de Isac Mihai | mart. 8, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Ministrul Apărării de la Kiev, Stepan Poltorak, respinge categoric participarea trupelor rusești la misiunea de menținere a păcii din Donbass
Ucraina respinge în modul cel mai categoric orice participare a Federației Ruse la misiunea pacificatoare a ONU în estul Ucrainei, deoarece pacificatorul și agresorul nu se pot prezenta concomitent în aceeași ipostază, a declarat recent ministrul Apărării al Ucrainei, Stepan Poltorak, pentru mass-media din Finlanda, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. El a declarat că Federația Rusă practică un joc periculos, creând întâi o problemă separatistă și apoi prezentându-se drept principalul pacificator în procesul soluționării diferendului.
Soluție pentru ONU
Declarații oficialului de la Kiev vin pe fondul menținerii unei situații conflictuale în Donbass, unde zilnic se înregistrează morți și răniți din râniți din rândul forțelor militare și populației civile. Pentru a pune capăt confruntărilor dintre forțele guvernamentale și cele separatiste pro-ruse, Organizaţia Naţiunilor Unite ar trebui să ia în considerare crearea unei forţe meținere a păcii de aproximativ 20 mii de militari din state din afara NATO şi patru mii de poliţişti, se arată într-un raport prezentat recent oficialilor ONU și din unele state occidentale.
Raportul, comandat de fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, în prezent consilier al preşedintelui Ucrainei, Petro Poroşenko, a fost prezentat emisarului special al SUA în Ucraina, Kurt Volker, la Conferinţa pe teme de Securitate de la Munchen. Operaţiunea ar avea nevoie de un mix format din unele ţări europene, precum Suedia, ţări cu tradiţie în operaţiuni de menţinere a păcii, ca Bangladesh și Brazilia, dar şi ţări care se bucură de încrederea Rusiei, precum Belarus, a explicat Richard Gowan, autor al raportului şi expert în probleme ONU la Universitatea Columbia.
Măsuri necesare
Desfășurarea unei misiuni ONU pentru menţinerea păcii pe întregul teritoriu ocupat al Donbasului va contribui la restabilirea suveranităţii Ucrainei, se arată în declaraţia Ministerului de Externe al Ucrainei cu ocazia împlinirii a 4 ani de la începutul agresiunii ruseşti împotriva Ucrainei. Ministerul de Externe de la Kiev solicită partenerilor săi să aplice toate măsurile necesare pentru a preîntâmpina escaladarea conflictului armat internaţional pe teritoriul Ucrainei, generat de politica agresivă a Kremlinului, pentru a forţa Federaţia Rusă să înceteze agresiunea, să fie introdusă o misiune ONU pentru menţinerea păcii, să înceteze ocuparea Crimeii şi a teritoriilor acaparate din Donbasul ucrainean.
MAE de la Kiev a accentuat că desfășurarea misiunii ONU pentru menţinerea păcii în Donbasul ocupat, inclusiv pe segmentul temporar necontrolat al graniţei ucraineano-ruse, trebuie să fie un instrument eficient de restabilire a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei.
Relația-militară-strategică-dintre-Moscova-și-Minsk-îngrijorează-Kiev-ul
Trupele belaruse, respinse de Kiev
Guvernul ucrainean nu consideră posibilă participarea Belarusului la misiunea ONU de menținere a păcii în Donbas, deoarece această țară face parte din „Organizația Tratatului de Securitate Colectivă“, bloc militar-politic infiintat și condus de Federația Rusă, a declarat ministrul adjunct al Afacerilor Externe al Ucrainei, Olena Zerkal, pentru postul tv „5 Kanal”, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Din câte știu eu, Belarusul nu a ieșit din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă și este un membru activ al acestei organizații. Și dacă excludem țarile membre NATO, este destul de logic faptul ca și țările OTSC sa nu poata participa la misiunea de pace“ a declarat Zerkal. Anterior, ministrul de externe al Belarusului, Vladimir Makei, a declarat că țara sa este dispusa să trimita un contingent de menținere a păcii în zona de conflict din Ucraina.
