de Isac Mihai | feb. 24, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Turcia, Ucraina, UE
SU-57, răspunsul rus la avionul de luptă de producție americană F-35
Rusia a trimis în Siria cele mai noi avioane ale sale, Suhoi 57, aparţinând aşa-numitei generaţii cinci, a anunţat cotidianul „Kommersant”, citând două surse militare de la Moscova. Acestea au confirmat astfel informaţiile publicate miercuri, de un blogger sirian care a postat imagini video a două aparate ruseşti, aparent SU 57, în zona bazei aeriene ruse de la Hmeimim, în nordul Siriei.
Sursele „Kommersant” nu au precizat numărul avioanelor, menţionând doar că au fost trimise în Siria pentru testarea armamentului avioanelor din generaţia a cincea. Informațiile publicate de mass-media rusă confirmă parțial declarațiile recente ale generalului rus Vladimir Şamanov, fost comandant al trupelor de paraşutişti devenit deputat, vorbind în Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus). Deputatul rus, aflat la conducerea unei comisii parlamentare de apărare din Parlamentul federal rus, a declarat că Rusia a testat „peste 200 de noi tipuri de arme” în Siria.
Rusia trimite noi sisteme de armament și unități pe frontul sirian
SU 57 vs. F35
SU 57 este primul avion rus din generaţia a cincea, căreia îi mai aparţin aparatele americane F 22 şi F 35, prezente de mult în Orientul Mijlociu. De menţionat că avioanele F 35 se află şi în dotarea Aviaţiei israeliene. Aparatele ruseşti se află însă doar în faza de testare care se va încheia în 2019, cand Ministerul rus al Apărării ar urma să contracteze primele 12 aparate.
Trimiterea în Siria a celor mai sofisticate avioane ruseşti are loc la două luni după ce preşedintele Putin a anunţat retragerea parţială a forţelor ruse din Siria, la o lună după ce jihadiştii au doborat în provincia Idlib un avion rus SU 25 şi la două săptămâni după ce Aviaţia americană a ucis şi rănit zeci de mercenari ruşi care luptau de partea Damascului. Mesajul poate fi adresat inclusiv Turciei care de o lună asaltează miliţiile kurde de la Afrin, după ce Rusia şi-a retras de acolo observatorii militari si a deschis spaţiul aerian sirian pentru aviaţia turcă.
Mass-media turcă, citând surse militare de la Ankara, a menționat periodic interesul regimului Erdogan pentru achiziționarea unor sisteme de armament modern din Federația Rusă, inclusiv SU 57, după ce anterior partea turcă a achiziționat sisteme moderne de rachete antiaeriene de producție rusească. Această decizie a trezit nemulțumiri profunde din partea aliaților Turciei din NATO, mai ales SUA și unele state europene.
„Peste 200 de noi arme” testate
Rusia a testat „peste 200 de noi tipuri de arme” în Siria, a afirmat un general rus aflat la conducerea unei comisii parlamentare de apărare din Duma de Stat de la Moscova, în timp ce Moscova este acuzată că participă la raidurile sângeroase asupra bastionului rebelilor din Goutha Orientală, în apropiere de Damasc, relatează mass-media rusă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Ajutând poporul nostru frate sirian, noi am testat peste 200 de noi tipuri de arme”, a declarat generalul Vladimir Şamanov, fost comandant al trupelor de paraşutişti și deputat al partidului de guvernământ din Federația Rusă, Edinaia Rossia (Rusia Unită).
„Aceasta a arătat lumii întregi eficienţa armelor ruseşti”, a spus el într-un discurs rostit cu ocazia „Zilei Apărătorilor Patriei”, sărbătorită în Rusia la 23 februarie, potrivit afirmaţiilor publicate pe site-ul partidului Edinaia Rossia (Rusia Unită).
Situație complexă
În aceste zile, mass-media internațională a tirajat mai multe informaţii contradictorii în legătură cu intrarea în zona Afrin, în sprijinul kurzilor, a unor formaţiuni ale miliţiilor siriene proguvernamentale. Aceste date au fost confirmate de surse militare și diplomatice din mai multe state din regiune, fiind vorba despre un acord al kurzilor cu armata siriană, folosirea miliţiilor permițând evitarea unei confruntări directe între armata siriană și cea turcă.
