ANALIZĂ: „Notele de plată” ale Ucrainei și Rusiei pentru anexarea ilegală a Crimeii și Donbas

ANALIZĂ: „Notele de plată” ale Ucrainei și Rusiei pentru anexarea ilegală a Crimeii și Donbas

Președintele rus Vladimir Putin, în inspecție pe podul ce va lega Crimea de Rusia

Odată cu anexarea ilegală de către Rusia a peninsulei Crimeea în martie 2014, Ucraina nu a pierdut numai o bucată importantă din teritoriul său, dar și o importantă parte a economiei. Pierderile financiare sunt greu de estimat, atât în plan uman, cât și în cel financiar. Mișcarea lui Putin a fost atunci una mai mult spontană pe fondul temerilor de creștere a influenței occidentale în Ucraina.

Mass-media controlate de statul Rusia au servit ideea că „întoarcerea” Crimeei în componența Rusiei ar fi fost cel mai mare moment din istoria Rusiei de la victoria asupra Germaniei în 1945, idee ce adus unitatea poporului rus pe tot parcursul Războiului Rece și care a fost ventilată frecvent de propaganda internă în Uniunea Sovietică.

Dintre toate pierderile care au însoțit destrămarea Uniunii Sovietice, Crimeea a fost probabil cea mai obsedantă idee din mintea rușilor, astfel ca mișcarea lui Putin a devenit un fel de reparație istorică la cedarea acestei bucați de pământ Ucrainei sovietice.

Cu toate acestea, fostul membru al Centrului pentru Eurasia de la Consiliul Atlantic, Anders Aslund, precizează în raportul său privind situația economică a Ucrainei, după pierderea Crimeei și războiul din estul țării cu separatiștii proruși, că economia Ucrainei a pierdut aproape 100 de miliarde de dolari.

Pierderea vine ca urmare a ocupării și anexării rusești în februarie-martie 2014 și a agresiunii militare a Rusiei la Donbas din aprilie 2014.

„Cea mai simplă și mai largă măsură a pierderilor pe care Ucraina le-a suferit este prin urmare multiplicarea cotei de PIB pe care Ucraina a pierdut-o cu 4. Donbas a fost sursa a 10% din PIB-ul Ucrainei și Crimeea 3,7%.

Fondul Monetar Internațional (FMI) estima PIB-ul Ucrainei în anul pre-criză din 2013 la 179,6 miliarde de dolari, astfel valoarea totală a activelor din Crimeea și Donbas ar fi de 13,7% din suma de 179,6 miliarde de dolari.

Această sumă, înmulțită cu patru ar echivala cu 98,4 miliarde de dolari. Acest calcul ar fi valabil dacă Ucraina ar pierde aceste teritorii pentru totdeauna”, a remarcat Aslund, folosind metodele de calculare ale economistului Thomas Piketty.

Totalul pierderilor

Expertul a enumerat și principalele pierderi materiale ale Ucrainei în Crimeea.

„Pierderile principale ale Ucrainei în Crimeea sunt terenuri, active energetice, bănci cu active, întreprinderi și locuințe. Odată cu anexarea Rusiei, Ucraina a pierdut imediat toate proprietățile de stat, care includeau proprietățile Naftogaz, infrastructura, clădirile, terenurile și activele militare” a spus el, adăugând că cele mai mari pierderi au fost legate de activele de gaz, inclusiv cele din platforma maritimă a Mării Negre.

Situația economică și umanitară din Donbas este îngrozitoare și are un contrast puternic cu situația din Crimeea. În primul rând, războiul din Donbas a cauzat distrugeri substanțiale din mai până în august 2014. Producția economică a scăzut cu aproximativ două treimi, relatează Ukrinform.

În acest sens, este dificil pentru Ucraina să ramburseze pierderile cauzate de agresiunea Rusiei, în ciuda faptului că Ucraina și Rusia se luptă în plan juridic, precum este cazurile recente de litigii cu Rusia aduse în fața Institutului de Arbitraj de la Stockholm, a Curții Internaționale de Arbitraj de la Haga, Curtea de la Londra, CEDO la Strasbourg, Curtea Internațională de Justiție.

Creșteri economice „a la russe”

Una dintre cele mai mari investiții rusești în Crimeea este podul care va lega Rusia continentală de peninsula Crimeea peste strâmtoarea Kerci. Acesta este singura cale de acces maritim din Marea Neagră către porturile ucrainene de la Marea Azov.