De asemenea, ministrul adjunct de externe a menționat că Ucraina și partenerii occidentali nu vor juca după regulile pe care Kremlinul încearcă să le impună. „Ei (rusii – n.r.) în mod constant încearcă să promoveze ideea că noi ar trebui să discutam cu gruparile “LNR” și “DNR”. Este clar că cele doua nu sunt parte la conflict. Acest lucru este clar nu numai pentru noi, ci pentru toți partenerii noștri occidentali”, a spus Zerkal.
Ea a subliniat că Ucraina insistă asupra desfășurării treptate a contingentului de menținere a păcii, începând cu secțiunea necontrolată a frontierei ruso-ucrainene.
Formatul căștilor albastre, motiv de conflict diplomatic
La randul său, președintele Petro Poroșenko a declarat că Ucraina este pregătită pentru discuții despre etapele de punere în aplicare a misiunii ONU de menținere a păcii în Donbas, precum și în legătură cu țările care sa participe la aceasta misiune. În același timp, el a menționat că, în conformitate cu principiul operațiunilor de menținere a păcii, țările vecine de regulă nu participă la acestea.
Anterior Rusia a respins inițiativa Ucrainei privind ”castile abastre” în Donbas și a propus propria varianta, care presupune existența unei misiuni doar pe linia de demarcatie, care sa asigure securitatea membrilor misiunii OSCE.
Ucraina insistă ca toate ”castile albastre” sa fie desfasurate pe întregul teritoriu ocupat, inclusiv la granița de stat cu Rusia, mai ales între teritoriul rus și zona controlată de forțele separatiste pro-ruse din Donbass. De asemenea, Kievul este împotriva prezentei rușilor în misiunea ONU de menținere a păcii.
La rândul său, la sfârșitul lunii ianuarie, reprezentantul special al SUA pentru Ucraina, Kurt Volker, a declarat că Rusia nu mai exclude posibilitatea desfășurării unei misiuni ONU de menținere a păcii în regiunea Donbas, inclusiv la granița ruso-ucraineană.
Desfășurarea misiunii de căști albastre în Donbass sub mandat ONU, o misiune imposibilă
Pesimism la Kiev
Evhen Marciuk, unul dintre reprezentanţii Kievului în Grupul de contact tripartit privind reglementarea conflictului din estul Ucrainei, a declarat anterior că nu vede perspective pentru desfăşurarea, în viitorul apropiat, a unui contingent de pace ONU în zona separatistă din Donbas. „Vorbind foarte sincer, menţionez că am doar o mică speranță că se va face ceva pozitiv în viitorul apropiat în ceea ce priveşte desfăşurarea unui contingent de menținere a păcii în Donbas” a subliniat Marciuk, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Dar acest lucru nu înseamnă că problema respectivă nu trebuie discutată, iar președintele Petro Poroşenko a procedat corect atunci când a făcut propunerea la Adunarea Generală a ONU” a adăugat reprezentantul Kievului. „Pentru situația din Donbas, se poate recurge la două tipuri de operațiuni de pace: de menținere a păcii și de impunere a păcii, iar aceasta din urmă prevede utilizarea armelor de către forțele de menținere a păcii împotriva celor ce încalcă pacea sau a celor care atacă pacificatorii” a explicat Evhen Marciuk.
Insistență germană
O misiune a ONU ar trebui să fie trimisă în toate zonele de conflict din estul Ucrainei, nu doar de-a lungul liniei de contact unde se află observatorii Misiunii Speciale de Supraveghere a OSCE, a declarat ministrul german de Externe, Sigmar Gabriel, relatează agenţia Tass, preluată de KARADENIZ PRESS. „Este necesar ca o misiune armată şi puternică a ONU să poată fi desfăşurată pe întreg teritoriul [regiunii Donbass], nu doar pentru protejarea unui grup mic al misiunii OSCE aflat de-a lungul liniei de contact, ca o nouă frontieră a Ucrainei”, a spus Gabriel, aflat anterior într-o vizită oficială la Kiev.
