Gazprom intinde o noua capcana României

de Marcu Viadi | oct. 5, 2011 | R. Moldova, Razboi energetic, Știri, Uncategorized @ro

Gigantul rus Gazprom, arma geopolitica a Kremlinului

Directorul gigantului rus Gazprom şi-a exprimat azi, la o întâlnire oficiala cu ministrul român al economiei Ion Ariton, speranţa că România va înregistra o dezvoltare economică şi îşi va spori achiziţiile de gaz rusesc. „România joacă un rol important pe piaţa gazelor din Europa. În afară de faptul că este un consumator important, este şi o ţară de tranzit pentru pentru statele din sud-estul Europei”, a menţionat Aleksei Miller, afirmând că îşi doreşte o cooperare reuşită în continuare. La randul sau, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) de la Bucuresti a anuntat ieri ca grupul rus Gazprom este de acord să încheie contracte de furnizare directă a gazelor cu România, unde intenţionează să investească în proiecte de depozitare a gazelor şi în centrale electrice. Discuţii pe tema acestor proiecte au avut loc în multe rânduri anii trecuţi, însă fără să fie concretizate.
România a importat în 2008 aproximativ 4,4 miliarde de metri cubi de gaze ruseşti, după care în 2009 volumul achiziţionat s-a redus brusc la 2,5 de miliarde de metri cubi. În 2010, importul a fost de 2,6 miliarde de metri cubi, iar în primele şase luni ale anului în curs acesta a crescut cu 91% faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Ministerului Economiei furnizate Agerpres.

Desant romanesc la Moscova

Ministrul roman al Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ion Ariton, se afla intr-o vizita la Moscova, în Rusia, între 3 şi 5 octombrie, unde va avea întâlniri cu preşedintele Gazprom, Aleksei Miller, precum şi cu conducerile companiilor ruseşti Mechel şi LukOil, a anunţat serviciul de presa al ministerului, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ion Ariton, va participa între 3 şi 5 octombrie la reuniunea Comisiei interguvernamentale româno-ruse de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică, ce se va desfăşura în capitala Federaţiei Ruse, Moscova”, se arată într-un comunicat emis duminică de minister.
În cadrul reuniunii, vor fi discutate aspecte privind colaborarea româno-rusă în domeniile comercial-economic şi investiţional, energetic, industrial, al transporturilor, agroindustrial, tehnico-ştiinţific, al turismului, tehnico-militar, al Camerelor de Comerţ şi Industrie şi vor fi semnate mai multe documente bilaterale. De asemenea, pe parcursul vizitei la Moscova, ministrul Ion Ariton va avea întâlniri şi cu Andrei Fursenko, preşedinte al părţii ruse în Comisia interguvernamentală româno-rusă de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică, ministru al Învăţământului şi Ştiinţei.

Statele caucaziene, tot mai curtate de UE pentru proiecte energetice

Nevoia de gaz si surse alternative de energie pentru a contrabalansa monopolul rusesc au determinat UE sa se implice mai activ ca niciodata in materializarea acestei politici prin oferte si acorduri. Politicile UE par sa acorde tot mai mult interes zonei de securitate energetica, motiv pentru care UE a demarat o adevarata ofensiva in plan diplomatico-economic pentru a intari legaturi cu statele caucaziene si cele din Asia centrala pentru a-si asigura sursele de energie de la Marea Caspica. Uniunea Europeana a invitat Kazahstanul sa participe la proiectul de gazoduct transcaspic, a anuntat marti comisarul european pentru energie, Guenther Oettinger, relateaza RIA Novosti. in septembrie, Consiliul UE a aprobat mandatul transmis Comisiei Europene de negociere a unui acord pentru cadrul legal al gazoductului transcaspic cu Azerbaidjan si Turkmenistan. Conducta ar trebui sa lege tarmurile Turkmenistanului si Azerbaidjanului de la Marea Caspica pentru exportarea de gaz prin Azerbaidjan catre Europa. Capacitatea anuala a rutei Tengiz (Kazakhstan) Turkmenbashi (Turkmenistan) Baku (Azerbaidjan) Tbilisi (Georgia) Erzurum (Turcia) ar ajunge la 20-30 de miliarde de metri cubi de gaz. Costul proiectului este estimat la 7,9 miliarde de euro. „Conducta va deveni un contribuitor foarte important la dezvoltarea coridorului sudic. Nu multi stiu ca este prima data cand UE sugereaza semnarea unui contract international pentru sustinerea unui proiect de infrastructura. Acest lucru arata cat de importante sunt proiectul si cooperarea in regiune pentru UE si toti cei 27 de membri. Am salutat participarea Kazahstanului la coridorul sudic„, a spus comisarul. Ministerul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat ca orice tentativa externa de ingerinta in afacerile de la Marea Caspica ar putea complica situatia din regiune si ar avea un impact negativ asupra actualelor negocieri asupra noului statut legal al Marii Caspice.

