Ucraina, repetentă la respectarea drepturilor omului

Ucraina, repetentă la respectarea drepturilor omului

ONU acuză dur Ucraina

ONU acuză dur Ucraina

Organizația Națiunilor Unite (ONU) a publicat un nou raport privind situația drepturilor omului în Ucraina în 2017, iar concluziile sunt șocante: ofițerii serviciilor speciale torturează oamenii, cazurile crimelor săvârșite pe Maidanul Independenței nu sunt investigate, iar situația privind libertatea de exprimare se deteriorează, se arată în documentul citat de Libertatea Cuvântului, preluat de KARADENIZ PRESS.

Oficiul Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului a intervievat 64 de foști prizonieri, care au fost reținuți pe teritoriul Ucrainei și în republicile separatiste din Estul Ucrainei. S-a constatat că pe ambele părți prizonierii au fost torturați, maltratați, amenințați sau abuzați sexual. În plus, condițiile de detenție erau inumane. Potrivit ONU, menținerea în prizonierat fără orice comunicare cu lumea exterioară în zona controlată de Ucraina era o practică mult mai răspândită în 2014-2015. Oamenii erau torturați până când nu semnau mărturisiri de vinovăție.

Situație dură

Raportul arată că anul trecut aceste tendințe s-au reînnoit. Victimele se plâng că au fost reținute în locuri publice de persoane necunoscute care purtau măști și uniforme fără semne de identificare. Oamenii au fost legați la ochi și duşi în locuri necunoscute care puteau fi clă- diri, garaje sau subsoluri. Acolo au fost bătuți, amenințați, li se imita execuția și au fost forțați să mărturisească că vor colabora cu serviciile secrete. În ceea ce privește libertatea de opinie și libertatea de exprimare, raportul constată că până în prezent nu a fost investigată ancheta împotriva site-ului „Mirotvoreț“, care adună date despre așa-zișii „dușmani ai poporului“. Astfel, datele personale ale jurnaliștilor continuă să fie publicate pe acest site web. Raportul mai spune că chiar una dintre băncile ucrainene a refuzat să dea bani unui client pe motiv că numele acestuia este prezent pe site-ul respectiv. De asemenea se menționează și interdicția importului de cărți rusești. „În perioada 1 ianuarie 2017 și 14 februarie 2018, Comitetul de Stat pentru Televiziune și Radiodifuziune al Ucrainei a interzis 30 de cărți publicate în Federația Rusă, în special cartea „Stalingrad“, autorul căreia este istoricul britanic Anthony Bivor și care a fost tradusă în limba rusă“, se spune în raport.

Mass-media, sub asediu

În ceea ce privește mass-media, raportul se referă la 18 cazuri de încălcare a libertății de opinie și a presei. Comisia a examinat 9 cazuri de atac asupra jurnaliștilor, dintre care 5 au fost comise de reprezentanții organizațiilor extremiste de dreapta. Curios rămâne faptul că reprezentanții organelor de drept care asistau la aceste evenimente nu au făcut nimic pentru a preveni aceste fărădelegi. Drept exemplu servește blocarea activității siteului Vesti (media holding), asasinatele comise împotriva jurnaliștilor Viaceslav Veremia și Pavlo Șeremet, atacul comis împotriva jurnaliștilor de la Radio Svoboda (Europa Liberă) care filmau nunta fiului Procurorului General, Iuri Luțenko, blocarea canalului de televiziune Newsone de către membrii organizației „Bratstvo” (Frăția) condusă de Korcinskyi, atacul comis asupra biroului „Uniunii jurnaliștilor ortodocși”, agresarea fizică și verbală a jurnaliștilor de către reprezentanții organizației radicale „S14”, etc. Raportul constată că în această perioadă s-a bătut pasul pe loc în investigarea crimelor săvârșite în timpul demonstrațiilor de pe Maidanul Independenței din Kiev. „Au existat foarte puține evoluții pozitive în procesul a 5 foști angajați ai diviziunii „Berkut”, care sunt acuzați de asasinarea a 48 de protestatari în 20 februarie 2014 pe Maidanul Independenței din Kiev. Doi acuzați au fost arestați în aprilie 2014, iar trei – în februarie 2015“, se arată în raport. Organizațiile naționaliste de dreapta, care promovează ideologii bazate pe rasism, xenofobie și intoleranță, continuă să rămână un motiv deosebit de îngrijorare pentru oficialii ONU. (N.G.)