Construcţia podului de 19 km care leagă Crimeea de Rusia urmează să se încheie anul acesta. Mass-media din Federația Rusă și alte state au atras atenția asupra corupției endemice care afectează construcția acestui pod, care a ajuns să coste triplu față de suma calculată inițial.

Podul este proiectat cu o lungime totală de 19 km, iar 60% din suma de construcție de 2,5 miliarde de dolari a fost deja bugetată.

Săptămâna trecută, aflat în campanie electorală, Putin a declarat pe 14 martie că nu exclude deschiderea podului în luna mai a acestui an.

„Desigur, mi-ar plăcea ca oamenii să îl folosească deja în acest sezon de vară”, a spus Putin.

Rusia construiește podul în cadrul unui program federal cu denumirea „Dezvoltarea socială și economică a Republicii Crimeea și a orașului Sevastopol până în 2020”.

Contractul, în valoare de câteva miliarde de dolari SUA, a fost acordat în mod direct companiei oligarhului rus Arkady Rotenberg, un apropiat al lui Vladimir Putin, aflat pe lista de sancțiuni a UE pentru implicarea în războiul din Donbass și anexarea Crimeii.

De astfel, diplomația ucraineană a anunţat recent că Ucraina a depus un memoriu la o instanţă de arbitraj de la Haga, în cadrul Convenţiei Naţiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS), în sprijnul drepturilor sale asupra apelor teritoriale din jurul peninsulei Crimeea.

Cu toate acestea, calitatea vieții în Crimeea nu este una foarte bună, deoarece alimentele și combustibil sunt aduși din Rusia pe cale maritimă, fapt ce conduce la prețuri ridicate.

Guvernul de la Moscova preciza, în 2017, că veștile economice pentru Crimeea sunt de natură mai degrabă pozitivă. Numărul turiștilor în peninsulă a crescut anul trecut cu 21%, la 5,6 milioane de persoane, iar PIB-ul regional a crescut cu 8,5% în termeni reali în 2015, se spune într-un raport al guvernului rus, citat de Bloomberg.

De asemenea, raportul mai spune că veniturile și salariile medii au crescut dramatic sub conducerea Rusiei, deși oficialii recunosc că vânzările cu amănuntul au scăzut anul trecut cu 7,6%.

Jonglerii financiare

Cu toate acestea, în ultimii trei ani Rusia a pompat masiv bani în câștigurile populației locale pentru a-și asigura loialitatea noilor săi cetățeni din teritoriul ocupat. Cu toate aceastea și prețurile au crescut de câteva ori față de restul Ucrainei.

În 2013, salariul mediu lunar a fost mai mic de 3.000 grivne ucrainene (aproximativ 11.000 de ruble rusești). Mai târziu, la sfârșitul anului 2016 Crimeea medie a câștigat aproximativ 25.000 ruble rusești (aproximativ 10.000 de grivne).

„Diferența este de peste 120%. Dar, dacă analizăm aceleași valori în echivalentul dolarilor americani, luând în considerare ratele medii ponderate de schimb și inflația, situația se schimbă dramatic. În ultimii trei ani, salariul nominal mediu din Crimeea se modifică de la 356,1 USD până la 362,3 USD, ceea ce reprezintă doar o creștere de 2%”, se arată într-un raport al Centrului pentru Crize și Studii Politice de la Ankara, realizat în 2017.

Donbasul, pe aceeași „rețetă de succes”

Ca și în Crimeea, același lucru se poate aplica și Donbasului. Regiunea separatistă a avut deja a stabilit elementele de bază ale anexării: rubla a fost adoptată ca monedă oficială, 500 de tone de manuale în limba rusă a fost trimise în regiune pentru a înlocui programele ucrainene.

În plus, batalioanele militare ale separatiștilor includ acum un observator militar rus în fiecare unitate, stabilind un lanț clar de comandă care duce înapoi la Moscova.

Și aici Rusia trebuie să facă față finanțării vieții a circa 2,5 milioane de noi cetățeni cărora trebuie să le plătească salarii și pensii, iar efortul financiar nu este deloc mic. Exporturile regiunii se fac în marea lor majoritate în Rusia, iar economia locală suferă grave probleme din acest punct de vedere.

Realitățile economice din peninsula Crimeea și estul Ucrainei arată că nici Kievul și nici Moscova nu au avut până acum beneficii materiale de pe urma acestei anexări ilegale a Crimeei și a situației din Donbas.

