SUA vor rezolvarea conflictul din estul Ucrainei și ar putea amâna trimiterea de rachete anti-tanc armatei ucrainene.

SUA vor rezolvarea conflictul din estul Ucrainei și ar putea amâna trimiterea de rachete anti-tanc armatei ucrainene.

Reprezentantul special al SUA pentru Ucraina, Kurt Volker

Președintele SUA Donald Trump vrea să se ajungă la un compromis pașnic în Ucraina și vrea ca această țară să își recâștige suveranitatea și intergritatea teritorială, susține reprezentantul special al SUA pentru Ucraina, Kurt Volker, într-un interviu pentru The Global Politico. „Știu, auzind direct de la președinte [Donald Trump], că vrea acest lucru. El vrea să fie pace, el vrea să îl vadă [conflictul din estul Ucrainei] rezolvat. El vrea să vadă că Ucraina își primește înapoi teritoriile. Este foarte clar”, a declarat Volker.

Acesta mai susține că negocierile pe care le duce ar putea totuși fi compromise, la fel ca și discuțiile cu Putin, de oferirea de arme către Ucraina.

După luni de discuții interne, atât Pentagonul, cât și Departamentul de Stat au recomandat lui Trump să își dea acordul privind pachetul de armament în valoare de 47 de miloane ce ar urma să fie destinat Ucrainei, inclusiv rachete anti-tanc de tip Javelin pentru care Ucraina a făcut un lobby puternic.

Dar Trump nu a semnat încă acest document și mulți analiști din Rusia cred că nu o va face, concluzionează autorul articolului din The Global Politico. „Nu este încă o decizie aici”, a concluzionat Volker.

Share our work
SUA nu vor soldați ruși în trupele de pacificare din Donbas

SUA nu vor soldați ruși în trupele de pacificare din Donbas

Kurt Volker, reprezentantul special al diplomației americane la Kiev, a precizat într-un comentariul publicat de Washington Post că SUA nu susțin prezența trupelor ruse într-o viitoare misiune de menținere a păcii în Donbas. El a adăugat SUA intenționează să creeze o adevărată forță de menținere a păcii în Donbas care să aibă nu doar libertatea de acțiune, ci și o garanție a securității în toate teritoriile ocupate.

„Forțele de menținere a păcii trebuie să aibă acces la granița dintre Ucraina și Rusia și nu trebuie să conţină reprezentanți ai Rusiei”, a subliniat reprezentantul special al Departamentului de Stat al SUA pentru Ucraina, adăugând că, până în prezent, Moscova a respins 26 dintre cele 29 de puncte propuse pentru soluționarea conflictului din Donbas.

Cu toate acestea, Kurt Volker a precizat că intenționează să continue negocierile cu Rusia, deoarece planul de menținere a păcii ne dă speranțe pentru o revenire la Minsk – 2, acord care nu avansează din cauza reticenței Rusiei de a se conforma dispozițiilor privind încetarea focului, retragerea armelor grele și accesul la frontieră.

„Rusia continuă să nu recunoască prezența forțelor sale în Est, dar strategia SUA se bazează pe presupunerea că Putin caută sau, cel puțin, ia în considerare posibilitatea de a se retrage din angajamentele sale financiare și militare din estul Ucrainei”, a conchis diplomatul american.

Share our work
Iohannis va negocia cu Poroșenko noua Lege a educației care privează românii din Ucraina de școală în limba maternă

Iohannis va negocia cu Poroșenko noua Lege a educației care privează românii din Ucraina de școală în limba maternă

Președintele României Klaus Iohannis a declarat, vineri, la Bruxelles, cu ocazia summitului Parteneriatului Estic, că va negocia cu omologul său de la Kiev, Petro Poroșenko, prevederile din noua Lege a Educației adoptată în Ucraina care afectează minoritatea română și căreia îi va fi suprimat treptat dreptul la educație în limba maternă. Iohannis a spus că va negocia cu Poroșenko până această problemă se va rezolva.

„Astăzi voi avea mai multe întâlniri. Sigur o să mă salut cu toții liderii, dar voi avea o întâlnire cu președintele Ucrainei, domnul Poroșenko, fiindcă pentru noi este extrem de importantă legea învățământului din Ucraina și suntem foarte hotărâți să negociem până când se rezolvă chestiunea învățământului în limba română”, a spus șeful statului, înainte de a participa la reuniune.

Unirea R. Moldova cu România, proiect nefezabil

El a mai declarat că în momentul de față, unirea R. Moldova cu România nu ar fi un proiect fezabil și că R. Moldova trebuie să se dezvolte prin reforme interne proprii.

„Nu cred că putem să abordăm chestiunea printr-o cale indirectă. Moldova este angajată clar pe calea europeană și deocamdată are Acordul de asociere și toată legislația secundară care decurge de acolo, este între timp perfectată, iar toate acestea trebuie implementate și parcursul Moldovei trebuie consolidat. După care Moldova trebuie ea să se hotărască dacă vrea ea un parcurs care duce spre Uniunea Europeană sau nu. O scurtătură via unirea cu România nu este o cale foarte fezabilă în acest moment. (…)România este foarte hotărâtă să sprijine Republica Moldova în parcursul ei european. Dacă acest parcurs va însemna integrare în UE sau altceva, depinde de moldoveni și nu de noi, în Româania. Noi suntem dispuși să oferim sprijinul dorit de Republica Moldova cu speranța, totuși, că acest parcurs va fi unul european.”, a declarat Iohannis.