Oferta pentru azeri

Totodata, Nabucco Gas Pipeline International a inaintat sambata consortiului sah Deniz II o oferta pentru exportul gazelor naturale din Azerbaidjan prin conducta care va face legatura intre Turcia si Austria tranzitand Bulgaria, Romania si Ungaria. „Suntem increzatori ca Nabucco ofera cea mai buna ruta pentru exportul gazelor naturale din Azerbaijan si alte surse. Nabucco este proiectul european emblematic in coridorul de gaze naturale din Europa de Sud-Est. Este viabil din punct de vedere comercial si competitiv. Sprijinul politic si stabilitatea au fost acordate prin intermediul unui tratat valabil 50 de ani, semnat de catre toate cele cinci tari de tranzit, precum si prin acordurile bilaterale de sprijin ale proiectului. Nabucco ofera beneficii atat pentru furnizori, cat si pentru transportatori„, a declarat, intr-un comunicat, Reinhard Mitschek, managing director Nabucco Gas Pipeline International. Principalii actionari ai consortiului sah Deniz sunt BP (Marea Britanie, 25,5% din titluri), Statoil (Norvegia, 25,5%), Socar (Azerbaidjan, 10%), Total (Franta, 10%), LukAgip (societate mixta formata de Eni-Italia si Lukoil-Rusia, 10%). Startul lucrarilor de constructie a gazoductului, cu o capacitate de 31 miliarde de metri cubi pe an, a fost amanat cu un an, pentru 2013, iar primele livrari de gaze au fost intarziate cu doi ani, pana in 2017. Proiectul este sprijinit de Uniunea Europeana, iar investitia totala este evaluata la opt miliarde de euro.

Noi companii cer afilierea la Nabucco

Proiectul Nabucco incepe totodata sa se bucure se sprijinul a tot mai multi partipanti la executarea acestui proiect. Compania germana Bayerngas vrea sa intre in actionariatul Nabucco Gas Pipeline International, care dezvolta gazoductul Nabucco. „Negocierile cu cei sase actionari actuali vor incepe imediat pentru a stabili cum vor fi distribuite actiunile in cadrul consortiului pe viitor. Intentia Bayerngas de a intra in consortiul Nabucco va fi discutata astazi (vineri, 30 septembrie – n.r.) la Viena in cadrul unei intalniri dintre ministrul austriac al Economiei, Reinhold Mitterlehner, si ministrul de stat bavarez al Economiei, Martin Zeil”, se arata intr-un comunicat al Nabucco Gas Pipeline. Bayerngas deserveste clientii din regiunea orasului german Muchen. Directorul general al Nabucco Gas Pipeline International, Reinhard Mitschek, a declarat, in comunicat, ca inceperea negocierilor cu Bayerngas „transmite un mesaj puternic catre piete„, iar consortiul care dezvolta gazoductul este dispus sa accepte noi actionari.

Partneriatul energetic estic

De asemenea, instrumentul politic al UE denumit Parteneriatul Estic care face referire la sase republici ex-sovietice doreste sa dezvolte si latura energetica a acestui proiect. Presedintele Traian Basescu a declarat, joia trecuta, la plecarea spre Varsovia, unde a participta la summit-ul Parteneriatului Estic, ca la eveniment se va discuta despre cooperare energetica, mobilitate si despre proiectele Nabucco, AGRI si gazoductul transcaspic. „Este vorba de un gazoduct care sa lege, pe sub Marea Caspica, infrastructurile din Turkmenistan cu cele din Azerbaidjean si de aici mai departe catre Nabucco sau catre infrastructurile existente. Cu aceasta ocazie voi avea si o serie de intalniri bilaterale„, a conchis Basescu.

