de Razvan Iorga | dec. 11, 2017 | Caucaz, Principal, Știri, Ucraina, UE
Fostul lider georgian Mihail Saakașvili, actualmente om politic din Ucraina
Fostul lider georgian, Mihail Saakașvili, în prezent om politic în Ucraina, a fost adus luni în fața judecătorilor Tribunalului Pecersky din Kiev pentru a se lua o măsură preventivă împotriva lui, relatează Unian, preluată de Karadeniz Press. Termenul de detenție a lui Saakașvili, dat anterior, expiră în această noapte. Simpatizanții săi s-au adunat, luni dimineață, înconjurând centru de detenție a lui Saakașvili. Ei au încercat să împiedice convoiul care l-a transportat pe Saakașvili de la închisoare la tribunal.
Procurorii cer judecătorilor o măsură prin care acesta să poarte o brățară electronică de monitorizare și îl acuză pe Saakașvili de trei infracțiuni prevăzute în Codul Penal.
Porcurorul general al Ucrainei, Iuri Lutsenko a declarat că Saakașvili ar fi orchestrat protestele pentru a prelua puterea în Ucraina și că ar fi fost ajutat de către un grup criminal a fostului președintel Viktor Ianukovici, refugiat în prezent în Rusia, și de către omul de afaceri ucrainean Serghei Kurcenko.
Acuzațiile acestuia au fost respinse de Saakașvili. Circa 20.000 de oameni au protestat, duminică, în centrul Kievului, împotriva deciziei autortiăților de a-l reține pe Saakașvili.
de Isac Mihai | dec. 8, 2017 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, România, Știri, Ucraina, UE
Petro Porosenko mizeaza pe obtinerea unui nou mandat prezidential pe valul sperantelor euroatlantice ale populatiei
Referendumul pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO, anunțat săptămâna trecută de președintele ucrainean Petro Poroșenko, se va desfășura concomitent cu următoarele alegeri prezidențiale din acest stat, programate pentru primăvara lui 2019, au declarat în exclusivitate pentru agenția de presă KARADENIZ PRESS, surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev. Conform surselor citate, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat. Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest conduse de către ex-președintele georgian Mihail Saakașvili, fost aliat de încredere al președintelui de la Kiev, metamorfozat într-unul dintre liderii cei mai vocali ai opoziției.
Printre contracandidații lui Poroșenko la alegerile din 2015 se numără Iulia Timoșenko (lidera partidului Batkivșcina și fost premier al Ucrainei), Andrii Sadovîi (primarul orașului Lviv și liderul formațiunii Samopomici), oligarhul Vadim Rabinovici, Iurie Boiko (unul din liderii formațiunii pro-ruse Blocul Opoziției), etc..
Referendum apropiat
Președintele ucrainean Petro Poroșenko a anunțat săptămâna trecută desfășurarea „într-un viitor foarte apropiat” a unor referendumuri pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO, declarându-se convins că populația se va pronunța în favoarea intrării în UE și NATO, ceea ce ar duce la o degradare suplimentară a relațiilor Kievului cu Moscova. „Într-un viitor foarte apropiat, vor fi organizate în Ucraina referendumuri” privind aderarea la UE și NATO, a declarat vineri Poroșenko, citat de mass-media de la Kiev, fără să avanseze o dată concretă. „Sunt convins că poporul ucrainean îmi susține inițiativa”, a dat el asigurări, promițând un rezultat „net pozitiv” pentru referendumul de aderare la UE și calificându-și țara drept „ferm angajată în procesul de integrare euroatlantică”.
Potrivit unui sondaj realizat la sfârșitul lunii octombrie și începutul luni noiembrie 2017 de trei institute ucrainene de sondare a opiniei publice, 56% dintre ucraineni sunt favorabili aderării la UE, în timp ce 43% doresc ca țara lor să adere la NATO, 33% se opun și 13% nu se pronunță.
Autoritățile comunitare, dar și din unele state importante din UE, precum Germania, Franța, Olanda, au refuzat să își asume, până în acest moment, angajamente clare privind aderarea Ucrainei la blocul comunitar în următorii ani.
Vise euroatlantice
Ucraina și-a exprimat intenția de a adera la NATO după ce un guvern prooccidental a fost constituit în februarie 2014, după revoltele din piața Maidan, anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia și declanșarea unui conflict în estul separatist. Înaintea acestor evenimente, doar 20% dintre ucraineni erau favorabili aderării țării lor la NATO.