Rusia încearcă să prevină cu orice preţ un asemenea conflict ce ar putea pune în pericol complexa sa construcţie politică şi militară din Siria bazată, pe de o parte, pe alianţa sa cu Damascul şi Teheranul, iar pe de altă parte cu Turcia şi Iranul. Recent, ministrul rus de Externe, Lavrov a acuzat statele occidentale că urmăresc culpabilizarea regimului de la Damasc şi, în ultimă instanţă, înlăturarea acestuia de la putere.
Grupul Wagner, armata de mercenari rusă din Orient
Deznodământ sângeros
Rusia a chemat părţile implicate să manifeste reţinere şi să respecte integritatea teritorială a Siriei, blamând însă SUA pentru intervenţiua turcă la Afrin, dar mai ales pentru susţinerea separatismului kurd. Ministerul Apărării de la Moscova a mai subliniat “prezenţa ilegală” a trupelor americane pe teritoriul Siriei, care ar fi implicate în acțiuni de preluare a controlului asupra unor obiective economice strategice sub pretextul luprei împotriva teroriştilor radicali islamiști.
Noile declarații ruse vin doar la câteva zile după ce aviaţia Statelor Unite ar fi ucis 200 de mercenari ruși pe frontul sirian, în ultima săptămână. Surse americane, citate de mass-media occidentală, au subliniat că alte câteva sute de cetățeni ruși ar fi fost răniți. Dacă datele din teren vor confirma bilanţul, acesta ar deveni cel mai sângeros înregistrat între SUA şi Rusia, cei doi foşti inamici ai Războiului Rece.
Mercenarii ruşi, mulți veterani ai războiului din estul Ucrainei şi care sunt plătiţi să lupte în numele dictatorului sirian Bashar al-Assad, au încercat să ia cu asalt o bază militară şi o rafinărie, apărate de forţele americane în regiunea Deir Ezzor, adaugă sursele militare citate. Aviația militară SUA a intervenit în forță, distrugând forțele ruso-siriene implicate.
Cetățenii ruși implicați sunt angajați ai mai multor companii de securitate privată din Rusia, mai ales grupul Wagner, deținut de oligarhul rus Evghenii Prigojin, un cunoscut aliat al liderului rus Vladimir Putin. Până în acest moment partea rusă a recunoscut doar parțial pierderile suferite, accentând faptul că cetățenii ruși implicați nu au nicio legătură cu forțele armate ruse, fapt respins de experții în domeniu.
de Isac Mihai | feb. 24, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Ucraina se pregătește pentru un nou război electoral
Dacă mâine în Ucraina ar avea loc alegeri prezidențiale, majoritatea cetățenilor ar vota pentru fostul premier Iulia Timoșenko, lider al partidului Batkivşcina, arată un sondaj realizat de grupul sociologic „Rating”, preluat de mass-media din Ucraina. Sursa citată precizează că Timoșenko ar obține victoria doar în turul doi al scrutinului, ceea ce înseamnă că ar trebui să obțină sprijinul unor contracandidați din primul tur al viitoarelor alegeri prezidențiale din fosta republică sovietică.
În primul tur, pentru Timoşenko ar vota 18,7% dintre respondenți, în timp ce pentru actualul președinte al Ucrainei, Petro Poroşenko, ar vota 15,6% din electorat.
Iulia Timoșenko, favorită în sondajele pentru prezidențiale
Liderii politici pro-ruși, peste 25% din preferințele electoratului ucrainean
În topul popularităţii principalilor actori politici din Ucraina au mai fost nominalizați: Iuri Boiko, liderul formațiunii pro-ruse Blocul Opoziției, cu 11,7%; Anatoli Gryţenko, lider al formațiunii pro-europene de opoziție Poziția Civică, cu 9,7%; Oleg Liaşko, cunoscutul lide al formațiunii naționaliste Partidul Radical, cu 8,7%; Vadim Rabinovici, oligarh și lider al partidului de opoziție Za Jittia, cu 8,3%; Andri Sadovyi, primarul orașului Lviv și liderul partidului pro-european de opoziție Samopomici, cu 6,4%; Oleg Tiagnibok, lider al partidului naționalist moderat Svoboda, cu 3,9%; Arseni Iaţeniuk, fost premier al Ucrainei și unul din liderii partidului Frontul Popular, membru al coaliției guvernamentale actuale de la Kiev, cu 1,7%..
