe locul II în structura de export regională a Ucrainei. Potrivit rezultatelor din prima jumătate a lui 2017, cota exporturilor spre UE a crescut cu 34,9%. De asemenea, schimburile comerciale dintre UE și Ucraina au crescut cu 24,1% la valoarea de 793 de milioane de dolari, comparativ cu aceeași perioadă a lui 2016. Acestea cu rezultatele concrete ale Acordului de Liber schimb semnat între Ucraina și UE”, a declarat ministrul adjunct al Politicilor agricole și alimentare pentru integrarea în UE din Ucraina, Olha Trofimțeva. Printre primele țările din UE în topul exporturilor ucrainene de cereale se află Olanda cu 17,6%, Spania – 17%, Italia – 13,5%, Polonia -12,1%, Franța – 6,8%, Germania – 6,7%, Marea Britanie -3,8%, Portugalia -3,3%, Belgia – 3% și altele.

Share our work
Podul care va lega Crimeea de Rusia, motiv de tensiuni între Kiev și Moscova

Podul care va lega Crimeea de Rusia, motiv de tensiuni între Kiev și Moscova

Kievul pregătește un proces de judecată împotriva restricțiilor de circulație navală introduse de către Rusia în strâmtoarea Kerci, ce leagă Marea Azov de Marea Neagră și peninsula Crimeea de Rusia continentală, a declarat ministrul-adjunct ucrainean al Infrastructurii, Iuri Lavreniuc, potrivit Tass. Motivul restricțiilor îl reprezintă dorința Moscovei de a construi un pod dinspre partea continentală a Rusiei către peninsula Crimeea, anexată de la Ucraina în 2013.

Rusia a lansat acest proiect de a construi un pod ce conectează Crimeea de uscat în februarie 2016 și a decis introducerea temporară a unor limite de navigare prin strâmtoarea Kerci, începând după a doua jumătate a acestei luni. Ministrul rus al Transporturilor, Maxim Sokolov a asigurat că restricțiile vor fi minimale.

„În prezent, pregătim un proces și calculăm pierderile materiale pentru porturile Mariupol și Berdiansk”, a declarat oficialul ucrainean citat. El a mai adăugat că „partea politică” a problemei este în mâna MAE ucrainean și a Consiliului pentru Securitate și Apărare Națională a Ucrainei.

Ministrul ucrainean al Justiției, Pavele Petrenko a declarat în octombrie 2016 că țara sa va iniția un demers juridic privind violarea granițelor maritime de către Rusia, proces ce va fi inițiat la Curtea de Justiție a ONU. Kievul a acuzat Rusia de deposedarea ilegală a Ucrainei de resursele sale maritime, precum și de poluare și de impact negativ asupra mediului din Marea Neagră, inclusiv de construirea unui pod peste strâmtoarea Kerci.

Share our work