În timpul unei conferinţe de presă comune cu omologul său ucrainean, ministrul german de Externe a promis că ţara sa va promova această idee în cadrul Consiliului de Securitate al ONU. „Împreună cu omologii noştri francezi şi cu membrii Consiliului de Securitate al ONU, vom încerca să introducem o misiune reală ONU de menţinere a păcii în Donbass. Încetarerea focului şi retragerea armamentului greu sunt condiţii obligatorii pentru desfăşurarea misiunii ONU în Donbass”, a mai spus atunci Sigmar Gabriel.
Conflictul militar din regiunile Doneţk şi Lugansk, între forțele ucrainene şi insurgenţi separatişti proruşi, a izbucnit în 2014, după înlăturarea administraţiei proruse de la Kiev, şi s-a soldat până în prezent cu peste 10.000 de morţi. Acordul de la Minsk, care prevede încetarea ostilităţilor, a fost încălcat în mod frecvent. (M.I./N.G.)
de Razvan Iorga | mart. 7, 2018 | Caucaz, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Putin la un miting din campania electorală la Moscova. Foto credit: Balkan Insight
Fără un rival real, Vladimir Putin se pregătește să câștige un nou mandat la Kremlin, după alegerile prezidențiale din Rusia ce ar urma să aibă loc pe 18 martie. Deși este creditat în sondaje cu peste 60% din intențiile de vot, Putin vrea să-și asigure pe victorie confortabilă la o mare diferență de ceilalți 7 contracandidați înscriși în această cursă.
Ceea ce este însă interesant este numărul mare pe care Rusia îl va deschide pentru acest scrutin peste hotare și mai ales zonele în care se vor trimite multe buletine de vot. În afara graniețor vor exista 400 de secții în 145 de țări, unele dintre aceste fiind în teritorii nerecunoscute și zone de conflicte înghețate precum Transnistria, Abhazia, Osetia de sud, Nagorno-Karabah sau mai nou anexata Crimee.
Numărul acestora a crescut față de precedentul scrutin pentru alegerile parlamentare din 2016 de la 372 la cele 400 din prezent, a anunțat săptămâna trecută șeful Comisiei Electoral Centrale de la Moscova, Vasili Likachev.
În Transnistria, Rusia va deschide 24 de secții de votare pentru aceste prezidențiale, unde va distribui nu mai puțin de 192.000 de buletine de vot pentru circa 220.000 de deținători de cetățenia rusă. Numai în 2017, ambasadorul rus la Chișinău Farit Muhametșin spunea că Rusia a oferit circa 10.000 de cetățenii ruse. La ultimele alegeri din Federația Rusă, în regiunea separatistă transnistreană au fost deschise doar 12 secții de votare. Totodată, observatorii au semnalat cazuri de transport organizat a alegătorilor în majoritatea centrelor urbane din Transnistria.
Mai mult, separatiștii transnistreni sunt gata să facă și campanie pentru Putin. Șefa comisiei electorale de la Tiraspol, Elena Gorodețkaia, a declarat pentru Kommersant că autoritățile separatiste de la Tiraspol s-au angajat să asigure transport tuturor celor care vor dori să voteze și, pe lângă aceasta, în toate localitățile din stânga Nistrului vor fi lipite 60.000 de anunțuri cu adresele și numerele de telefon ale secțiilor de votare.
Deși la ultimele alegeri pentru Duma de Stat a României, organizate în Transnistria, numai 56.000 de oameni s-au prezentat la urne, de data aceasta Rusia a trimit un număr record de buletine de vot în cuantum de 192.000.
Chiar și publicația rusă Kommersant scrie că Kommersant, prezența transnistrenilor la urne este dificil de prognozat prognozabilă, în condițiile în care populația din regiune este plecată sau muncește peste hotare, iar lipsa listelor electorale deschide posibilitatea „ajustării” rezultatelor. Mai exact, a fraudării lor.