Conform surselor citate de mass-media din Ucraina, 15,3% dintre respondenți ar vota alți candidați.
Timoșenko vs. Poroșenko
Potrivit sondajului, Timoșenko este lider al clasamentului în aproape toate regiunile centrale şi în o parte din vestul Ucrainei. În același timp, fostul premier este printre primii trei clasaţi în aproape toate regiunile.
La rândul său, actualul președinte de la Kiev, Petro Poroşenko, are foarte mulţi susţinători în vest și în Kiev, zonele unde, în ultimele cicluri electorale, alegerile sunt câștigate de partidele pro-europene.
Nivelul de sprijin al Iuliei Timoșenko este mai mult sau mai puțin uniform în toate zonele din centrul, nordul, vestul și, parțial, în sudul ţării, în timp ce Poroşenko are cei mai mulţi susţinători în Vinniţa şi ceva mai puțin în zonele de vest și în centru. Merită menționat faptul că în oblast-ul Vinniţa actualul președinte Poroșenko are mari interese financiare, fiind și regiunea de baștină a actualului premier Volodymyr Groysman, unul din principalii aliați politici și economici ai liderului de la Kiev.
Actualul președinte de la Kiev, Petro Poroșenko, îngrijorat de ascensiunea în sondaje a liderului opoziției pro-europene Iulia Timoșenko
Turul doi al prezidențialelor, decisiv
Dacă în turul doi al scrutinului prezidențial ar participa Timoșenko și Poroșenko, rezultatele ar fi următoarele: 30% pentru Timoşenko şi 23% pentru Poroşenko. Sondajul realizat de grupul sociologic „Rating” mai precizează că 28% dintre cetăţeni ar refuza să participe la vot dacă în al doilea tur de scrutin ar intra Timoșenko și Poroșenko. Aceste rezultate au provocat îngrijorarea analiștilor politici de la Kiev în ceea ce privește rata mare a absenteismului, pe fondul acutizării crizei din Donbass și a lipsei unor reforme reale. (N.G.)
de Isac Mihai | feb. 23, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina
Sistemele Javelin, simbol al colaborarii militare dintre SUA și Ucraina
Administrația Trump urmează să aprobe un pachet de ajutor pentru Ucraina, inclusiv 210 rachete anti-tanc și 35 de lansatoare Javelin, relatează surse diplomatice, citate de mass-media internațională, preluate de KARADENIZ PRESS. Rusia consideră că planul, care este foarte diferit de ceea ce a promis administrația americană anterioară, referitoare la ajutorul non-letal, „trimite forțele ucrainene direct la război”.
Și ministrul ucrainean al Apărării, Stepan Poltorak, a făcut anterior un anunț privind primirea unor sisteme de rachete anti-tanc Javelin, după vizita la Washington de acum câteva săptămâni. La rândul său, în data de 17 ianuarie, și șeful Statului Major al forțelor armate ucrainene,Viktor Muzhenko, a declarat că rachetele Javelin ar putea fi furnizate în șase luni.
Sprijin crescut
”Scopul nostru este să suplinim golurile din dotările cu armament ale armatei ucrainene, să creștem capacitatea forțelor armate de a-și proteja teritoriul” a declarat emisarul special american în Ucraina, Kurt Volker. „Da, rachetele Javelin vor fi parte acestui ajutor, dar va fi mult mai mult decât atât”, a spus emisarul special american în Ucraina, Kurt Volker, pentru siteul ucrainean Eurointegration.com.ua., citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Valoarea totala a lotului de complexe Javelin livrate Ucrainei se ridica la 47 de milioane de dolari a mai arătat sursa citată.