Share our work
NATO, obiectiv strategic pentru președintele Poroșenko

NATO, obiectiv strategic pentru președintele Poroșenko

Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, transformă aderarea Ucrainei la NATO în slogan electoral pentru prezidențiale

Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, transformă aderarea Ucrainei la NATO în slogan electoral pentru prezidențiale

Liderul de la Kiev, Petro Poroşenko, a declarat pentru publicaţia Hamburger Abendblatt, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, că, în următorii zece ani, Ucraina intenționează să devină membru al Alianței Nord-Atlantice. Potrivit liderului de la Kiev, „Ucraina dorește să se alăture cât mai rapid Alianţei Nord-Atlantice”. „Lucrăm foarte mult asupra aderării la NATO. Scopul nostru este să devenim stat membru al Alianței în următorul deceniu” a subliniat Poroșenko, pe fondul apropierii alegerilor prezidențiale ucrainene din 2019, el anunțându-și candidatura pentru un nou mandat.

Experiență ucraineamă pentru NATO

Conform declarațiilor președintelui ucrainean, citat de mass-media internațională, statele NATO ar putea învăța din experienţa Ucrainei cum să se opună Rusiei. În opinia sa, aderarea Ucrainei la NATO va face Alianța mai puternică și mai eficientă. Comentând anexarea Crimeii, Poroșenko a declarat că Rusia a distrus ordinea internațională stabilită după al Doilea Război Mondial și, prin urmare, pentru un sistem de securitate global, „nu există o alternativă la NATO”. Liderul de la Kiev a mai menționat că după ce Alianţa a acordat Ucrainei statutul de ţară aspirant, Kievul are nevoie de un plan de acțiune pentru obținerea calității de membru cu drepturi depline al NATO. „Vrem să primim acest plan de acțiune până la sfârșitul anului 2019” – a remarcat Poroşenko, adăugând că Ucraina intenţionează să îndeplinească toate cerințelor de aderare la NATO și la UE „cât mai curând posibil”.

Ușa NATO deschisă

Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a oferit recent Ucrainei statut de ţară aspirantă pentru aderarea la alianţa militară. „Uşa NATO rămâne deschisă oricărei ţări europene aflate în poziţia de a-şi asuma angajamentele şi obligaţiile de membru şi de a contribui la securitatea zonei euro-atlantice. Din 1949, numărul de state membre NATO a crescut de la 12 la 29, prin intermediul a şapte runde de extindere. În prezent, patru ţări partenere şi-au declarat aspiraţiile pentru aderarea la NATO: Bosnia şi Herţegovina, Georgia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei şi Ucraina”, potrivit unui comunicat al NATO, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Ţările care îşi exprimă intenţia de a adera la NATO sunt invitate la un dialog aprofundat cu Alianţa Nord-Atlantică despre aspiraţiile de membru şi reformele necesare, după care urmează participarea la manevre comune în cadrul Planului de Acţiune (MAP), prin intermediul căruia NATO furnizează asistenţă în pregătirea pentru aderare. Colaborarea pentru aceşti paşi nu reprezintă o garanţie pentru aderare, ci un mecanism-cheie al candidaturii.

Experiența militară ucraineană din Donbass, un punct forte pentru Kiev în negocierile cu NATO

Experiența militară ucraineană din Donbass, un punct forte pentru Kiev în negocierile cu NATO

 

Poroșenko, mulțumit de anunț

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a salutat anunţul făcut de NATO şi a spus că aşteaptă Planul de Acţiune în vederea aderării. „Salut această decizie importantă, mult aşteptată şi logică luată de NATO de a aprecia ambiţiile Ucrainei cu privire la Alianţă. Acest lucru a devenit o recunoaştere privind starea reală a relaţiilor noastre cu NATO. Este exact ce am discutat în timpul celei mai recente întâlniri cu secretarul general al NATO, la Munchen, precum şi în cadrul conversaţiei telefonice recente cu vicepreşedintele SUA. Apreciez poziţia fermă pentru sprijinirea Ucrainei, ţară pentru care îndeplinirea criteriilor de aderare la Alianţă este una dintre priorităţile de securitate naţională. Următoarea noastră ambiţie este un Plan de Acţiune pentru Ucraina”, a spus liderul de la Kiev, care și-a anunțat deja candidatura pentru un nou mandat prezidențial.