Prezent pe 4-5 martie la Moscova la un forum al Fundației „Lumea rusă”, liderul separatist Vadim Krasnoselski a afirmat că la acest scrutin, Tiraspolul va face tot ce îi stă în putință pentru a se obține un cvorum mare. „Scopul principal este de a organiza procesul electoral astfel încât, la 18 martie, să avem un număr record a celor prezenți la urne „, a spus Krasnoselski repetând că viitorul Transnistriei este legate de dorința de intrare în componența Federației Ruse.
Kommersant mai scrie Soviet Suprem din Transnistria va organiza la Tiraspol, pe 12-13 martie, cu câteva zile înainte de scrutin, un forum intitulat „Viitorul împreună cu Rusia”. Scopul este de a-i mobiliza pe locuitorii regiunii separatiste care dețin cetățenia rusă să voteze pentru Vladimir Putin. Mai mult, acești vor instala o mare inscripție în piața Tiraspolului pe care va întipărit sloganul „Putin este președintele nostru”.
Acțiuni similare în Abhazia și Osetia de Sud
La fel ca la Tiraspol, Putin va conta și pe sprijinul abhazilor și osetinilor. Rusia va deschide aici nu mai puțin de 16 secții în Abhazia și alte 9 în Osetia de Sud, cele două republici geogieni, aflate sub controlul de facto al Rusiei, așa cum este și cazul Transnistriei.
Și în Abhazia, administrația separatistă se va ocupa de bunul mers al alegerilor. „Guvernul va face tot posibilul pentru a corgniza alegerile prezidențiale rusești din Abhazia la un nivel înalt, la fel cum s-a întâmplat și în dățile anterioare”, declara luna trecută așa-zisul premier abhaz, Beslan Bartsits.
Deși nu s-a specificat câte buletine de vot vor ajunge în micile republici separatiste caucaziene la acest scrutin petru alegerile prezidențiale din Rusia, cifrele vor fi și ele cu siguranță ridicate.
În 2012, nu mai puțin 89.000 de locuitori din Abhazia au fost înregistrați pentru alegerile prezidențiale din Rusia în 2012, potrivit Comisiei Electorale Centrale din Federația Rusă. De asemenea, în Osetia de Sud au fost înregistrați 36.500 de locutitori.
În Abhazia, pretinsul lider Raul Khajimba a ordonat serviciilor speciale să se ocupe de bunul mers al votării pentru a asigura securitatea secțiilor de votare.
Vot masiv și în Crimeea
Putin așteaptă multe voturi și Crimeea, acolo unde Rusia va deschide nu mai puțin de 31 de secții de votare. Presa ucraineană scrie că locuitorilor li s-ar fi promis o sumă echivalentă cu 56 de dolari americani pentru participarea la scrutin.
Potrivit informațiilor Comitetului alegătorilor din Ucraina, 27 de comisii teritoriale de alegeri și 1.164 de comisii electorale de circumscripție au fost formate ilegal în Crimeea. Mai mult, în Sevastopol s-au format 4 comisii teritoriale și 181 de comisii raionale. Pentru buna desfășurare a alegerilor din peninsula ocupată, inclusiv orașul Sevastopol, autoritățile ruse au tipărit aproximativ 1,4 milioane buletine de vot.
Comitetul alegătorilor din Ucraina a mai cerut Procuraturii ca localnicii care se vor face parte din acest proces al alegerilor din Rusia organizate în Crimeea să fie acuzate de trădare, fapt ce ar echivala cu pedepse cu închisoarea între 12 și 15 ani, conform legislației ucrainene.
Ce spun experții
Experții nu văd cu ochi buni rezolvarea acestor conflicte înghețate, ci mai degrabă ca spații în care Rusia poate face astfel de manevre, inclusiv unele ce țin de politica internă.
Participații la o conferință organizată, marți, la Chișinău, de către Asociația pentru Politică Externă (APE), au concluzionat că aceste conflictele înghețate existente se vor menține fără ca soluționarea acestora să progreseze și că Putin nu va permite slăbire acestor pozițiile care îl avantajează și ale cărora mecanisme au fost create în timp de Rusia.