El a subliniat că administrația Trump a eliminat limitarea ajutorului din timpul președintelui Barack Obama, care se referea la ajutor non-letal, simplificând, practic, capacitatea Washingtonului de a sprijini Ucraina într-un conflict armat, reţine sursa citată.
Armament american pentru Ucraina
Ucraina va putea să cumpere armele de care are nevoie de la SUA, iar parte din acest sprijin va fi gratuit, a declarat reprezentantul special al SUA pentru Ucraina, Kurt Volker, într-un interviu pentru Evropeiska Pravda, citat de mass-media internațională. „Va fi o combinație de abordări: menținem asistența oferită gratuit, dar, în același timp, Ucraina are dreptul să cumpere acele arme care îi lipsesc”, a spus el.
Volker insistă că scopul SUA nu este sa agraveze conflictul prin furnizarea de arme letale, ci de a ajuta Ucraina să se apere mai eficient. „Ucraina ca stat independent are dreptul la protecție și putem susține capacitatea sa de apărare”, a spus diplomatul SUA.
Reamintim că autoritățile de la Kiev încearcă să negocieze cu SUA și achiziționarea unor sisteme de armament performante anti-aeriene, precum și posibila achiziționare a unor nave de luptă americane pentru consolidarea flotei militare, grav afectate în urma crizei crimeene din 2014.
Condiții stricte
SUA și Ucraina vor încerca să împiedice să cadă în mâinile dușmanului noul armament livrat armatei ucrainene, in special complexele antitanc Javelin, scria anterior The Wall Street Journal, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Publicația arată că noul armament va fi stocat în depozitele Forțelor Armate ale Ucrainei în locații permanente situate departe de frontul din Donbas. Totodata, militarii americani care antrenează soldații ucraineni la poligonul Yarovoi, vor întreprinde inspectii regulate în depozitele armatei ucrainene pentru a monitoriza numărul acestor compexe.
Ziarul remarca că această condiție a Washingtonului a fost impusa din cauza temerilor ca nu cumva rachetele Javelin sa cadă în mâinile inamicului, dacă armata Ucrainei va începe eventual operațiuni ofensive. „Aceasta nu este o problemă teoretică”, subliniază WSJ.
Victorie psihologică rusă
După 2014, Statele Unite ale Americii au transferat armatei ucrainene radare antibaterie cu rază scurtă, si cateva fragmente a unui astfel radar au fost capturate de armata rusa și forțele paramilitare separatiste în timpul luptelor acerbe care s-au dat in zona Debalțevo, confruntări soldate cu mii de morți și răniți din ambele părți.
O sursa apropiata Ministerului Apararii din Ucraina a declarat că capturarea fragmentelor radarului a fost o “victorie psihologica” a rușilor, in sens ca ”le-am făcut-o” americanilor, ”le-am sters nasul“, consideră autorii.
Transferul de sisteme antitanc de ultimă generație catre Kiev va asigura ca actualul conflict armat de mica intensitate din Donbas sa nu treaca, la ordinul Kremlinului, in faza unor ostilitățile pe scară largă, așa cum a fost în anii 2014-2015.
Liderii separatiști pro-ruși amenință că vor captura sisteme Javelin
Rusia acuză SUA că înarmează militarii ucraineni
Anterior, Alexander Lukashevich, ambasadorul Rusiei la OSCE, a declarat că membri ai unor unităţi militare naţionaliste ucrainene sunt înarmate cu armament de provenienţă americană, inclusiv sisteme antitanc, informează agențiile de presă ruse.
Potrivit oficialului rus, compania AirTonic USA livrează lansatoare portabile de grenade Kievului încă din aprilie 2017. Lukashevich a mai afirmat că de la începutul acestui an au fost observate de mai multe ori drone şi avioane de recunoaştere/spionaj americane în zona frontierei între regiunile separatiste proruse din Donbas şi restul Ucrainei.
La rândul lor, liderii separatiști pro-ruși din Donbass au criticat la unison posibilitatea echipării trupelor ucrainene cu Javelin. Aceștia au amenințat că vor captura sisteme Javelin pentru a fi folosite împotriva forțelor ucrainene. Akhra Avidzba, liderul brigăzii separatiste Piatnachka, citat de mass-media separatistă, a declarat că va captura sistemele Javelin și alte sisteme de armament occidentale din dotarea Ucrainei pentru a le păstra drept suveniruri ale victoriei.