Mai mult, populația locală nu a simțit nici ea vreun efect benefic în calitatea vieții din Crimeea, totul fiind doar o demonstrație de forță a Rusiei în fața Occidentului pe seama Ucrainei care se dorește a fi o viitoare membră a UE în anii ce vor urma. În final, localnicii sunt cei care plătesc acest preț scump al anexării ilegale.

Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu

Share our work
Ucraina a rupt relațiile economice cu Rusia

Ucraina a rupt relațiile economice cu Rusia

Premierul Ucrainei, Volodimir Groisman, denunță acordurile comerciale cu Federația Rusă

Premierul Ucrainei, Volodimir Groisman, denunță acordurile comerciale cu Federația Rusă

Kievul a denunţat unilateral Programul de cooperare economică dintre Ucraina şi Rusia, a declarat premierul ucrainean, Volodimir Groisman, citat de mass-media internațională, preluată de KARADENIZ PRESS. Conform sursei citate, Cabinetul de Miniștri de la Kiev a denunţat Programul de cooperare economică dintre Ucraina şi Federaţia Rusia pentru perioada 2011-2020. Oficialul ucrainean a precizat că Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev urmează să notifice în acest sens Guvernul de la Moscova.

Programul de cooperare economică între Ucraina şi Federaţia Rusă a fost semnat la 7 iunie 2011, de către premierii ucrainean şi rus de la acea vreme, Mikola Azarov şi Vladimir Putin, şi reflecta o viziune complexă convenită de cele două ţări asupra perspectivelor cooperării în domeniul economic pe termen lung în calitate de state partenere cu drepturi independente egale. Programul conţinea obiectivele și mijloacele dezvoltării acestei cooperări economice ruso-ucrainene, principalele direcții în acest sens, sectoarele prioritare și rezultatele scontate. (N.G.)

Share our work
Alegerile prezidențiale ruse din Crimeea, condamnate la unison de comunitatea internațională

Alegerile prezidențiale ruse din Crimeea, condamnate la unison de comunitatea internațională

ONU-și-UE-unite-în-condamnarea-alegerilor-prezidențiale-ruse-pe-teritoriul-ocupat-în-2014

ONU-și-UE-unite-în-condamnarea-alegerilor-prezidențiale-ruse-pe-teritoriul-ocupat-în-2014

Uniunea Europeană (UE) şi Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) cataloghează drept ilegal votul desfăşurat în regiunea Crimeea în cadrul alegerilor prezidenţiale din Rusia din 18 martie, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Uniunea Europeană nu recunoaşte anexarea ilegală a Crimeei şi a Sevastopolului de către Rusia şi, prin urmare, nu recunoaşte alegerile organizate în această peninsulă. Activitatea observatorilor OSCE şi observarea de către diplomaţii UE nu a cuprins şi peninsula (Crimeea)”, a declarat Maja Kocijancic, secretarul de presă al departamentului pentru relaţii externe din cadrul UE.

Putin, favoritul suprem

Potrivit Comisiei Electorale Centrale ruse, 71,55% dintre alegătorii din Crimeea au participat la scrutinul prezidenţial rus. Vladimir Putin a obţinut 92,15% dintre voturile exprimate în această regiune. Peste 1,5 milioane de alegători cu drept de vot din Crimeea au fost chemaţi duminică pentru prima oară să aleagă preşedintele Federaţiei Ruse, chiar în ziua în care se împlineau patru ani de la anexarea peninsulei ucrainene de către Moscova.

Conform raportului OSCE prezentat marţi la Bruxelles, alegerile din Rusia au avut loc într-o atmosferă de „control politic şi juridic excesiv”, care a inclus şi suprimarea opoziţiei. Documentul mai arată că observatorii internaţionali au înregistrat încălcări ale libertăţii de întrunire şi de exprimare în timpul campaniei electorale, ceea ce a generat lipsa unei concurenţe reale.

În plus, OSCE a constatat favorizarea în mass-media a preşedintelui în exerciţiu Vladimir Putin şi accentul pus în campania electorală pe creşterea prezenţei la vot.

„Ne aşteptăm ca Rusia să abordeze problemele şi neajunsurile menţionate în raportul OSCE, întrucât aceste fapte reprezintă încălcări ale responsabilităţilor Moscovei şi ale normelor internaţionale”, se mai arată în raportul OSCE.

În-plină-campanie-electorală-liderul-de-la-Kremlin-Vladimir-Putin-a-intensificat-procesul-de-militarizare-a-Federației-Ruse.