Ucraina a început demersurile pentru aderarea la NATO în 2014, după protestele antiguvernamentale din Maidan (Piaţa Independenţei din Kiev), în urma cărora preşedintele prorus Viktor Ianukovici a fost înlăturat şi ulterior acuzat de deturnarea fondurilor publice şi înaltă trădare.

Alianța, platformă electorală

Președintele Ucrainei Petro Poroșenko, a anunțat recent în timpul unei întâlniri cu bloggeri ucraineni că va candida pentru un al doilea mandat la alegerile prezidenţiale programate pentru luna martie 2019. „Șeful statului a spus că crede într-o eventuală victorie la aceste alegeri, deși este prevăzută și posibilitatea eşecului”, relatează pe pagina sa de Facebook bloggerul Viktor Tregubov.

În postarea personală bloggerul ucrainean a descris pe scurt problemele discutate în cadrul întâlnirii, adăugând, de asemenea, care sunt reformele din țară de care se mândrește Poroșenko. „Este mândru de reforma poliției și consideră că implementarea acesteia se datorează printre altele lui. De asemenea, șeful statului este satisfăcut de reforma judiciară și de noua componență a Curții Supreme”, a scris Tregubov.

Calcule electorale

Surse din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei au declarat anterior, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că autoritățile de la Kiev așteaptă, pe parcursul anului 2018, vizitele oficiale ale președintelui american Donald Trump și ale cancelarului german Angela Merkel.

Poroșenko speră să evite declanșarea anticipatelor iar invitarea la Kiev a  președintelui american Donald Trump și a cancelarului german Angela Merkel este pregătită cu mare atenție de către consilierii săi, urmărindu-se maximizarea dividentelor electorale câștigate pe scena politică internă. Presedintele Poroșenko a declarat de mai multe ori că intenționează să candideze pentru un nou mandat prezidențial în 2019, căutând obținerea sprijinului cancelariilor occidentale.

Președintele Poreșenko mizează pe sprijinul omologului său american, Donald Trump, așteptat în vizită în Ucraina în 2018

Președintele Poreșenko mizează pe sprijinul omologului său american, Donald Trump, așteptat în vizită în Ucraina în 2018

Aderarea, aventură politică

În 2018 Ucraina va depune cererea de aderare la NATO, a anunțat vicepremierul pentru Integrare Europeană și Euroatlantică de la Kiev, Ivanna Klimpuș-Țințadze, în cadrul unei emisiuni de la postul ExpresoTv. „Eu cred că aceasta [cererea de aderare la NATO – nota red.] este doar o problemă de timp. Cred că în cele câteva luni până la summitul Alianței vom face acest lucru”, a spus vicepremierul ucrainean. Demnitarul a declarat că Ucraina a îndeplinit 80 la sută din totalul acţiunilor prevăzute în parteneriatul cu NATO. Restul, 20 la sută, urmează să fie realizate în 2019. În 2018 summitul NATO va avea loc în luna iulie la Bruxelles, fiind așteptată participarea unei importante delegații ucrainene, în frunte cu președintele Petro Poroșenko.

NATO în Constituția Ucrainei

De asemenea Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, a anunţat că aspirația Ucrainei de a adera la NATO ar putea fi introdusă anul acesta în Constituție, Alianţa Nord-Atlantică urmând să fie notificată în acest sens cu privire la schimbările din legislația ucraineană.
Anterior, KARADENIZ PRESS preciza, citând surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev, că președintele ucrainean Petro Poroșenko dorește ca referendumul pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO să se desfășoare concomitent cu următoarele alegeri prezidențiale din acest stat, programate pentru prima parte a anului 2019.