Razboi pe pretul gazelor la Marea Neagra

Ministrul turc al Energiei, Taner Yildiz, a anuntat, la sfarsitul saptamanii trecute, ca tara sa a decis sa nu mai prelungeasca acordul sau cu Rusia, incheiat in urma cu 25 de ani, privind importul de gaz rusesc, relateaza RIA Novosti. Ankara s-a alaturat joia trecuta unui grup de companii europene care cer Gazprom sa reduca pretul gazelor naturale, sporind presiunile asupra unui model de afaceri care sustine exporturile rusesti de hidrocarburi, transmite Reuters. ”Este un contract pentru 6 miliarde de metri cubi de gaze care se apropie de sfarsit. Vom incheia acest contract, daca nu vom avea o scaderea suficienta a pretului”, a spus el. Turcia, care este al doilea mare importator de gaz rusesc, a precizat ca nu va mai prelungi acordul ruso-turc, incheiat in 1986 si care va expira in decembrie a.c., daca gigantul Gazprom refuza sa reduca preturile la gaze. in baza acordului, Rusia furnizeaza Turciei circa sase miliarde de metri cubi de gaze naturale anual via Ucraina, Romania si Bulgaria.Rusia furnizeaza, de asemenea, gaz Turciei direct prin conducta Blue Stream, prin Marea Neagra. in 2010, Rusia i-a furnizat Ankarei 18 miliarde de metri cubi de gaz, respectiv 60 % din consumul intern de gaz al Turciei.

Republica Moldova, victima sigura a Gazprom

Gazprom a redus cu 15% tranzitul de gaze prin Republica Moldova, livrările fiind reduse ca urmare a deciziei Turciei de a nu mai prelungi acordul său cu Rusia, încheiat în urmă cu 25 de ani, privind importul de gaz rusesc. Începând cu 1 octombrie 2011, Gazprom a început să reducă volumul de gaze livrate spre Turcia şi respectiv tranzitul de metan prin Ucraina, Republica Moldova, România şi Bulgaria. „Datele operative arată că volumul de gaze transportat prin Moldova s-a diminuat deja cu 15%”, a declarat Iacov Cazacu, vice-preşedinte al companiei Moldovagaz. Diminuarea tranzitului de gaze prin ţară va duce la scăderea veniturilor Republicii Moldova de la prestarea acestui serviciu.
În baza acordului din anul 1986, Rusia furnizează Turciei circa şase miliarde de metri cubi de gaze naturale anual via Ucraina, Republica Moldova, România şi Bulgaria. Rusia furnizează, de asemenea, gaz Turciei direct prin conducta Blue Stream, prin Marea Neagră. În 2010, Rusia i-a furnizat Ankarei 18 miliarde de metri cubi de gaz, respectiv 60% din consumul intern de gaz al Turciei.

Presiuni ale CE

Comisia Europeana a efectuat in aceasta saptamana inspectii la subsidiarele Gazprom din Europa, in cadrul unei investigatii antitrust de amploare in sectorul gazelor din zece state UE din Europa Centrala si de Est, in care au mai fost perchezitionate companii precum OMV si RWE. ”Credem ca presiunile in crestere asupra Gazprom sunt un factor negativ, atat in privinta pietei cat si a perspectivelor”, potrivit unei note a bancii rusesti de stat VTB Capital. Un oficial al Comisiei Europene a declarat miercuri ca inspectiile fac parte din eforturile de reducere a dependentei continentului de gazele rusesti. Comentariile Turciei la adresa Gazprom au avut loc in conditiile in care grupul a intensificat demersurile de constructie a gazoductului South Stream. Trei mari companii energetice europene, Eni din Italia, EDF din Franta si BASF din Germania, s-au alaturat oficial in urma cu doua saptamani grupului rus Gasprom ca actionari ai proiectului gazoductului South Stream. UE promoveaza constructia gazoductului Nabucco, care este sustinuta si de compania turca Botas. Turcia a refuzat sa permita Rusiei sa construiasca South Stream in apele sale teritoriale. in plus, concurenta Rusiei si Uniunii Europene pentru resursele de hidrocarburi din regiunea caspica se intensifica. Rusia furnizeaza, de asemenea, gaz Turciei direct prin conducta Blue Stream, prin Marea Neagra.