În-plină-campanie-electorală-liderul-de-la-Kremlin-Vladimir-Putin-a-intensificat-procesul-de-militarizare-a-Federației-Ruse.

Alegeri ilegale

ONU şi-a exprimat, de asemenea, poziţia cu privire la ilegalitatea alegerilor prezidenţiale din regiunea Crimeea, reamintind rezoluţia Adunării Generale a ONU care susţine integritatea teritorială a Ucrainei. „În ceea ce priveşte situaţia din Crimeea, Adunarea Generală s-a exprimat în mai multe rânduri, în special prin Rezoluţia 68/262 privind <integritatea teritorială a Ucrainei> şi Rezoluţia 71/205 privind <situaţia drepturilor omului în Republica Autonomă Crimeea şi oraşul Sevastopol>. În legătură cu alegerile nule din Crimeea, secretarul general al ONU a reamintit rezoluţia Adunării Generale a ONU privind integritatea teritorială a Ucrainei şi recunoaşterea Rusiei ca un stat invadator”, a precizat Stephane Dujarric, purtătorul de cuvânt al secretarului general al ONU.

Poziție românească

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a precizat că România nu recunoaşte anexarea ilegală a Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol de către Federaţia Rusă şi, prin urmare, nu recunoaşte organizarea de alegeri pe acest teritoriu.

„Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că România nu recunoaşte anexarea ilegală a Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol de către Federaţia Rusă şi, prin urmare, nu recunoaşte organizarea de alegeri pe acest teritoriu, poziţie împărtăşită la nivelul UE şi al statelor membre. MAE reafirmă şi cu acest prilej sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, în graniţele sale recunoscute internaţional”, a informat MAE prin intermediul unui comunicat, citat de Agerpres.

Dispută geopolitică

Rusia a anexat regiunea ucraineană Crimeea în anul 2014, ca urmare a unui referendum, o manevră criticată dur de Occident. Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a anunţat că nu renunţă la iniţiativa de a recupera Crimeea, considerată „o parte integrantă a Ucrainei”, în timp ce preşedintele rus Vladimir Putin a declarat recent că nu va permite „niciodată” reintegrarea regiunii Crimeea de către Ucraina.

La 16 martie 2014, o parte din locuitorii Crimeii au votat pentru alipirea la Rusia într-un controversat referendum care nu a fost recunoscut nici de Ucraina, nici de comunitatea internaţională.

Două zile mai târziu, preşedintele Vladimir Putin a semnat anexarea Crimeii în cadrul unei ceremonii oficiale la Kremlin, o decizie care a fost condamnată în unanimitate de Occident şi care i-a atras Rusiei sancţiuni economice din partea UE şi SUA. (N.G./M.I.)

Share our work
Ucraina interzice alegerile prezidențiale ruse pe teritoriul său

Ucraina interzice alegerile prezidențiale ruse pe teritoriul său

Ministrul-de-Interne-de-la-Kiev-Arsen-Avakov-unul-din-liderii-cei-mai-puternici-ai-Ucrainei.

Ministrul-de-Interne-de-la-Kiev-Arsen-Avakov-unul-din-liderii-cei-mai-puternici-ai-Ucrainei.

Autoritățile de la Kiev au avertizat alegătorii ruşi că nu le va permite accesul la consulatele ţării lor pentru a vota în cadrul scrutinului prezidenţial rus, organizat în data de 18 martie 2018, după patru ani de la anexarea peninsulei Crimeea de către Moscova, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Această decizie a fost luată ca reacţie la ‘organizarea ilegală’ a alegerilor prezidenţiale ruse în Crimeea, unde vor fi deschise secţii de votare în oraşele Sevastopol şi Simferopol.

Avakov, vârf de lance

Ministrul de interne Arsen Avakov, un cunoscut promotor al unei politici dure față de Moscova, a anunţat pe pagina sa de Facebook că forţe ale poliţiei vor păzi reprezentanţele diplomatice ale Rusiei în Ucraina, ‘la Kiev, Harkov, Odessa şi Lvov, şi nu le va permite cetăţenilor ruşi să pătrundă în aceste clădiri pentru a vota’. ‘Având în vedere războiul hibrid şi agresiv al Rusiei împotriva Ucrainei (…), Ministerul de Interne ucrainean consideră imposibilă organizarea pe teritoriul ţării de alegeri care încalcă legile Ucrainei’, a declarat ministrul Arsen Avakov.