Conform surselor citate, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat prezidențial. Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest și a scăderii drastice a nivelului de trai.

Pe fundalul intensificării agresiunii rusești în Ucraina, numărul locuitorilor fostei republici sovietice care își doresc integrarea în NATO a crescut semnificativ, întrunind deja majoritatea, consideră o parte a mass-media de la Kiev.

Printre contracandidații lui Poroșenko la alegerile din 2019 se numără Iulia Timoșenko (lidera partidului Batkivșcina și fost premier al Ucrainei), Andrii Sadovîi (primarul orașului Lviv și liderul formațiunii Samopomici), oligarhul Vadim Rabinovici (liderul partidului pro-rus Za Jittia), Iurie Boiko (unul din liderii formațiunii pro-ruse Blocul Opoziției), etc..

Vise euroatlantice

Ucraina și-a exprimat intenția de a adera la NATO după ce un guvern prooccidental a fost constituit în februarie 2014, după revoltele din piața Maidan, anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia și declanșarea unui conflict în estul separatist. Înaintea acestor evenimente, doar 20% dintre ucraineni erau favorabili aderării țării lor la NATO.
Planuri similare sunt anunțate periodic de către președintele Poroșenko, inclusiv în 2015, la câteva luni de la obținerea primului mandat prezidențial, într-un interviu acordat postului de televiziune francez iTele. ‘Intenționez să desfășor un referendum pentru ca poporul să decidă’, a declarat liderul ucrainean, subliniind că aderarea Ucrainei la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este o ‘chestiune fundamentală’ pentru țara sa. ‘Europa nu poate fi completă fără Ucraina’, a afirmat Poroșenko, adăugând că este conștient că țara sa are nevoie de o ‘reformă din interior pentru a se ralia standardelor europene’ declara în 2015 liderul de la Kiev.

Reamintim că autoritățile de la Kiev au semnat un acord de asociere cu UE, facilitând îndeosebi schimburile comerciale și obținând un regim de scutire de viză pentru majoritatea țărilor din UE, acesta intrând în vigoare de la 1 septembrie.
La rândul său, Rusia denunță în termeni duri apropierea NATO de frontierele Rusiei, precum și orice formă de colaborare dintre Kiev și Bruxelles, pe fondul implementării acordului de asociere. Autoritățile de la Kiev acuză Kremlin-ul că a declanșat războiul din Donbass tocmai pentru a îngheța prospectele de aderare ale Ucrainei la NATO și UE. (N.G./M.I.)

Share our work
Ucraina pregătește un război al vizelor cu Moscova

Ucraina pregătește un război al vizelor cu Moscova

Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, pregătit pentru escaladarea conflictului diplomatic cu Federația Rusă

Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, pregătit pentru escaladarea conflictului diplomatic cu Federația Rusă

Kievul înăspreşte controalele pentru cetăţenii ruşi care călătoresc în Ucraina, potrivit unui decret semnat în această săptămână de preşedintele Petro Poroşenko, încă o măsură a autorităţilor ucrainene de a se distanţa de vecinul lor fost aliat, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Surse diplomatice de la Kiev, citate de mass-media, au menționat că pasul următor va fi introducerea vizelor pentru anumite categorii de cetățeni ruși care vor dori să viziteze Ucraina. Noile măsuri vor fi introduse până la alegerile prezidențiale ucrainene din 2019. Moscova a denunțat periodic măsurile implementate de Kiev.

Menționăm că cetățenii din cele două state au călătorit liber între ţările lor de la prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991, dar Kievul a încercat să implementeze un regim mai strict în urma anexării Crimeii de către Rusia în 2014 şi rolului acesteia în conflictul separatist din estul Ucrainei.

