de Razvan Iorga | sept. 18, 2017 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina
SUA și Ucraina au informat Rusia că nu vor să lucreze pe textul propunerii ruse privind desfășurarea unei forțe de menținere a păcii sub egida ONU în estul Ucrainei, a declarat luni ambasadorul Moscovei la Națiunile Unite, Vasili Nebenzea, pentru agenția de presă Tass. El a mai spus că SUA și Ucraina au comunicat oficial Rusiei în cadrul Consiliului de Securitate al ONU că nu doresc să lucreze pe proiectul de rezoluție al Moscovei pe această temă, deoarece au prea multe obiecții față de text.
Președintele rus Vladimir Putin a propus luna aceasta ca o forță de pace înarmată a ONU să fie desfășurată în estul Ucrainei pentru a-i proteja pe observatorii misiunii Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), care monitorizează încetarea focului, cu scopul de a contribui la încetarea conflictului între trupele guvernamentale ucrainene și rebelii separatiști proruși. Aceștia din urmă — potrivit Kievului și Occidentului — sunt susținuți de Rusia în cadrul acestui conflict soldat deja cu peste 10.000 de morți din 2014 și până în prezent.
Putin declarase la început că aceste „căști albastre” ar trebui să fie detașate de-a lungul liniei de contact dintre forțele guvernului ucrainean și separatiștii proruși, dar mai târziu a spus că forța ONU ar putea fi desfășurată și în alte zone în care acționează inspectorii OSCE. Washingtonul și Kievul doresc ca forțele de menținere a păcii să fie desfășurate de-a lungul acelor părți ale frontierei Ucrainei cu Rusia care scapă controlului autorităților ucrainene.
„Delegațiile americană și ucraineană au declarat după prima dezbatere asupra acestui proiect că nu sunt pregătite să lucreze pe textul rusesc pe viitor”, a afirmat Nebenzea. „Ele au spus că au obiecții semnificative și că, posibil, ucrainenii ar avea o contrapropunere privind desfășurarea forței de pace în Donbas”, a adăugat el.
Ucraina susține un plan alternativ ce interzice orice participare a cetățenilor ruși la această forță de menținere a păcii, care ea ar dori să fie instalată de-a lungul graniței cu Rusia pe care nu o controlează, o idee respinsă de Moscova până acum. Moscova nu și-a abandonat propriile propuneri, a specificat diplomatul rus, adăugând că Rusia își va promova în continuare inițiativa, când vor fi întrunite condițiile potrivite pentru acest lucru.
de Razvan Iorga | sept. 18, 2017 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Ucraina
Mai multe probleme de pe agenda dosarul transnistrean au fost discutate recent la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, acolo unde există de câțiva ani un laborator care se ocupă de studierea acestei problematici. În cadrul discuțiilor, autoritățile de la Tiraspol au precizat că vor condiționa reluarea circulației pe la podul de la Gura Bâcului, menționând că pentru acest lucru este nevoie de îndeplinirea anumitor condiții și asumarea unor angajamente de partea Chișinăului precum că nu va utiliza podul în scopuri militare. O altă condiție ține de circulația automobilelor cu numere de înmatriculare transnistrene, a precizat pretinsul adjunct de externe de la Tiraspol Alexandr Stetiuk.
„Chiar vă închipuiți că noi vom crede așa, pur și simplu, vorbelor că mijloacele noastre de transport nu vor fi blocate, chiar și pe teritoriul Republicii Moldova? Până când nu vom avea garanții sigure că cetățenii noștri se vor putea deplasa liber cu mijloacele lor de transport, problema podului nu va fi rezolvată”, a declarat reprezentantul regimului separatist de la Tiraspol, relatează Radio Chișinău.
La rândul său, reprezentantul Chișinăului, Eduar Bumbac, a declarat că abordarea Tiraspolului este incorectă iar dacă se vor pune condiții pentru deschiderea podului nu se va obține nimic, a comentat reprezentantul delegației din partea Chișinăului la Comisia Unificată de Control (CUC). El a mai comentat că activitatea CUC este blocată de reprezentanții Tiraspolului și ai Rusiei, ultimii dând dovadă de o poziție duplicitară. „Cele mai recente evenimente clar exprimă că operațiunea de menținere a păcii nu este totalmente capabilă să soluționeze problemele din zona de securitate. Circumstanțele menționate demonstrează că mecanismul decizional actual al operațiunii de menținere a păcii nu este în stare să asigure realizarea deplină și imparțială a soluționării problemelor și nu garantează o susținere eficientă a stabilității în regiune”, a declarat Eduard Bumbac.