Planuri similare sunt anunțate periodic de către președintele Poroșenko, inclusiv în 2015, la câteva luni de la obținerea primului mandat prezidențial, într-un interviu acordat postului de televiziune francez iTele. ‘Intenționez să desfășor un referendum pentru ca poporul să decidă’, a declarat liderul ucrainean, subliniind că aderarea Ucrainei la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este o ‘chestiune fundamentală’ pentru țara sa. ‘Europa nu poate fi completă fără Ucraina’, a afirmat Poroșenko, adăugând că este conștient că țara sa are nevoie de o ‘reformă din interior pentru a se ralia standardelor europene’ declara în 2015 liderul de la Kiev.
Reamintim că autoritățile de la Kiev au semnat un acord de asociere cu UE, facilitând îndeosebi schimburile comerciale și obținând un regim de scutire de viză pentru majoritatea țărilor din UE, acesta intrând în vigoare de la 1 septembrie.
La rândul său, Rusia denunță în termeni duri apropierea NATO de frontierele Rusiei, precum și orice formă de colaborare dintre Kiev și Bruxelles, pe fondul implementării acordului de asociere. Autoritățile de la Kiev acuză Kremlin-ul că a declanșat războiul din Donbass tocmai pentru a îngheța prospectele de aderare ale Ucrainei la NATO și UE.
Prioritate americană
Până în acest moment autoritățile americane au descurajat orice încercare a Kiev-ului de a obține un calendar concret pentru aderarea la NATO, insistând pe rezolvarea pașnică a conflictului din estul țării. Sprijinul american și NATO s-a materializat prin trimiterea unor categorii de armament, fără însă a furniza sistemele ofensive cerute cu insistență de către Kiev pentru combaterea forțelor separatiste.
Secretarul de stat american Rex Tillerson a declarat miercuri, la Bruxelles, că „principala prioritate” a Statelor Unite în Ucraina este oprirea violențelor prin desfășurarea de forțe de menținere a păcii. „Sfârșitul violențelor este principala noastră prioritate și, pentru a realiza acest lucru, trebuie să instituim o forță de menținere a păcii”, a declarat șeful diplomației americane în cadrul unei conferințe de presă la sediul NATO din Bruxelles.
Tillerson a denunțat de asemenea „agresiunea rusă” în Ucraina ca fiind „cea mai mare amenințare la adresa securității europene” și a reamintit că Alianța nu va putea „normaliza” relațiile cu Moscova „atât timp cât Rusia continuă ocuparea ilegală a Ucrainei”.
Contre pe căștile albastre
„Rusia a rezistat mult timp (desfășurării) unei forțe de menținere a păcii, însă acum este de acord”, a subliniat oficialul SUA. „Există dezacorduri semnificative cu privire la mandatul pe care forța de menținere a păcii îl va primi și de aceea continuăm discuțiile cu Rusia”, a spus ministrul american. „Sperăm să putem depăși aceste diferențe, considerăm că este vital să oprim violențele” în condițiile în care „oameni mor încă în fiecare zi” în confruntările armate din estul Ucrainei, a adăugat Tillerson.
Propunerea Rusiei de a trimite o forță a ONU în Ucraina, care face obiectul unui proiect de rezoluție la ONU, vizează doar posibilitatea ca observatorii Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) să fie însoțiți de Căști Albastre cu armament ușor, fără niciun mandat de control asupra teritoriului separatist ori a frontierei ruso-ucrainene.
Propunerea ucraineană, susținută tacit de o parte a cancelariilor occidentale (Germania, Austria, Franța), este mult mai amplă, Kievul dorind forțe de menținere a păcii în tot estul ucrainean, în special de-a lungul frontierei sale cu Rusia, pentru a împiedica intrarea pe teritoriul său a sistemelor de armament și a grupurilor paramilitare, destinate să susțină efortul de război separatist. Totodată, Kiev-ul dorește excluderea Rusiei din orice format al contingentului de căști albastre
Reamintim că Ucraina și Occidentul acuză Rusia de susținerea militară a separatiștilor în acest conflict, soldat cu peste 10.000 de morți din aprilie 2014. Ciocnirile se produc cu regularitate în pofida acordurilor de pace de la Minsk, semnate mai întâi în 2014, apoi în 2015, și a numeroaselor armistiții, de încălcarea cărora cele două părți se acuză reciproc.
FMI salvează anticorupția
Parlamentul ucrainean (Rada Supremă) a cedat joi presiunii FMI și a creditorilor săi occidentali și a amânat votul asupra unei legi care le-ar fi oferit aleșilor posibilitatea de a revoca anchetatori ai Biroului Național Anticorupție (NABU). Partidul președintelui Petro Poroșenko a anunțat într-un comunicat că a amânat examinarea acestui proiect de lege. Unul din autorii textului, deputatul Artur Gherasimov, a explicat că parlamentarii „au nevoie de două săptămâni pentru a pune la punct un proiect alternativ”.