Apărarea securității statului

Președintele Poroşenko a semnat acum un decret care cere ruşilor şi cetăţenilor din alte câteva ţări să notifice autorităţile ucrainene în prealabil cu privire la motivul călătoriei lor în Ucraina. Aceasta vizează „apărarea securităţii statului şi neutralizarea ameninţărilor în domenii privind migraţia şi cetăţenia”, a precizat administraţia lui Poroşenko într-un comunicat, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Decretul se referă la „străini, în special cetăţeni ai Federaţiei Ruse şi persoane fără cetăţenie, care provin din ţări cu risc de migraţie”, se spune în comunicat, fără a fi oferite detalii suplimentare despre ţările în cauză. Potrivit serviciului de frontieră al Ucrainei, în 2017 au fost înregistrate 1,5 milioane de călătorii efectuate de ruşi în Ucraina. Guvernul are o lună la dispoziţie pentru a pune în aplicare decizia, dar nu este clar când va intra în vigoare noua regulă.

Controale biometrice

La începutul anului 2018, Ucraina a introdus controale biometrice pentru ruşii care intră în ţară, dar guvernul de la Kiev nu a impus şi un regim oficial de vize, în pofida presiunilor exercitate de mediile politice de opoziție, în contextul acutizării situației politice interne de la Kiev.

Relaţiile dintre Kiev şi Moscova sunt la cel mai scăzut nivel după ce Rusia a anexat Peninsula Crimeea şi i-a sprijinit pe separatiştii proruşi din regiunea Donbas în estul Ucrainei într-un conflict în curs de desfăşurare ce a dus la moartea a peste 10.000 de persoane.

Ucraina a rupt relațiile economice cu Rusia

Totodată, Kievul a denunţat unilateral Programul de cooperare economică dintre Ucraina şi Rusia, conform premierului ucrainean, Volodimir Groisman, citat de mass-media internațională, preluată de KARADENIZ PRESS. Potrivit sursei citate, Cabinetul de Miniștri de la Kiev a denunţat Programul de cooperare economică dintre Ucraina şi Federaţia Rusia pentru perioada2011-2020. Oficialul ucrainean a precizat că Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev urmează să notifice în acest sens Guvernul de la Moscova.

Programul de cooperare economică între Ucraina şi Federaţia Rusă a fost semnat la 7 iunie 2011, de către premierii ucrainean şi rus de la acea vreme, Mikola Azarov şi Vladimir Putin, şi reflecta o viziune complexă convenită de cele două ţări asupra perspectivelor cooperării în domeniul economic pe termen lung în calitate de state partenere cu drepturi independente egale. Programul conţinea obiectivele și mijloacele dezvoltării acestei cooperări economice ruso-ucrainene, principalele direcții în acest sens, sectoarele prioritare și rezultatele scontate. (N.G.)

Share our work
Misiunea OSCE din Ucraina, prelungită pentru un an

Misiunea OSCE din Ucraina, prelungită pentru un an

Misiunea OSCE rămâne în Ucraina pentru încă un an

Misiunea de observatori OSCE rămâne în Ucraina pentru încă un an

Misiunea de 1.000 de observatori a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) va putea să mai rămână în Ucraina încă un an, a decis OSCE joi la Viena, relatează mass-media europeană, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘‘Negocierile nu sunt uşoare, dar putem fi mândri de rezultate”, a scris pe Twitter emisarul italian Luca Frattini, a cărui ţară deţine în acest an preşedinţia OSCE.

Decizie unanimă

În ultimii patru ani, observatorii OSCE, neînarmaţi, au monitorizat armistiţiul fragil dintre forţele guvernului ucrainean şi separatiştii proruşi din estul ţării.

Rusia a susţinut decizia unanimă luată de OSCE, confirmând așteptările mediilor diplomatice occidentale. Decizia adoptată joi survine după ce recent s-a înregistrat o reducere a numărului de încălcări ale armistiţiului şi de victime în rândul civililor.

Căștile albastre, motiv de conflict

Conform agenției germane DPA, în prezent au loc negocieri, la care participă Rusia şi SUA, privind desfăşurarea de trupe ONU de menţinere a păcii, alături de observatorii OSCE, în estul Ucrainei. Cele două părți nu pot ajunge la un numitor comun, Kiev-ul dorind ca acest contingent de căști albastre să fie desfășurat pe frontiera de stat ruso-ucrainene, iar Moscova și forțele separatiste pro-ruse insisitând să fie desfășurat strict pe linia de contact dintre insurgenți și forțele guvernamentale ucrainene. (N.G.)