Acuzații ruse

Rusia a denuntat o „ingerinta” a Kievului in afacerile sale interne, dupa decizia autoritatilor ucrainene de a refuza alegatorilor rusi accesul la consulatele din tara lor pentru a vota la alegerile prezidentiale de duminica, relateaza mass-media locală. Aceasta decizie „nu poate provoca nimic altceva decat indignare”, a declarat diplomatia rusa intr-o declaratie. „Interferenta deschisa in afacerile interne ale Federatiei Ruse este evidenta”, se arata intr-un comunicat. (N.G.)

Share our work
Provocările în Parteneriatul estic: Propaganda rusă, la concurență cu cea internă în Ucraina

Provocările în Parteneriatul estic: Propaganda rusă, la concurență cu cea internă în Ucraina

„Eastern Parstnership Leader for Change” incearcă să combata efectele pe termen lung ale propagandei Federației Ruse din Ucraina

„Eastern Parstnership Leader for Change” incearcă să combata efectele pe termen lung ale propagandei Federației Ruse din Ucraina

Propaganda rusă poate fi combătută prin crearea de către UE a unei rețele care să lupte cu acest flgel la nivel european, a declarat profesorul Ievgen Bistrițchi de la Institutul de Filosofie din cadrul Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, în cadrul forumului internațional „Eastern Parstnership Leader for Change”, ce se desfășoara în aceste zile la Kiev.

El a precizat că o propaganda rusă „este una complexă” și care își construiește narativul, printre altele, în jurul vastei culturi ruse, acolo unde sunt prinși genii de talie mondială din mai multe domenii.

Bistrițchi a subliniat că Ucraina încearcă prin mai multe metode să reducă influența propagandei ruse, cu toate că în nordul și estul țării televiziunile ruse sunt în continuare destul de prezente. El a estimat că 70% din conținutul media este de producție autohtonă în ucraineană, iar 30% în limbă rusă. La fel ca și Republica Moldova, Ucraina se confruntă cu o puternică propagandă politică internă și cu concentrarea mijloacelor mass-media în mâinile politicienilor. Situația nu este foarte diferită nici în Georgia, acolo unde situația mass-media este similară.

Profesorul Ievgen Bistrițchi de la Institutul de Filosofie din cadrul Academiei Naționale de Științe a Ucrainei: propaganda rusă poate fi combătută prin crearea de către UE a unei rețele care să lupte cu acest flagel la nivel european

Profesorul Ievgen Bistrițchi de la Institutul de Filosofie din cadrul Academiei Naționale de Științe a Ucrainei: propaganda rusă poate fi combătută prin crearea de către UE a unei rețele care să lupte cu acest flagel la nivel european

Ca una dintre soluțiile la propaganda rusă, profesorul Ievgen Bistrițchi a vorbit despre nevoia de a investi în „media literacy” (educația media) atât pentru cei care consumă produsele media, dar și pentru cei care o produc. „În Ucraina, media nu este competitivă. Este sub controlul oligarhilor și uneori pare un bazar”, a spus el.

Cu toate acestea, el a precizat că există o problemă serioas și cu conținutul local făcut de multe televiziuni deținute în Ucraina de oligarhi și politicieni care promovează agenda personală a acestora și chiar duc lupte cu reformarea sistemului intern, în special în zona luptei anti-corupție.

În ceea ce privește relațiile cu Rusia, profesorul a spus că relațiile comerciale nu pot fi tăiate între cele două țări. „Nu cred că vom fi membri NATO, până când nu vom rezolva problema cu Rusia”, a declarat el.

La acest eveniment, adjunctul misiunii diplomatice a Germaniei la Kiev, Wolfgang Bindseil, a precizat că statele Parteneriatului Estic se confruntă cu aproximativ aceleasși probleme și că aceste fac parte din „moștenirea sovietică”.Germania este principalul donator extern al Ucrainei, numai în programe sociale investind circa 60 de milioane de euro pe an.

El a precizat că cele mai mari probleme în Ucraina sunt cele legate de justiție și lupta anti-corupție, reformarea sistemului de vot, regulile de funcționare a Parlamentului, dar și o altă serie de reforme sectoriale ce ar trebui realizate la Kiev.

Forumul internațional „Eastern Parstnership Leader for Change” este organizat de fundația germană „Konrad Adenauer”, împreună cu fundația„ Eduardo Frei” din Olanda și Institutul Ucrainean pentru Politici Internaționale (UIIP)

Corespondență de la Kiev, Mădălin Necșuțu

Share our work