de Isac Mihai | ian. 25, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Fortele separatiste pro-ruse din Donbass ameninta cu reluarea ostilitatilor
Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a avertizat asupra riscului escaladării conflictului armat în estul Ucrainei. „Peste tot observăm că părţile se pregătesc sa continue conflictul sau chiar să-l escaladeze”, a declarat prin legătură video Alexander Hug, adjunctul şefului misiunii speciale a OSCE de monitorizare pentru Ucraina, citat de KARADENIZ PRESS. În ultimele zile, membrii misiunii OSCE au observat cum părţile aflate în conflict în estul Ucrainei sapă noi tranşee, amplasează noi mine şi îşi întăresc prezenţa militară, a mai spus Hug. „În loc să retragă armele şi să demineze, se pare că părţile fac de fapt contrariul”, a notat el.
Eşecul părţilor de a respecta încetarea focului anunţată a provocat victime civile în ultima săptămână, a afirmat Hug, adăugând că o persoană a fost ucisă şi o alta rănită când un autobuz civil care traversa linia de contact a fost lovit de focuri de armă de calibru redus. Conflictul dintre trupele guvernamentale şi insurgenţii proindependenţă în estul Ucrainei a început în aprilie 2014 şi a ucis până acum peste 10.000 de persoane.
La 20 decembrie 2017, Grupul Trilateral de Contact pentru soluţionarea crizei în Ucraina a ajuns la un acord privind încetarea focului, începând cu 23 decembrie, pentru ca civilii să poată celebra sărbătorile de iarnă. Peste 30 de runde anterioare de încercări de armistiţiu au eşuat, cele doua părţi acuzându-se reciproc de încălcarea încetării focului.
Relațiile dintre Kiev și Moscova se deriorează și mai mult
Autorităţile de la Kiev au denunţat deja circa 35 de documente bilaterale ruso-ucrainene, urmând ca în perioada următoare să fie denunţate alte opt, a declarat ministrul de externe ucrainean Pavlo Klimkin, citat marţi de agenţia de presă Unian. ”Conform situaţiei de la sfârşitul anului trecut, noi am denunţat – dacă nu mă înşel – 35 de diferite documente cu Rusia, în special acorduri interstatale, interguvernamentale, interdepartamentale”, a indicat Klimkin într-o conferinţă de presă, luni, în care a prezentat un bilanţ al activităţii diplomaţiei ucrainene pe anul trecut. La rând aşteaptă alte opt acorduri dintre Ucraina şi Rusia, a adăugat el.
Referitor la negocierile privind soluţionarea conflictului din Donbas, Pavlo Klimkin nu a exclus ca la Conferinţa pentru securitate de la Munchen, preconizată pentru 16-18 februarie, să aibă loc o întâlnire a miniştrilor de externe din ţările participante la aşa-numitul format ”Normandia” de negocieri privind situaţia din estul Ucrainei. Acest format include Franţa, Rusia, Ucraina şi Germania şi a fost creat odată cu discuţiile dintre liderii celor patru ţări, în iunie 2016, cu ocazia aniversării a 70 de ani de la debarcarea aliaţilor în Normandia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
de Isac Mihai | ian. 23, 2018 | Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Marea Neagra, Știri, Turcia, Ucraina
Sistemele S-400, furnizate Turciei, sunt folosite pentru protecția forțelor militare din Crimeea
Rusia confirmă că va furniza Ankarei sistemul de rachete anti-aeriene S-400. Astfel, prin contractul de peste 2 miliarde de dolari, Turcia ar deveni al doilea stat NATO care își va dota forțele armate cu tehnologie militară dezvoltată de Moscova, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Turcia a semnat un contract cu Rusia pentru a primi sisteme anti-aeriene de tip S-400, au informat oficialii ruşi, aflaţi în vizită în Asia de Sud-Est, adăugând că este a doua ţară din NATO care va achiziţiona sisteme antibalistice ruseşti. „Două sisteme S-400 există deja în Siria, asigurând securitatea bazelor Hmeymim şi Tartus. Acestea sunt sisteme unice cu capacităţi de performanţă de neegalat. Acesta este motivul pentru care a fost încheiat un contract privind livrarea complexelor S-400 către Turcia, membru al NATO”, a declarat Serghei Şoigu, în timpul vizitei sale în statele din Asia de Sud-Est, transmite Mediafax, care citează agenții de presă rusești. „Alte ţări şi-au exprimat, de asemenea, interesul pentru achiziţionarea sistemelor S-400, inclusiv state din Orientul Mijlociu şi Asia de Sud-Est”, a subliniat Șoigu. „Negocierile relevante sunt în curs de desfăşurare”, a adăugat el.