Relațiile și dialogul dintre Chișinău și Tiraspol au intrat într-un con de umbră, după ce Kievul a început să conlucreze cu oficialii R. Moldova în ceea ce privește sistemul de vămi dintre cele două țări, peste capul separatiștilor de la Tiraspol. Acest lucru a atras după sine implicarea și mai accentuată a Moscovei de partea transnistrenilor, ducând astfel situația într-o zonă a blocajelor.
de Razvan Iorga | sept. 15, 2017 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Info Militar, Principal, Știri, UE
Exercițiul militar de amploare Zapad-2017 (foto), pe care Rusia și Belarus îl pregătesc în comun de-a lungul graniței cu Polonia și Lituania, dă de gândit SUA și NATO. Publicația americană The Cipher Brief se întreabă dacă este Europa pregătită pentru scenariul în care NATO și SUA analizează în profunzime pregătirea de luptă în Europa. La exercițiul Zapad-2017 participă, conform specialiștilor militari, circa 100.000 de soldați, număr pe care Moscova îl caracterizează ca exagerat, deși refuză să ofere cifrele exacte pentru militarii dislocați.
De la incursiunile Rusiei în Crimeea în 2014 și Georgia în 2008, Europa și SUA au fost extrem de conștiente de necesitatea de a fi pregătite pentru un război convențional. Problema este că, de mai bine de două decenii, SUA și NATO au plasat cea mai mare parte a resurselor lor pentru combaterea terorismului și pregătire împotriva insurgenței.
Jim Townsend, adjunct al asistentului secretarului apărării pentru NATO și Europa în timpul administrației președintelui democrat Barack Obama, a explicat că, odată cu căderea zidului Berlinului și prăbușirea Uniunii Sovietice la începutul anilor ’90, Războiul Rece părea să se fi încheiat și SUA și aliații lor s-au văzut nevoie să identifice noile amenințări cu care se confruntau. După un deceniu de conflicte mai mici ca războiul din Golful Persic în 1991 și războiul din Kosovo din 1998-1999, răspunsul a venit pe 11 septembrie 2001 când teroriști Al Qaida au intrat cu avioane în turnurile gemene de la World Trade Center și Pentagon, omorând mii de oameni, notează sursa citată.
Potrivit SUA, după 11 septembrie s-a produs o ‘dezmembrare a structurii Războiului Rece’, a afirmat Townsend. ‘Și același lucru este valabil pentru NATO. Alianța Nord-Atlantică a început să alcătuiască structura forțelor tuturor aliaților pentru a fi ușoară, strategică și capabilă să fie mutată din Europa în alte locuri pentru a lupta împotriva terorismului’, a afirmat oficialul american.
Războiul ruso-georgian
Dar apoi, a venit anul 2008. Rusia — un adversar aproape uitat în perioada războiului împotriva terorismului — a invadat Georgia, o țară europeană care și-a declarat independența de Uniunea Sovietică în 1991. Rusia controlează acum regiunile georgiene Abhazia și Osetia de Sud.
Georgia a fost ‘declanșatorul’, a afirmat atașatul pentru apărare al Letoniei în SUA, colonelul Dzintars Roga. Atunci a fost când am văzut că Rusia ‘nu face ceea ce spune’, a declarat Dzintars Roga pentru The Cipher Brief, relatează Agerpres. Astfel, Letonia a decis să acorde mai multă atenție instruirii unităților din Garda Națională pentru un război convențional, a afirmat el. Dar forțele armate profesioniste letone nu au putut să urmeze exemplul deoarece erau angajate puternic în misiuni NATO pentru combaterea insurgenței, a afirmat Roga. Un alt punct de cotitură a fost anul 2014, când Rusia a invadat și anexat teritoriul ucrainean Crimeea, provocând o criză internațională și forțând Letonia să acorde mai multă atenție antrenamentului pentru război convențional, a explicat el.
‘Când a avut loc criza din Crimeea, eram absolut nepregătiți’, a afirmat Townsend, care făcea parte din administrația Obama în acea perioadă de timp. Summitul NATO din Țara Galilor din septembrie 2014 urma să dezbată modul în care NATO trebuia să se adapteze post-Afganistan. În schimb, summitul a fost despre ‘Dumnezeule, trebuie să ne reinventăm pentru a face față unei lupte în Europa’, a spus Townsend.
Șeful Statului Major al armatei SUA, generalul Mark Milley, a făcut din pregătirea armatei prioritatea sa numărul unu. La o conferință a comandanților militari în rezervă ai armatei SUA, în aprilie 2016, Milley a afirmat că, din 2005, comportamentul și politica externă a Rusiei arată că aceasta devine o putere agresivă. De aceea, SUA investesc în centre de formare — Fort Irwin în California, Fort Polk în Louisiana și Hohenfels în Germania. Și țările europene transferă mai multe resurse spre acest tip de formare convențională.