Întâlnire strategică
Anterior ministrul Apărării din Ucraina, Stepan Poltorac, declara, într-un interviu acordat pentru ”Vocea Americii, că decizia de a transfera Ucrainei rachete anti-tanc americane ”Javelin” va fi adoptată ”în timp foarte util”. ”Am discutat mecanismul de transfer al armelor anti-tanc. Am abordat și alte aspecte legate de pregătirea personalului și ordinea transferului. Cred că decizia de a transfera ”Javelin” către Ucraina va fi făcută în timp foarte util și foarte corect„, a spus Poltorak, cunoscut pentru retorica sa dură la adresa separatiștilor din Donbass.
Potrivit ministrului de la Kiev, nu este important când Ucraina va primi aceste complexe anti-tanc, ci faptul că acestea vor fi furnizate. „Acesta este un semnal foarte serios și puternic pentru Ucraina că nu a rămas singură în fața Rusiei. Este un semnal pentru Rusia că suntem susținuți de întreaga lume. În plus, este un semnal puternic pentru alți colegi cu care conlucrăm de a dinamiza cooperarea cu Ucraina”, a explicat ministrul Apărării de la Kiev. (Mihai Isac/N.G.)
de Isac Mihai | feb. 22, 2018 | Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Mihail Saakashvili, dusman declarat al autoritatilor de la Kiev, interzis de presedintele Porosenko
Ucraina i-a interzis, timp de trei ani, intrarea pe teritoriul său fostului preşedinte georgian Mihail Saakaşvili, devenit opozant la Kiev şi expulzat pe 12 februarie în Polonia, a anunţat miercuri serviciul de frontieră ucrainean, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Saakaşvili a primit interdicţie de intrare pe teritoriul ucrainean din ordinul comandantului responsabil de secţiunea de frontieră pe care ex-liderul georgian a trecut-o ilegal în luna septembrie, a declarat, pentru AFP, purtătorul de cuvânt al autorităţii de frontieră, Oleg Slobodian. Comandantul „a luat decizia de a-i interzice lui Mihail Saakaşvili să intre în Ucraina timp de trei ani”, a spus acesta.
Show politic
Pe 10 septembrie, Saakaşvili a intrat cu forţa în Ucraina, venind din Polonia şi depăşind opoziţia agenţilor de frontieră cu sprijinul a mai multor sute de susţinători, inclusiv lideri politici marcanți din opoziție, precum Iulia Timoșenko, principalul contracandidat al lui Petro Poroșenko la alegerile prezidenșiale din 2019.
În data de 12 februarie, el a fost arestat într-un restaurant în plin centrul Kievului şi mai apoi a fost expulzat în Polonia. Căsătorit cu o olandeză, Saakaşvili s-a dus mai apoi în Olanda, unde s-a declarat hotărât să-şi continue lupta.
Această interdicţie de intrare pe teritoriul ucrainean este valabilă până la 13 februarie 2021, potrivit unui răspuns al poliţiei de frontieră la o întrebare a avocatului lui Mihail Saakaşvili, postat pe Facebook de acesta din urmă.
Atac la Poroșenko
„Cu sau fără mine, sfârşitul a venit deja pentru aceste autorităţi, iar eu mă voi întoarce acasă în Ucraina foarte curând, mult mai devreme decât în trei ani”, a replicat Mihail Saakaşvili, devenit apatrid după ce a fost deposedat succesiv de cetăţenia georgiană şi de cea ucraineană.
Fost aliat al preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko, Mihail Saakaşvili (50 de ani) a devenit unul dintre cei mai înverşunaţi oponenţi ai săi şi a contestat în repetate rânduri puterea ucraineană, pe care o acuză de corupţie. Numit guvernator al regiunii Odesa în 2015 de către Poroşenko, Mihail Saakaşvili a demisionat un an şi jumătate mai târziu, confirmând ruptura cu preşedintele ucrainean.