El a mai adăugat că România va sprijin erforturile de europenizare ale R. Moldova. „Dacă vorbim de Parteneriatul Estic, Republica Moldova este în centrul preocupărilor românești și există semne bune: reformele merg înainte, sigur, mai este foarte mult de lucru, dar există ameliorări care ne fac să fim încrezători că Republica Moldova chiar își dorește să accentueze și să consolideze parcursul european(…) Noi ajutăm în multiple planuri Republica Moldova prin diverse programe de perfecționare, de colaborare, dar inclusiv prin măsuri foarte concrete”, a precizat președintele dând exemplul ajutorului financiar pe care România l-a acordat Republicii Moldova”, a spus Iohannis.

La noi ajutorul nu este ceva ce planificăm în viitor, ci ajutorul îl dăm practic, concret și insituțional și nu doar de câteva zile, de câțiva ani și avem intenția fermă să continuăm pe această cale”, a declarat Iohannis.

Summitul de vineri de la Bruxelles reunește reprezentanți din conducerea statelor membre ale Uniunii Europene și din cele șase țări partenere din Europa de Est — Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina. Parteneriatul estic a fost lansat în anul 2009 pentru a promova asocierea politică și integrarea economică dintre UE și cele șase țări partenere din Europa de Est: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina.

Share our work
Ucraina a aprobat strategia energetică a țării până în 2035

Ucraina a aprobat strategia energetică a țării până în 2035

Cabinetul de miniștrii de la Kiev au aprobat, miercuri, strategia energetică a Ucrainei până în 20135. Documentul a fost prezentat de vicepremierul Volodimir Kistion la o ședință a guvernului. Luând în considerare tendințele modniale, au dezvoltat strategia noastră națională pentru energie. Este un document programatic ce subliniază toată gama de reforme în energie în țara noastră, de la eficiență energetică, până la managementul resurselor”, a declarat Kistion, citat de Ukrinform.

El a mai adăugat că Guvernul urmărește cel puțin să înjumătățească consumul de energie din partea economiei Ucrainei, să mărească până la 25% sursele alternative de energie într-o formulă echilibrată până în 2035 și să îmbunătățească calitatea serviciilor de furnizare a energiei către consumatori.

În plus, Strategia energetică va trebui să asigure dezvoltatea sectorului de gaz natural care este baat pe demonopolizarea și crearea unor relații în piaț, mai precizează documentul citat.

Share our work
Puci militar la Lugansk, se dorește schimbarea conducerii și alipirea cu Donețk

Puci militar la Lugansk, se dorește schimbarea conducerii și alipirea cu Donețk

 

 

 

 

 

 

Un grup numeros de bărbați înarmați au ocupat marți centrul orașului Lugansk, ‘capitala’ regiunii separatiste cu același nume din estul Ucrainei, relatează AFP, citând un responsabil local. Publicația rusă Vzgliad, semioficială, relatează – citând o sursă proprie apropiată structurilor de forță din Lugansk’ – că nu exclude că ar avea loc un ‘puci’ la nivel local între responsabili separatiști.

‘Centrul Luganskului este înconjurat de un cordon militar’, a declarat Alina Jivolup, șefa așa-numitului ‘minister’ al comunicațiilor autoproclamatei republici Lugansk (LNR). ‘Acești militari sunt înarmați, dar nu poartă semne de identificare. Nu putem spune pe moment cine sunt ei’, a adăugat ea.

Într-o înregistrare video postată pe site-ul televiziunii locale a rebelilor se văd bărbați în uniformă militară, cu cagule pe cap și având kalașnikoave asupra lor, aproape de o clădire administrativă și pe o stradă blocată de vehiculul lor.

Potrivit postului respectiv de televiziune, aceștia blochează circulația în apropierea mai multor clădiri administrative.

Acest incident survine în momentul în care tensiunile au crescut între așa-zisul ‘președinte’ al LNR, Igor Plotnițki, și fostul său ‘ministru de interne’, Igor Kornet. Plotnițki l-a destituit luni pe Kornet din funcție în urma deschiderii unei anchete judiciare împotriva acestuia, conform serviciului de presă al ‘președinției’ LNR.

Marți, Kornet a dezmințit destituirea sa într-un comunicat publicat de agenția oficială separatistă.

‘Vreau să risipesc zvonurile despre demiterea mea’, a declarat Kornet, lăsând să se înțeleagă că bărbați înarmați au fost desfășurați în centrul Luganskului în cadrul unei operațiuni vizând arestarea unui grup de ‘sabotori’ ucraineni, care ar fi intrat pe teritoriul rebel noaptea trecută.

Publicația rusă Vzgliad, citând o sursă apropiată de structurile de forță din LNR, a relatat marți că în Lugansk are loc practic un ‘puci’ orchestrat de Kornet, cu scopul înlăturării lui Igor Plotnițki și alipirii Luganskului la Donețk, cealaltă regiune controlată de rebelii separatiști din estul Ucrainei. ‘Va exista o singură republică cu capitala la Donețk’, a indicat sursa citată de Vzgliad în pagina sa electronică.

Cele două regiuni separatiste Donețk și Lugansk au fost în 2016 scena mai multor atentate, epurări la vârful structurilor de conducere ale rebelilor și, conform autorităților rebele din Lugansk, a unei tentative de lovitură de stat.

Share our work