Cercetător științific al Centrului de Studii Post-Sovietice, Andrei Deviatkov, a declarat că în contextul discursurilor din campanie, se observă cum Rusia și SUA se văd ca adversari strategici promovând o politică de concurență, inclusiv în zona Europei vestice.
Astfel, politica vestică își va păstra politica de loialitate față de regimurile existente în țările precum Ucraina și Moldova, chiar dacă aici lipsesc reformele. „În aceste condiții, niciun actor la nivel global și regional nu este interesat să schimbe statutul de statu quo-ul în jurul conflictelor înghețate, fie Moldova sau Georgia”, a spus Andrei Deviatkov, citat de IPN.
Putin, fără rival în cifre
Alegerile prezidențiale din Rusia sunt programate pentru data de 18 martie, iar Putin nu are nici de această dată rival. Cu toate acestea, Putin vrea să arate că va câștiga unanim acest scutin în care peste 25% din secții de votare din afara granițelor Rusiei se regăsesc în teritorii cu conflicte înghețate sau anexate. Acest fapt ridică mari semne de întrebăre în legătură cu posibilitatea reală de fraudare a acestor alegeri.
În cadrul alegerilor din acest an se vor prezenta opt candidați: Serghei Baburin – Partidul Umanitar, candidatul Partidului Comunist Pavel Grudinin, actualul președinte rus Vladimir Putin, candidatul Partidului Inițiativei Civile – Ksenia Sobchak, președintele partidului rus, Maxim Suraykin, comisarul prezidențial pentru drepturile antreprenorilor, Boris Titov, co-fondator al partidului Yabloko Grigory Yavlinsky și șeful Partidului Liberal Democrat din Rusia, Vladimir Jirinovski.
Putin se află în fruntea sondajelor cu circa 63,5% din opțiunile rușilor, conform un sondaje realizat pe 1 martie de către Fundația pentru Opinia Publică, pe locul doi clasându-se Vladimir Jirinovski cu 7,3% și apoi comunistul Pavel Grudinin cu 6,3%.
Mădălin Necșuțu, Corespondență de la Chișinău pentru KARADENIZ PRESS
de Isac Mihai | mart. 7, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Podul peste strâmtoarea Kerci, strategic pentru continuarea ocupației rusești în Crimeea
Ministerul de externe de la Kiev a anunţat recent că Ucraina a depus un memoriu la o instanţă de arbitraj de la Haga, în cadrul Convenţiei Naţiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS), în sprijnul drepturilor sale asupra apelor teritoriale din jurul peninsulei Crimeea, informează Xinhua, citată de mass-media de la București. „Memoriul reclamă că Rusia a încălcat drepturile suverane ale Ucrainei în Marea Neagră, Marea Azov şi strâmtoarea Kerci”, se arată într-o declaraţie a ministerului, care precizează că Ucraina acuză Rusia de „furtul resurselor energetice şi piscicole ale Ucrainei, în detrimentul mijloacelor de trai ale pescarilor ucraineni, şi de blocarea traficului către porturile ucrainene, prin construirea unui pod peste strâmtoarea Kerci”.
Procedura de arbitraj conform UNCLOS a fost iniţiată de Ucrania în septembrie 2016.
Pod strategic, gaură neagră
Construcţia podului de 19 km care leagă Crimeea de Rusia urmează să se încheie anul acesta. Mass-media din Federația Rusă și alte state au atras atenția asupra corupției endemice care afectează construcția acestui pod, care a ajuns să coste triplu față de suma calculată inițial. Contractul, în valoare de câteva miliarde de dolari SUA, a fost acordat în mod direct companiei oligarhului rus Arkady Rotenberg, un apropiat al lui Vladimir Putin, aflat pe lista de sancțiuni a UE pentru implicarea în războiul din Donbass și anexarea Crimeei.