Share our work
Armata rusă rămâne în Transnistria

Armata rusă rămâne în Transnistria

Grigori Karasin, viceministrul rus de Externe, oferă noi garanții militare regimului de la Tiraspol

Grigori Karasin, viceministrul rus de Externe, oferă noi garanții militare regimului de la Tiraspol

Viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin a dat asigurări autorităților de la Tiraspol că poziția Rusiei referitor la prezența trupelor militare în Transnistria rămâne neschimbată, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Toate aceste declarații nefondate și rezoluții, care sunt prezentate în cadrul platformelor internaționale, cu apeluri privind evacuarea trupelor ruse, sunt nimic altceva decât antrenamente în ceea ce numim arta diplomatică. Acestea nu pot avea consecințe constructive și provoacă, mai degrabă o agravare inutilă a situației în această chestiune. (…)” a declarat Grigori Karasin, la Tiraspol, la o ședință comună cu reprezentanții administrației nerecunoscute transnistrene.

Poziție dură

„Despre acest lucru le-am comunicat direct conducerii R. Moldova și sper că poziția noastră a fost auzită”, a declarat Grigori Karasin, comentând solicitările Chișinăului privind retragerea trupelor ruse de pe teritoriul R. Moldova. Înaltul oficial rus a mai menționat că această problemă poate fi soluționată doar prin intermediul dialogului direct dintre Chișinău și Tiraspol și în cadrul actualului format de negocieri.

Menționăm că diplomatul rus s-a aflat în perioada 20-21 martie, într-o vizită în R. Moldova. A avut întrevederi cu mai mulți oficiali, inclusiv cu premierul de la Chișinău, Pavel Filip, care a reiterat poziția R. Moldova privind necesitatea finalizării retragerii trupelor și munițiilor ruse din regiunea transnistreană.

Transnistria rămâne o fortăreață militară rusă

Transnistria rămâne o fortăreață militară rusă

Unitatea lumii ruse, garantată la urma de vot

Viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin, a lăudat la Tiraspol modul în care au fost organizate alegerile prezidențiale din Rusia în regiune și a subliniat că acest scrutin a demonstrat unitatea luimii ruse pe fundalul presiunilor și provocărilor externe, care au loc acum față de Rusia.

Delegația Federației Ruse, condusă de viceministrul rus de Externe, G. Karasin, a ajuns la Tiraspol, traversând podul Gura Bâcului-Bâcioc. Oaspeții ruși au fost întâmpinați de liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski. În cadrul întrevederii dintre cei doi, Grigori Karasin a mulțumit adoministrației de la Tiraspol pentru modul în care au fost organizate alegerile prezidențiale din Rusia. „Organizarea a fost minunată. Într-adevăr, 74.000 de alegători reprezintă 25% din electoratul rus din diasporă. Este un rezultat bun și este important ca acest impuls, care a fost transmis în campania electorală, să nu se piardă, dar să continue prin alte acțiuni concrete”, a menționat oficialul rus.

Grigori Karasin a mai spus că alegerile care au avut loc pe 18 martie au demonstrat unitatea lumii ruse pe fundalul presiunilor și provocărilor externe, care au loc acum față de Rusia.

24 de secții pentru Putin

În altă ordine de idei, diplomatul rus a apreciat pozitiv activizarea procesului de negocieri, subliniind că este solidar cu administrația de la Tiraspol în poziția privind necesitatea realizării practice a acelor înțelegeri care au fost semnate după discuțiile cu Chișinăul.

La rândul său, Vadim Krasnoselski a declarat că pentru Transnistria este foarte importantă opinia Rusiei. „Rezultatul eforturilor comune dintre Transnistria și Rusia a fost o prezență mare la alegerile prezidențiale din Rusia, ceea ce demonstrează atitudinea clară a transnistrenilor față de Rusia și față de procesele politice care au loc în țară”, a declarat șeful administrației ilegale de la Tiraspol.

Menționăm că Rusia a deschis 24 secții de votare pentru alegerile prezidențiale din Rusia la care a fost înregistrată o prezență record. (N.G.)

Share our work