Surse din delegaţia rusă au subliniat faptul că Turcia este al doilea membru NATO care a achiziţionat sistemele anti-aeriane create de ruşi. Până de curând, Grecia a fost singurul membru al alianţei care a intensificat cooperarea militară cu Rusia, având sisteme S-300. Ministrul rus al Apărării a menţionat că Moscova este pregătită să împărtăşească experienţa sa în utilizarea armamentului şi a hardware-ului militar în lupta împotriva terorismului internaţional din Siria.
„În primul rând, acest lucru se referă la războaiele noastre, armele folosite de Forţele Terestre şi forţele speciale de operaţiuni, precum şi sistemele noastre de apărare, care nu includ doar sistemele Pantsyr, ci şi sistemele S-300 şi S-400”, a declarat Şoigu.
Contract de peste 2 miliarde de dolari
Contractul cu Turcia pentru achiziția de către aceasta a unor sisteme rusești de apărare sol-aer S-400 depășește suma de două miliarde de dolari, a confirmat ,în 2017, compania de stat Rostec. Oficialități din domeniul militar și politicieni americani și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu intențiile Turciei, ca stat membru al NATO, de a achiziționa sisteme de apărare din Rusia, pe fondul altor semne privind o apropiere între Ankara și Moscova anul trecut. Sistemul S-400, incompatibil cu sistemele NATO, poate distruge ținte aeriene pe o distanță de până la 400 kilometri.
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat în septembrie că țara sa a semnat acordul cu Federația Rusă și a făcut o primă plată. La momentul semnării contractului cu partea rusă nu a fost dezvăluită o sumă concretă, însă presa turcă avansa suma de 2,5 miliarde de dolari. Decizia Ankarei de a cumpăra sisteme de rachete S-400 este considerată în unele capitale occidentale drept un afront la adresa NATO, având în vedere tensiunile cu Moscova în legătură cu Ucraina și Siria. Acordul turco-rus provoacă îngrijorări pentru că armele nu pot fi integrate în sistemul de apărare al Alianței. (M.A.B.)
de Isac Mihai | ian. 19, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Jurnal de Front, Marea Neagra, Știri, Ucraina
Sisteme Javelin, motiv de escaladare a conflictului din Donbass
Rusia caută motive să reaprindă războiul în estul Ucrainei, dar acuză Kievul că îngroapă acordurile de la Minsk și că folosește armament american. Acuzațiile vin după ce Parlamentul ucrainean a votat joi o lege care califică drept ‘ocupaţie temporară rusă’ conflictul armat ce afectează de patru ani estul ţării. Legea a provocat indignarea separatiştilor ruşi şi proteste la Moscova, unde MAE rus a acuzat Kievul că se pregăteşte pentru ‘un nou război’.
Legea, aprobată de 280 de deputaţi ucraineni, denunţă o ‘agresiune armată rusă’ şi califică ‘teritorii temporar ocupate’ republicile populare autoproclamate Doneţk (DNR) şi Lugansk (LNR) în estul Ucrainei, transmite Agerpres, care citează agenții de presă internaționale și locale. Votat la mai puţin de o lună după decizia Washingtonului de a autoriza livrarea de arme letale Ucrainei, textul prevede ca armata ucraineană să preia de acum conducerea operaţiunilor în zona de conflict, care era până acum încredinţată serviciilor de securitate. ‘Vom continua să deschidem calea pentru reintegrarea teritoriilor ucrainene ocupate’, a scris pe Twitter preşedintele ucrainean Petro Poroşenko după adoptarea legii.
Pregătiri pentru război
Rebelii şi Rusia au criticat cu fermitate textul adoptat. Această lege ‘contrazice toate acordurile de la Minsk (…) şi va permite să se lase mână liberă clicii militare ucrainene’, a declarat presei liderul DNR, Alexandr Zaharcenko.
‘Parlamentul ucrainean (…) a pus practic capăt acordurilor de la Minsk votând această lege greşită’, a afirmat, la rândul său, Konstantin Kossatcev, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe a Consiliului Federaţiei, camera superioară a parlamentului rus.
Cu adoptarea acestei legi, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko ‘se dotează cu puteri nelimitate apropiate de cele ale unui dictator pentru a reprima orice acţiune de contestare’, se arată într-un comunicat difuzat de Ministerul Afacerilor de Externe rus. ‘Nu se poate numi aceasta altfel decât pregătiri pentru un nou război’, se mai arată în comunicatul MAE rus, care avertizează împotriva unei ‘escaladări periculoase’ a situaţiei din Ucraina şi a ‘consecinţelor imprevizibile pentru pacea şi securitatea în lume’. ‘Kievul îngroapă astfel acordurile de la Minsk şi toate mecanismele disponibile pentru căutare de soluţii reciproc acceptabile în vederea soluţionării crizei ucrainene’, acuză diplomaţia rusă.