Partidul său, Mişcarea Noilor Forţe, organizează cu regularitate manifestaţii împotriva corupţiei şi a preşedintelui Poroşenko, uneori acestea degenerând în violenţe.
Parchetul General ucrainean l-a acuzat că a încercat să ‘preia puterea cu forţa’ în cursul manifestaţiilor care ar fi fost finanţate, potrivit autorităţilor, de anturajul ex-preşedintelui prorus Viktor Ianukovici, înlăturat de la putere în 2014. Saakaşvili neagă aceste acuzaţii. (Mihai Isac)
de Razvan Iorga | feb. 20, 2018 | Federatia Rusa, Minoritați, Principal, R. Moldova, România, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Premierul Republicii Moldova, Pavel Filip (stânga) și președintele Ucrainei, Petro Poroșenko
Relațiile Ucrainei și R. Moldova cu Rusia merg spre o acutizare din ce în mai pronunțată. Câteva inițiative legislative au țintit să blocheze Moscova pe mai multe paliere și să îi diminueze influența. În Ucraina, dar și R. Moldova s-a mers multidirecțional și câteva aspecte se pot evidența. Unul dintre cel mai important este cel economic. Ucraina a reușit aproape în totalitate să își curețe sistemul bancar de bănci rusești. Pe rând, acestea au început să-și vândă acțiunile și activele dintr-o Ucraina tot mai ostilă acestor companii, cu precădere în 2017.
La rândul său, Chișinăul începe să facă același lucru. Sigur, cumva forțat de Occident și creditorii internaționali, guvernul s-a dat în sfârșit din calea achiziționarea băncii Victoria Bank, una dintre cele mai controversate ca și aparație și funcționare de-a lungul anilor. Acționariatul majoritar a fost preluat de către Banca Transilvania și BERD.
Cele două au achiționat la finele lui 2017 pachetul majoritar de 66% din totalul acțiunilor. Se așteaptă ca și pachetul minoritar să fie achiționat tot de acest tandem. Mișcarea este una strategică de a face infuzii de bune practici de tip europene într-o sistem bancar bolnav cronic al R. Moldova din care în anii trecuți a fost celebrul „miliard de dolari” sub privirea și complicitatea autoritățile transpartinice.
Mai mult, BERD nu a confirmat, dar nici nu a confirmat recent, după venirea reprezentanților săi la Chișinău, că ar fi interesate de achiționarea primelor două bănci din Moldova – Agroindbank și Moldinconbank.
Nu în ultimul rând, chiar dacă mai conturat pentru Chisinau decat pentru Kiev, interesul cautarii resurselor energetice alternative a intrat pe ultima suta de metri.
La finalul acestui an, Republica Moldova ar fi deja conectat la sistemul european energetic prin intermediul gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău. La fel se poate întâmpla și cu electricitatea ce ar urma să vină prin legarea la liniile de înaltă tensiune din România.
Acest lucru ar ținti două chestiuni importante: ar oferi Chisinaului o noua sursa energetica si o mult mai mare marja de negociere a contractului de livrare a gazelor cu Rusia ce expira in 2019.
În ceea ce privește energia electrica, acest lucru ar avantaja din nou Chisinaul care se aprovizioneaza cu curent electric din stanga Nistrului de la centrala de la Cuciurgan si menține astfel funcțională economia entității separatiste cu capitala la Tiraspol.
De asemenea, deschiderea unor noi puncte de control comun la frontieră între Republica Moldova și Ucraina a determinat reacții puternice din partea Moscovei și Tiraspolului care au acuzat o „sugrumare” economică premidată a regiunii.
Dimensiunea mediatică
Ucraina lucrează deja de ani buni de zile la combaterea propagandei rusești și de închiderea supapei de transmisie și funcționare a media rusești de pe teritoriul său. Și din punct de vedere legislativ decidenții de la Kiev au lucrat în acest sens, iar Ucraina a reușit în măsură rezonabilă să aibă rezultate palpabile în acest sens.