Acest proiect de lege, care ar urma să ofere parlamentului dreptul de a revoca anchetatori ai Biroului Național Anticorupție, a fost foarte criticat de creditorii occidentali ai Kievului, în special FMI și Banca Mondială.
Șefa FMI, Christine Lagarde, s-a declarat miercuri „profund îngrijorată de recentele evenimente din Ucraina, care ar putea submina progresele înregistrate în crearea de instituții care să atace corupția”. Ea a adăugat că activitatea NABU și a parchetului specializat în lupta împotriva corupției (SAP) este „crucială pentru a atinge o creștere economică mai puternică și justă”.
Critici pe bandă rulantă
Joi, Banca Mondială s-a declarat la rândul său „profund îngrijorată de recentele atacuri asupra instituțiilor anticorupție independente din Ucraina, precum NABU și SAP, cărora le este pusă în pericol capacitatea de a combate corupția”.
Create în ultimii ani, NABU și SAP sunt în colimatorul autorităților de la Kiev după lansarea unei serii de anchete împotriva unor înalți oficiali, printre care fiul puternicului ministru de interne Arsen Avakov, responsabili ai Ministerului Apărării și primarul orașului Odesa. Lupta împotriva corupției elitelor a fost una dintre revendicările majore are revoltei pro-europene din Piața Maidan din 2013-2013 și rămâne una dintre cerințele-cheie ale susținătorilor occidentali ai puterii actuale, rezultată în urma acestei mișcări.
Criticii puterii îl acuză în special pe președintele Poroșenko de faptul că ar pune piedici în calea creării unei instanțe anticorupție, un proiect amânat de mai multe ori. Aceste acuzații stau și la baza protestelor de stradă de la Kiev lansate de către unele partide de opoziție, sub conducerea formală a lui Mihail Saakașvili.
Isac Mihai (corespondență de la Kiev)
de Isac Mihai | dec. 6, 2017 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE
Presedintele rus, Vladimir Putin, si aliatul sau de nadejde, patriarhul rus Kirill
Președintele rus Vladimir Putin a anunțat astazi că va candida pentru un al patrulea mandat la alegerile prezidențiale care se vor defășura în luna martie 2018, relateaza mass-media rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. ‘Îmi anunț candidatura pentru postul de președinte al Rusiei’, a declarat Putin la o întâlnire cu muncitorii unei uzine auto a companiei GAZ în orașul Nijni Novgorod, discurs transmis în direct de marea majoritate a posturilor TV si de radio cu acoperire federala din Rusia.
Decizie asteptata
‘Este mereu o decizie foarte importantă pentru oricine, întrucât motivația trebuie să vină numai din voința de a face viața mai bună în această țară, care să devină mai puternică, mai bine protejată (…). Rusia va continua să meargă înainte. Și nimeni nu va putea vreodată să o oprească din acest drum’, a mai spus liderul de la Kremlin, înainte să precizeze că va candida. ‘Dar acolo se poate ajunge cu o singură condiție: dacă oamenii au încredere și te susțin’, a completat el.
Decizia anuntat astazi de liderul rus era asteptata de majoritatea analistilor politici, mai ales datorita campaniei publice de promovare a unei noi candidaturi a lui Putin, desfasurata de un numar mare de ong-uri apropiate de Kremlin, dar si de reprezentanti ai puternicei Patriarhii Ortodoxe Ruse. Relatiile foarte bune dintre Putin si biserica ortodoxa rusa au fost oglindite cel mai bine de participarea triumfala a liderului rus la recentele festivităţi prilejuite de împlinirea a 100 de ani de la restabilirea patriarhatului în Biserica Ortodoxă Rusă, organizate cu mare fast la Moscova.
Popularitate crescuta
În pofida dificultăților economice și a tensionării relațiilor cu statele occidentale, Vladimir Putin a reușit să-și mențină popularitatea. Prin anexarea Crimeii, susținerea separatiștilor proruși din estul Ucrainei, intervenția militară în Siria și pe ansamblu creșterea relevanței Rusiei în politica internațională el a redat rușilor sentimentul mândriei naționale. Însă criticii săi îl acuză în special că susține în continuare un regim autoritar, oligarhic și corupt.
Conform tuturor sondajelor, Putin ar urma să câștige detașat scrutinul din martie, mai ales că până în prezent nu are vreun contracandidat capabil să atragă un sprijin popular semnificativ. Masurile implementate de catre Kremlin pentru limitarea atributiilor si a rolului premierului rus Dmitri Medvedev au avut efecte devastatoare asupra raiting-ului electoral al acestuia. Conform legislației electorale din Federația Rusă, el ar rămâne președinte până în anul 2024, an în care va împlini vârsta de 72 de ani.