Acordurile semnate la Minsk în februarie 2015 cu medierea Rusiei, a Franţei şi Germaniei, au condus la o scădere a intensităţii luptelor, dar fără progrese spre o soluţionare politică a conflictului. Armistiţiile anunţate în mod constant sunt încălcate aproape întotdeauna, cele două părţi acuzându-se reciproc de încălcarea lor.
Rusia acuză SUA că înarmează militarii ucraineni
Alexander Lukashevich, ambasadorul Rusiei la OSCE, a declarat că membri ai unor unităţi militare naţionaliste ucrainene sunt înarmate cu armament de provenienţă americană, inclusiv sisteme antitanc, informează agențiile de presă ruse..
Potrivit oficialului rus, compania AirTonic USA livrează lansatoare portabile de grenade Kievului încă din aprilie 2017. Lukashevich a mai afirmat că de la începutul acestui an au fost observate de mai multe ori drone şi avioane de recunoaştere/spionaj americane în zona frontierei între regiunile separatiste proruse din Donbas şi restul Ucrainei. (M.A.B.)
de Razvan Iorga | ian. 19, 2018 | Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, România, Ucraina, UE
Tensiunile dintre Kiev și Moscova intră într-o nouă fază a declarațiilor belicoase menite să suscite o atenție și mai mare asupra dezvoltărilor ce ar putea avea loc în regiune. Rada Supremă de la Kiev a adoptat, joi, o nouă lege controversată denumită „Legea reintegrării Donbasului”. În document se stipulează că regiunile Doneţk și Luhansk aflate sub ocupaţie temporară „sunt recunoscute drept părți ale Ucrainei în care formațiuni armate ale Federației Ruse și administrația de ocupație rusească au stabilit şi exercită un control general”.
De asemenea, Rusia este catalogată drept „stat agresor” în cadrul conflictului din estul Ucrainei și că anumite teritorii din regiunea Donbas sunt ocupate ilegal de către trupe regulate și fără însemne ale Rusiei.
Legea numărul 7163 mai spune că Rusia este pe deplin responsabilă pentru asigurarea drepturilor omului în rândul populației civile ocupate și pentru asigurarea unui nivel de trai adecvat pentru cei care locuiesc în teritoriile pe care Kremlinul le ocupă.
Poate cel mai nevralgic punct al legii votată de 280 de parlamentari, după numai trei zile de discuții și care nu a avut decât un amendament admis din 675, face referire la statului armatei ucrainene în regiune. Aceasta oferă bază legală forțelor armate ucrainene de-a lungul linie de front cu Donbas fără declararea legii legii marțiale.
Totuși, noua lege nu numește ostilitățile din Donbas un război împotriva Rusiei. În schimb, documentul se referă în mod repetat la „luarea de măsuri pentru asigurarea securității și apărării naționale și respingerea și descurajarea agresiunii armate a Federației Ruse în Donetsk și în regiunile Luhansk”.
Conform legii, pentru exercitarea controlului asupra operaţiunii de respingere a agresiunii armate ruse, Kievul urmează să înfiinţeze un comandament operativ special al Forțelor Armate ale Ucraina.
Mai multă putere pentru Poroșenko
Mai mult de atât, noua lege sporește prerogativele președintelui Petro Poroșenko. Astfel, șeful statului ucrainean va putea să stabilească granițele teritoriilor ocupate, termenii exacți ai operațiunilor militare și să definească limitele unei „zone sigure” adiacentă zonei de operațiuni militare.
Astfel, președintele va avea dreptul să folosească forțele armate, inclusiv pentru eliberarea teritoriilor din estul țării, fără aprobarea Parlamentului.
Acest lucru va putea oferi lui Poroșenko noi oportunități de redresare a imaginii sale extrem de scăzute în Ucraina, ținând cont că anul viitor, în Ucraina, vor avea loc alegeri atât prezidențiale, cât și parlamentare.
Prin noua lege, autoritățile de la Kiev vor recunoaște doar două documente emise pe teritoriul ocupat – certificate de naștere și deces.
Înarmare de peste Ocean
Legea vine la o zi după ce șeful statului major ucrainean, generalul Viktor Muzenko, declara la o reuniune a NATO de la Bruxelles că forțele armate ucrainene se vor înarma în circa șase luni cu rachete anti-tanc de tip Javelin din SUA.
Rachete anti-tanc Javelin sunt o generație avansată de armament portabil de generația a treia și este cunoscută pentru orientarea automată a țintei în infraroșu, care îi eliberează pe operatorul său de necesitatea de a ghida în mod activ un proiectil într-o țintă printr-o rază laser sau un fir după împușcare.
Focosul rachetelor Javelin este capabil să distrugă tancurile moderne atacându-le de deasupra și poate fi folosit și pentru a distruge fortificațiile inamice.
Wall Street Journal scria pe 9 noiembrie că administrația președintelui SUA, Donald Trump a dat undă verde Ucrainei pentru primirea unui astfel de armament, ca parte a ajutorului militar pentru Ucraina care se luptă cu rebelii proruși din estul țării din aprilie 2014.