Analiza informațiilor militare
NATO se reorientează și pe capacitatea de reacție, inițiative majore în acest sens înregistrându-se la summiturile alianței din Țara Galilor și de la Varșovia. În plus, NATO își ‘întărește’ capacitățile în domeniul intelligence și analizează modul în care poate reloca rapid militari aliați în Europa, în cazul unui atac, a spus Townsend.
În acest an, patru state membre NATO au desfășurat trupe în țări baltice și în Polonia prin rotație. Și mai la sud, NATO își intensifică ‘activitățile de apărare aeriană și maritimă în regiunea Mării Negre’, a declarat ambasadorul României în SUA, George Cristian Maior, pentru The Cipher Brief. ‘De exemplu, recentul exercițiu Saber Guardian a reunit în România peste 25.000 de militari din peste 20 de state aliate și partenere care s-au antrenat pentru o gamă largă de acțiuni defensive’, a afirmat el.
‘NATO este foarte, foarte ocupată acum încercând foarte rapid să devină mai puternică și mai pregătită în ceea ce privește abilitatea sa de a lupta în Europa’, a spus Townsend.
Dar aceasta nu înseamnă că NATO revine la mentalitatea din perioada Războiului Rece. SUA și Europa nu trebuie să-și antreneze din nou armatele pentru a se confrunta cu o amenințare rusească de tipul celei din perioada Războiului Rece. Dar chiar și așa, americanii și europenii nu sunt pe deplin pregătiți să aibă de-a face o Rusie revigorată sau cu amenințarea războiului convențional din cauza mutării atenției de la Rusia la războiul împotriva terorismului după Războiul Rece și după 11 septembrie 2001.
de Razvan Iorga | sept. 15, 2017 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri într-o conferință de presă că Rusia va sprijini în continuare cetățenii din regiunile separatiste ale Ucrainei, Donețk și Lugansk, cu „ajutoare umanitare”. Declarațiile sale vin pe fondul unor articole din presa rusă, conform cărora Rusia se pregătește să realoce fonduri destinate acestor regiuni din estul Ucrainei către proiecte de infrastructură din Crimeea și Kaliningrad.
„Nu ne-am gândit, și nu ne intenționăm să refuzăm acordarea de asistență umanitară cetățenilor din Donbas”, a spus Peskov. „Din motive umanitare, Rusia va continua să aibă grijă de acei oameni care suferă de pe urma războiului civil din propria țară. Există o anumită realocare (de resurse -n.r.), dar acest lucru nu înseamnă că vom face tăieri în favoarea altora. Vorbim aici de doar de restructurări”, a declarat Peskov.
Totul a pornit de la o știre a agenției RBK care a scris că, din 2019, regiunile separatiste Donețk și Lugansk din Ucraina vor primi mai puțină asistență de la bugetul Rusiei, iar acele resurse vor fi realocare pentru construcția și modernizarea infrastructurii din Crimeea și Kaliningrad, după cum a ordonat Ministerul de Finanțe să fie făcute aceste schimbări în proiectul de buget pentru 2018-2019.
de Razvan Iorga | sept. 12, 2017 | Federatia Rusa, Minoritați, Principal, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE
Sediul MAE rus din Moscova
Noua lege a Educației, care a fost votată recent în Rada Supremă de la Kiev, încalcă interesele a milioane de cetățeni vorbitori de limbă rusă din Ucraina și contrazice atât Constituția Ucrainei, cât și obligațiile internaționale asumate de Kiev, precizează diplomația rusă. „Cu toate că noua lege nu menționează expres limba rusă, este clar că principalul obiectiv al legislatorilor ucraineni este să obstrucționeze drepturile a milioane de vorbitori de limbă rusă din Ucraina și să forțeze existența unei singure limbi într-un stat multi-național”, a comentat Ministerul rus al Afacerilor Externe, citat de agenția TASS.
Instituția citată a mai subliniat că „această mișcare este o încercare a autorităților din „Maidan” de a implementa „ucrainizarea” completă a sistemul de educație național al Ucrainei, ceea ce este o contradicție directă atât cu propria Constituție, cât și cu obligațiile internaționale asumate în sfera umanitară”.
TASS mai scrie că lege a stârnit deja controverse din partea diplomațiilor ungare, poloneze, române și moldovenești. Pe data de 5 septembrie, Parlamentul de la Kiev a adoptat legea Educației. În noua sa versiune se stipulează că acei copii care vor începe școala de la 1 septembrie 2018, vor avea posibilitatea de a învăța de a învăța în limba maternă în școala primară (clasele 1-4). Din clasa a 5-a, toți copii vor fi obligați să studieze numai în limba ucraineană.