Vot separatist
Decizia anunțată de Vladimir Putin a fost salutată la unison de mass-media din regiunile separatiste pro-ruse Transnistria, Donbass, Abhazia și Oseția de Sud, regiuni care au un număr foarte mare de cetățeni ai Federației Ruse. Liderii din Abhazia și Oseția de Sud au anunțat deja faptul că scrutinul prezidenția rus din martie 2018 va fi organizat și pe teritoriul acestor zone caucaziene, revendicate de autoritățile constituționale de la Tbilisi.
La randul sau, mass-media din Donbass și Transnistria, controlată de autoritățile separatiste, au salutat decizia lui Vladimir Putin, îndemnând populația cu cetățenie rusă din aceste regiuni separatiste să participe activ la campania electorală din Federația Rusă, precum și la vot, urmând ca în aceste regiuni să fie organizate secții de vot pentru scrutinul prezindețial rus.
Autoritățile de la Kremlin nu au comentat până în acest moment declarațiile liderilor regiunilor separatiste din Republica Moldova si Ucraina.
de Razvan Iorga | nov. 30, 2017 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Știri, Ucraina
Prizonieri ucraineni luați în Donbas de separatiștii proruși
Părțile implicate în schimbul de prizonieri dintre armata ucraineană și separatiștii proruși din Donbas și-au exprimat disponibilitatea, la Minsk, în cadrul Grupului de Contact, de a face schimbul de prizonieri aprobat înainte de Craciun. „Grupul Trilateral de Contact, cu participarea reprezentanților ORDLO [regiunile din Donbas ocupate de separatiști], a confirmat disponibilitatea părților de a face schimb de prizonieri pe baza listelor deja aprobate și asupra cărora s-a convenit cât mai curând posibil pe procedură și data schimbului, până în Crăciun sau Anul Nou”, a scris reprezentantul Ucrainei în acest grup, Darka Olifer.
Despre schimbul de prizonieri au precizat și serviciile speciale ucrainene SBU.
În urmă cu circa două săptămâni, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a avut o întâlnire cu Viktor Medvedciuc, liderul mișcării sociale „Alegerea ucraineană” și reprezentantul Kievului pentru ajutor umanitar din așa numitul Grup de Contact pentru rezolvarea situației din estul Ucrainei, care a cerut sprijinul președintelui rus în legătură cu un schimb de prizonieri.
Potrivit lui Medvedciuc, Ucraina s-a declarat „gata să elibereze 306 persoane și se așteaptă ca Donețk-ul și Lugansk-ul să elibereze 74 de oameni, iar schimbul ar putea fi făcut înainte de sărbători”.
de Razvan Iorga | nov. 28, 2017 | R. Moldova, Știri, Ucraina
Republica Moldova și Ucraina au decis liberalizarea transportului auto și aerian, până la finele acestui an. Premierul R. Moldova, Pavel Filip și cel al Ucrainei, Volodimir Groisman au convenit, marți, asupra majorării de anul viitor a cotelor pentru transportatorii internațional de mărfuri de la 43.000 la 60.000 de autorizații. Totodată, s-a convenit și asupra majorării termenului de aflare a conducătorilor auto internaționali din Republica Moldova pe teritoriul Ucrainei. Astfel, aceștia vor avea posibilitatea să se afle pe teritoriul țării vecine pentru o perioada mai mare de 90 de zile.
În ceea ce privește funcționarea punctelor de frontieră comune moldo-ucrainene pe segmentul transnistrean, Pavel Filip a spus că acestea au ajutat la luarea unor decizii importante în soluționarea conflictului transnistrean, între care și semnarea unor protocoale dintre Chișinău și Tiraspol în domeniul educației, al telecomunicațiilor și al agriculturii.
„Cred că putem deja iniția lucrările de coordonare a proiectelor de deschidere a noilor puncte de control în comun la frontieră”, a spus Filip, în contextul în care Republica Moldova a îndeplinit deja toate procedurile interne pentru aplicarea Acordului privind controlul în comun al persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor și obiectelor în punctele comune de trecere a frontierei de stat moldo-ucrainene, semnat la începutul lunii octombrie, la Chișinău.
Nu în ultimul rând, cei doi au discutat despre relansarea în luna octombrie a activității Comisiei comune de demarcare a frontierei de stat. Șefii de Guvern au convenit, de asemenea, să dinamizeze lucrările de coordonare a textului Acordului privind funcționarea Complexului Hidroenergetic Nistrean.