Pe de altă parte, Republica Moldova este oarecum mai nouă în acest domeniu. Politicienii de la guvernare din Chisinau au fost constransi de o serie de factori sa acest pas. Cel mai important a fost cel al alegerilor, astfel că patronatul fortelor proeuropene a fost mai mult presat decât determinat să se alăture acestei lupte anti-propagandă. Aceștia au achiesat în plin an electoral decisiv și mai ales la presiunea Washingtonului. De altfel singurul buton care funcționează de facto la Chișinău.
Retransmiterea posturilor rusești principale se face și prin intermediul omologelor lor de la Chișinău, așadar s-a făcut o amputare din zona economică pentru un câștig politic al PD-ului care controlează direct sau prin interpuși aceste televiziuni.
În data de 22 decembrie 2017, Parlamentul menținut votul asupra Legii nr.257, numită și „legea anti-propagandă”, remisă spre reexaminare de președintele prorus Igor Dodon. În cele din urmă, cu toată opoziția sa, Dodon a fost din nou suspendat, astfel că Parlamentul a putut merge și mai departe cu această lege care în fapt interzice retransmiterea programelor rusești cu caracter politico-militar în Republica Moldova.
Din 12 februarie, legea anti-propagandă și-a intrat pe deplin în rol, iar autoritățile par că vor ca aceasta să fie și aplicată. O serie de amenzi au curs în rândul instituțiilor media care nu s-au conformat. Acest lucru a reușit să stârnească și amenințări cu nesupunerea civică în fieful prorusesc de la Comrat din UTA Găgăuzia.
Cu toate acestea, asta nu înseamnă că R. Moldova fi ferită de propagandă, acolo unde cea politică internă se va ascuți odată cu aproapiere alegerilor parlamentare din toamnă.
De asemenea, în ultimele șase luni, Republica Moldova a interzis accesul pe teritoriul său a mai multor jurnaliști ruși de la posturile subordonate editorial Kremlinului. Unii dintre ei au desfășurat acitivități de propagandă și defăimare în Ucraina, țară de o teritoriul căreia au fost expulzați sau au primit interdicții.
Rusia a calificat aceste acțiuni conjugate la Chișinău drept „rusofobie”, precizând că acestea lovesc în interesele minorității ruse din aceste țări. Mai mult, Duma de Stat a adoptat diverse declarații pe acest subiect ce ulterior au fost transmise ca plângeri către instituțiile europene de apărare a drepturilor omului și a valorilor democratice.
Dimensiunea militară
În aceasta zonă, lucrurile se precipită. Miza securitară este mult mai mare, iar Rusia nu va renunța la influența sa atât de ușor.
Cu toate acestea, Ucraina a făcut pași importanți în 2017 pentru a putea achiziționa sau primi armament letal cu care să se apere de separatiștii ruși susținuți de Moscova.
Mai mult, președintele de la Kiev Petro Poroșenko a promulgat chiar astăzi, 20 februarie, așa numita „lege a reintegrării”. Documentul etichetează ca „teritorii temporare ocupat” toate zonele care nu sunt controlate de la Kiev și îl împuternicește pe președinte să folosească forța armată în interiorul țării. Este oferit astfel un cadrul legal pentru a intra efectiv cu armata în regiunea separatistă de Est, dar și în Ucraina, chiar dacă acesta ar echivala cu o declarație de război împotriva Rusiei.
„Această lege consolidează în mod substanțial baza legală pentru folosirea forțelor armate ucrainene și a altor organe de drept pentru apărarea statului nostru, în același timp stabilește reguli pentru protecția drepturilor și libertăților civililor”, a declarat Poroșenko, care a semnat documentul, relatează Tass. Procedura a fost difuzată în direct de către posturile de televiziune din Ucraina.
De asemenea, legea prevede înființarea unui centrul de comandă comun al tuturor forțelor armate ucrainene pentru a controla toate unitățile militare și administrația militară-civilă din zona de conflict. În plus, toate referințele la Acordurile de la Minsk au fost eliminate din document.
Textul legii prevede că Rusia este „stat agresor” în cadrul conflictului din estul Ucrainei și că anumite teritorii din regiunea Donbas sunt ocupate ilegal de către trupe regulate și fără însemne ale Rusiei.