Ulterior, postul american ABC relata pe 24 decembrie, citând surse din Departamentul de Stat al SUA că pachetul total de apărare a Ucrainei în valoare de 47 milioane dolari ar include 35 de lansatoare de tip Javelin și 210 de rachete anti-tanc.
Asta după ce pe 21 decembrie, Trump a semnat, de asemenea, un proiect de lege privind creditele de apărare din SUA pentru anul fiscal 2018, care alocă în special pachetului de ajutor militar de 350 milioane de dolari american pentru Ucraina.
Acuze belicoase dinspre Moscova
Acest lucru nu a făcut decât să sporească retorica Moscovei privind pregătirea de război a Kievului și încalcarea Acordurilor de la Minsk privind încetarea focului în estul Ucrainei. Diplomația rusă a venit imediat, joi, cu o reacție în care a precizat că legea privind reintegrarea Donbasului ar o dovadă că Ucraina se pregătește de război. În declarație se mai spune că legea reprezintă o „escaladare a situaţiei cu consecinţe impredictibile pentru pacea și securitatea lumii”.
„În esență, Poroșenko obține puteri aproape restrictive, aproape dictatoriale, pentru a suprima dizidența și nemulțumirea. Acest lucru nu poate fi numit altfel decât pregătirile pentru un nou război”, se spune în comunicatul MAE rus.
Moscova vede legea ca o îndepartare și mai tare a cetățenilor din Donbas de restul Ucrainei și că „îngroapă Acordului de la Minsk”. Moscova acuză autoritățile de la Kiev că, prin blamarea Rusiei, pentru Ucraina încearcă să se absolve de toată vină privind suferințele cetățenilor din Donbas.
Abil, Rusia nu lovește numai în Kiev pentru această lege, ci o leagă ca pe o consecință directă a anunțul SUA că va livra armament letal Ucrainei. Cu toate acestea, și alte țări, precum Canada și-au exprimat dorința de a vinde Ucrainei, în caz că există dorință de cumpărare, astfel de armament letal.
Conflictul din estul Ucrainei s-ar putea muta în câteva luni la un cu totul al nivel, fapt ce va angrena și mai mult Vestul și Estul în acest conflict. Regiunea Mării Negre va deveni un câmp strategic ce va fi folosit de părți pentru a-și crea un avantaj. De acest lucru nu va fi străină nici România ca aliat al SUA și al NATO la Marea Neagră.
Pe lângă contractele mari din România și Polonia, SUA vor înarma Ucraina și a convenit deja un contract de livrare de armament cu Georgia în valoare de 75 de milioane de dolari.
Corespondență de Mădălin Necșuțu pentru Karadeniz Press
de Razvan Iorga | ian. 17, 2018 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina
Compania de investigații americană Kroll a descoperit o fraudă bancară de 5,5 miliarde de dolari la Privat Bank, o bancă ce aparținea oligarhului Igor Kolomoiski, conform unei comandată de Banca Centrală a Ucrainei, relatează Kiev Post. Instituția amintită a anunțat că o investigație pe care a făcut-o la PrivatBank arată că ar fi avut loc o fraudă „pe scară largă” timp de cel puțin 10 ani.
Investigația a fost condusă de compania internațională Kroll, cea care investighează „furtul miliardului” în Republica Moldova. Frauda rezultată în Ucraina este de cel puțin 5,5 miliarde de dolari. Rezultatele sintetizate confirmă ani de afirmații potrivit cărora PrivatBank a funcționat ca un „aspirator” pentru foștii săi proprietari, oligarhii Ihor Kolomoiski și Ghenadi Bogoliubov.
PrivatBank a fost naționalizată de statul ucrainean în 2016. Unul dintre principalii foști acționari ai băncii, Ihor Kolomoiski, a respins rezultatele investigației Kroll, calificându-le drept „prostii”.
Guvernatorul adjunct al Băncii Naționale a Ucrainei a anunțat că rezultatele investigației companiei Kroll au fost transmise procuraturii generale, pentru o posibila investigație penală în legătură cu activitatea băncii înainte de a fi preluată de stat.
Kolomoiski este unul dintre cei mai bogați oameni din Ucraina și a fost pentru o scurtă perioadă de timp guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk. A fost destituit de președintele Petro Poroșenko în 2015, acuzându-l că a încercat să creeze o forță paramilitară proprie în regiune și să încerce să preia prin forță o companie de petrol, parţial deținută de stat.
Privat Bank, filiala din Letonia a fost implicată și în „furtul miliardului” de dolari din R. Moldova și în schema mai mare a „Landromatului rusesc” prin care s-au spălat peste 20 de miliarde de dolari, „bani negri” proveniți din Rusia.