Strâmtoarea Kerci este singura cale de acces maritim din Marea Neagră către porturile ucrainene de la Marea Azov. Crimeea a fost anexată de Rusia în 2014, după un referendum local nerecunoscut internaţional. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 7, 2018 | R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Bani europeni pentru Republica Moldova și Ucraina, prin bunăvoința București-ului
Preşedintele România Klaus Iohannis a semnat recent decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale şi a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, transmite Agerpres, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Legea prevede că autorităţile administraţiei publice locale din România pot aproba finanţarea unor proiecte propuse de către autorităţile administraţiei publice locale din Republica Moldova şi Ucraina, în baza acordurilor de înfrăţire/cooperare încheiate în condiţiile legii pentru obiectivele de investiţii ale unităţilor administrativ-teritoriale din Republica Moldova şi Ucraina.
„Autorităţile administraţiei publice locale din România pot încheia acorduri de înfrăţire/cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale din Republica Moldova şi Ucraina pentru realizarea şi finanţarea unor obiective de investiţii ale unităţilor administrativ-teritoriale din Republica Moldova şi Ucraina, programe comune culturale, sportive, de tineret şi educaţionale, stagii de pregătire profesională şi a altor acţiuni care contribuie la dezvoltarea relaţiilor de prietenie”, se mai arată în actul normativ.
În felul acesta autoritățile locale din România vor putea ajuta mult mai ușor și consistent localitățile din R. Moldova dar și pe cele locuite de români din Ucraina. Sute de localități din fostele state sovietice au încheiat astfel de acorduri cu unități administrativ-teritoriale din România. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 6, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko (stânga), vrea să obțină sprijinul NATO, reprezentat de secretarul general, Jens Stoltenberg (dreapta), pentru un nou mandat prezidențial
În 2018 Ucraina va depune cererea de aderare la NATO, a anunțat vicepremierul pentru Integrare Europeană și Euroatlantică de la Kiev, Ivanna Klimpuș-Țințadze, în cadrul unei emisiuni de la postul ExpresoTv, citată de agenția KARADENIZ PRESS. „Eu cred că aceasta [cererea de aderare la NATO – nota red.] este doar o problemă de timp. Cred că în cele câteva luni până la summitul Alianței vom face acest lucru”, a spus vicepremierul ucrainean. Demnitarul a declarat că Ucraina a îndeplinit 80 la sută din totalul acţiunilor prevăzute în parteneriatul cu NATO. Restul, 20 la sută, urmează să fie realizate în 2019. În 2018 summitul NATO va avea loc în luna iulie la Bruxelles, fiind așteptată participarea unei importante delegații ucrainene, în frunte cu președintele Petro Poroșenko.
NATO în Constituția Ucrainei
De asemenea Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, a anunţat că aspirația Ucrainei de a adera la NATO ar putea fi introdusă anul acesta în Constituție, Alianţa Nord-Atlantică urmând să fie notificată în acest sens cu privire la schimbările din legislația ucraineană.
Anterior, KARADENIZ PRESS preciza, citând surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev, că președintele ucrainean Petro Poroșenko dorește ca referendumul pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO să se desfășoare concomitent cu următoarele alegeri prezidențiale din acest stat, programate pentru prima parte a anului 2019.
Conform surselor citate, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat prezidențial. Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest și a scăderii drastice a nivelului de trai.
Pe fundalul intensificării agresiunii rusești în Ucraina, numărul locuitorilor fostei republici sovietice care își doresc integrarea în NATO a crescut semnificativ, întrunind deja majoritatea, consideră o parte a mass-media de la Kiev.