Legea numărul 7163 mai spune că Rusia este pe deplin responsabilă pentru asigurarea drepturilor omului în rândul populației civile ocupate și pentru asigurarea unui nivel de trai adecvat pentru cei care locuiesc în teritoriile pe care Kremlinul le ocupă. Prin această lege se oferă bază legală forțelor armate ucrainene de-a lungul liniei de front cu Donbas fără declararea legii legii marțiale.
Se ascut cuțitele
Totuși, noua lege nu numește ostilitățile din Donbas un război împotriva Rusiei. În schimb, documentul se referă în mod repetat la „luarea de măsuri pentru asigurarea securității și apărării naționale și respingerea și descurajarea agresiunii armate a Federației Ruse în Donetsk și în regiunile Luhansk”.
Mai mult de atât, noua lege sporește prerogativele președintelui Petro Poroșenko. Astfel, șeful statului ucrainean va putea să stabilească granițele teritoriilor ocupate, termenii exacți ai operațiunilor militare și să definească limitele unei „zone sigure” adiacentă zonei de operațiuni militare.
Astfel, președintele va avea dreptul să folosească forțele armate, inclusiv pentru eliberarea teritoriilor din estul țării, fără aprobarea Parlamentului.
De asemenea, Ucraina se înarma la vară cu rachete de tip Javelin sunt o generație avansată de armament portabil de generația a treia și este cunoscută pentru orientarea automată a țintei în infraroșu, care îi eliberează pe operatorul său de necesitatea de a ghida în mod activ un proiectil într-o țintă printr-o rază laser sau un fir după împușcare.
Focosul rachetelor Javelin este capabil să distrugă tancurile moderne atacându-le de deasupra și poate fi folosit și pentru a distruge fortificațiile inamice. În acest context, pe 21 decembrie 2017, președintele american Donald Trump a semnat, de asemenea, un proiect de lege privind creditele de apărare din SUA pentru anul fiscal 2018, care alocă în special pachetului de ajutor militar de 350 milioane de dolari american pentru Ucraina.
Antrenamente reluate cu NATO
Cele circa 200 de exerciții militare efectuate în 2017 de către militari ruși și cei separatiști subordonați Tiraspolui au pus seriore probleme la Chișinău.
În paralel, pe aproape tot parcursul anului 2017, președintele prorus Igor Dodon a blocat antrenarea Armatei naționale a R. Moldova. Acest lucru a dus evident la perimarea capacităților de luptă a militarilor moldoveni.
După ieșirea din această situație și prima suspendare a lui Dodon, la Ministerul Apărării de la Chișinău a ajuns în toamna lui 2017 Eugen Sturza, un politician tânăr cu viziune apropiate de UE și NATO. Astfel, una dintre primele sale măsuri au fost să reia participarea militarilor moldoveni la exercițiile internaționale.
Cu puțin înainte de venire lui Sturza la minister, premierul Pavel Filip a insistat și militarii moldoveni au participat în Ucraina la exercițiul internațional denumit „Rapid Trident 2017” din septembrie 2017.
Ceva mai recent, un contigent de 60 de militari moldoveni au participat și la exercițiul „Platinium Eagle” ce s-a desfășurat între 11 și 17 februarie la Centrul de Instruire Babadag din România. Astfel, militarii moldoveni au reluat exercițiile de interoperabilitate făcute după standardele NATO.
Nu un ultimul rând, România și R. Moldova au convenit, după vizita ministrului român al Apărării Mihai Fifor, crearea unui batalion comun format din militarii de pe ambele maluri ale Prutului.
Aceste dimensiuni economică, mediatică și militară vin să completeze un tablou de închidere și respingere a influenței ruse din aceste țări. Totuși, legăturile de afaceri de zeci de ani și interesele politice fluctuante suprapuse pe veșnica corupție și mimare a reformelor de ochii Occidentului fac ca aceste măsuri să nu își urmărească potențialul real atât la Chisișinău, cât și la Kiev.
Trendul de aplicare a acestei strategii se va intensifica și pe parcursul anului electoral 2018 la Chișinău și 2019 la Kiev, acolo unde loc atât alegeri prezidențiale, cât și parlamentare.
Corespodență de la Chișinău pentru Karadeniz Press, Mădălin Necșuțu