„Foaia de parcurs”
Din cele 375 de acțiuni, prevăzute de Programul național anual de colaborare Ucraina-NATO pe anul 2017, au fost îndeplinite 307 sau 81,9 la sută, a declarat vicepremierul pentru integrarea europeană și euroatlantică al Ucrainei, Ivana Klimpuș-Țințadze, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Luând cuvântul la ședința Consiliului interparlamentar Ucraina-NATO de la Odesa, ea a explicat că nu au fost îndeplinite măsurile suspendate sau amânate pe anul 2018 din inițiativa organizatorilor. Măsurile de prima urgență au fost reorientate în legătură cu desfășurarea Operațiunii antiteroriste în regiunile Donețk și Lugansk. Ivana Klimpuș-Țințadze a relevat că Programul pe anul 2018 prevede 444 de acțiuni cu participarea a 58 de ministere și departamente, fără luarea în considerare a organelor puterii locale, a altor instituții sau organizații. Peste câteva zile, a mai spus vicepremierul, va începe elaborarea Programului național pe anul 2019. Sarcina constă în aceea de a elabora, pentru prima dată, „foaia de parcurs” privind pregătirile la obținerea calificativului de membru al NATO.
Separatiștii pro-ruși, susținuți direct de Kremlin, își intensifică periodic atacurile în Donbass
Tribut de sânge în Donbas
În total de la începutul războiului din estul Ucrainei și-au pierdut viața 2.378 de militari ucraineni, inclusiv patru femei, a declarat prim-vicepreședintele Radei Supreme Irina Gherașcenko, în timpul ședinței Consiliului interparlamentar Ucraina-NATO de la Odesa din data de 5 martie 2018.
Reprezentanta guvernului pe probleme umanitare în Grupul Trilateral de Contact pentru reglementarea conflictului din Donbas a mai adăugat că în acest răstimp au mai decedat 138 de copii din cauza minelor de teren. Totodată au rămas văduve 1.399 de femei, iar 2.217 mame și-au pierdut fiii.
Referendum pentru UE și NATO, armă electorală
Conform surselor oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev, citate anterior de agenția de presă KARADENIZ PRESS, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat.
Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest tot mai frecvente din Kiev și alte orașe din Ucraina.
Printre cei mai importanți contracandidați ai lui Poroșenko la alegerile din 2015 se numără Iulia Timoșenko (lidera partidului Batkivșcina și fost premier al Ucrainei), Andrii Sadovîi (primarul orașului Lviv și liderul formațiunii Samopomici), oligarhul Vadim Rabinovici, Iurie Boiko (unul din liderii formațiunii pro-ruse Blocul Opoziției), etc..
Autoritățile comunitare, dar și din unele state importante din UE, precum Germania, Franța, Olanda, au refuzat să își asume, până în acest moment, angajamente clare privind aderarea Ucrainei la blocul comunitar în următorii ani.
La rândul său, Rusia denunță în termeni duri apropierea NATO de frontierele Rusiei, precum și orice formă de colaborare dintre Kiev și Bruxelles, pe fondul implementării acordului de asociere. Autoritățile de la Kiev acuză Kremlin-ul că a declanșat războiul din Donbass tocmai pentru a îngheța prospectele de aderare ale Ucrainei la NATO și UE.
Prioritate americană
Până în acest moment autoritățile americane au descurajat orice încercare a Kiev-ului de a obține un calendar concret pentru aderarea la NATO, insistând pe rezolvarea pașnică a conflictului din estul țării. Sprijinul american și NATO s-a materializat prin trimiterea unor categorii de armament și produse, inclusiv nonletale, doar recent fiind aprobată livrarea de sisteme de rachete Javelin.
Secretarul de stat american Rex Tillerson a declarat miercuri, la Bruxelles, că „principala prioritate” a Statelor Unite în Ucraina este oprirea violențelor prin desfășurarea de forțe de menținere a păcii. „Sfârșitul violențelor este principala noastră prioritate și, pentru a realiza acest lucru, trebuie să instituim o forță de menținere a păcii”, a declarat șeful diplomației americane în cadrul unei conferințe de presă la sediul NATO din Bruxelles.
Tillerson a denunțat de asemenea „agresiunea rusă” în Ucraina ca fiind „cea mai mare amenințare la adresa securității europene” și a reamintit că Alianța nu va putea „normaliza” relațiile cu Moscova „atât timp cât Rusia continuă ocuparea ilegală a Ucrainei” (Mihai Isac/N.G.)