Nabucco, revitalizat pe axa Baku-Paris

Compania franceza Total a descoperit un mare zacamant gazifer in sectorul azer al Marii Caspice, in blocul Absheron, relateaza surse ale companiei, citate de mass-media regionala. Primele rezultate ale exploatarilor arata ca in zacamant exista gaz natural si gaz condensat in valoare de cateva trilioane de metri cubi. In opinia expertilor, aceasta descoperire ar putea deveni un catalizator in realizarea proiectului Nabucco, menit sa asigure cu gaz Uniunea Europeana (UE), ca o alternativa la gazul rusesc. „Aceasta descoperire ar putea fi una substantiala din punct de vedere al rezervelor de gaz”, a declarat vicepresedintele companiei franceze, Marc Blaizot. Anuntul companiei franceze vine la cateva zile dupa ce autoritatile chineze au anuntat ca intentioneaza sa creasca importurile de gaz din Asia Centrala de cinci ori pana in 2015, punand in pericol viabilitatea proiectului Nabucco.
Blocul gazifer ‘Absheron’ se afla la 100 de km de Baku, la o adancime de 500 de metri. Stratul productiv a fost descoperit la o adancime de 6.550 metri. Acordul privind cercetarea, exploatarea si impartirea pe cote a cantitatilor extrase din blocul maritim ‘Absheron’ a fost semnat la 27 februarie 2009. La ora actuala, participanti ai proiectului sunt compania azera SOCAR (40%) si companiile franceze Total (40%, operator) si GDF Suez (20%). Contractul, semnat pe termen de 30 de ani, a fost deja ratificat si are putere legitima. Terenul contractat este de 747 metri patrati. Potrivit Total, investitiile din perioada de exploatare sunt evaluate la 100 milioane de dolari, inclusiv forarea primei sonde de cercetare. Inainte, partea azera afirma ca rezervele blocului gazifer ‘Absheron’ se ridicata la 300 de milioarde de metri cubi de gaz si la 45 de milioane tone de condensat. Insa, rezultatele operatiunilor de exploatare desfasurate de Total arata ca rezervele acestui zacamant vor fi comparabile cu rezervele uriasului zacamant azer Shah Deniz.

Strategie nationala azera

„Acest lucru ne va permite sa dezvoltam in mod mai convingator strategia nationala in domeniul gazului, sa consolidam pozitiile tarii noastre in calitate de exportator de gaz si sa asiguram interesele poporului azer”, a spus presedintele Ilham Aliev cu prilejul inaugurarii zacamantului „Absheron”. Potrivit lui Aliev, „in acest fel Azerbaidjanul se va prezenta lumii pentru lungi decenii drept un exportator de gaz sigur si, fara indoiala, importanta statului azer va creste”.
De asemenea, in opinia multor analisti, descoperirea acestor mari rezerve de gaz in zacamantul ‘Absheron’ constituie o veste buna pentru cei care sunt interesati de realizarea proiectului Nabucco. ‘Dovada existentei de gaz in noul zacamant azer ii va linisti pe investitori, iar Azerbaidjanul, probabil, va fi recunoscut drept principal furnizor pentru Nabucco’, declara expertul german Alexander Rahr. In opinia lui Rahr, in ultima vreme despre Nabucco s-a vorbit mai degraba intr-o cheie negativa, in conditiile pozitiei indecise a Turkmenistanului si a temerilor ca nu exista suficient gaz pentru alimentarea gazoductului. Soarta Nabucco se va decide destul de rapid si vestea privind noul zacamant din Azerbaidjan ii va putea linisti pe investitorii acestui gazoduct, a subliniat Rahr pentru Nezavisimaia Gazeta.
In prezent, rezervele demonstrate de gaz ale Azerbaidjanului sunt de peste 2,2 trilioane de metri cubi, iar rezervele potentiale – de peste 5 trilioane. Aceasta cantitate este suficienta nu doar pentru satisfacerea nevoilor interne ale tarii pentru ani buni inainte, ci si pentru asigurarea securitatii energetice a regiunii si a altor tari, inclusiv a celor din UE, conchide cotidianul rus.

UE reclama paternitatea Marii Negre

Parlamentul European a inceput recent dezbaterile pe marginea raportului privind problemele Marii Negre, intocmit de europarlamentarul roman Traian Ungureanu. Documentul este parte a Strategiei UE pentru regiunea Marii Negre, cu ajutorul careia Bruxellesul spera sa-si consolideze pozitiile in regiune, potrivit Agerpres. Acest lucru irita Moscova, care vede in respectiva strategie o incercare de a-i leza interesele, cu atat mai mult cu cat liderii de la Bruxelles prefera sa discute aceste probleme cu tari din ”Parteneriatul Estic”, din care Federatia Rusa nu face parte, noteaza cotidianul rus Kommersant. Unul dintre primele rapoarte care au fost audiate in timpul sesiunii de ieri a Parlamentului European a fost cel al eurodeputatei bulgare Iliana Iotova, referitor la industria piscicola din Marea Neagra. in Uniunea Europeana se desfasoara in prezent reforma ”politicii comune in domeniul pisciculturii” /common fisheries policy (CFP)/, care prevede includerea Marii Negre in CFP.

Obiectiv strategic

In ianuarie 2011, la Bruxelles a fost adoptata Strategia UE pentru regiunea Marii Negre, in care Marea Neagra, o mare ”importanta din punct de vedere strategic pentru UE”, este proclamata ”partial mare europeana interna si geografic preponderent interna”. De asemenea, in document se vorbeste despre necesitatea de propagare a actualelor practici si norme legislative din UE asupra regiunii Marii Negre. Raportul europarlamentarei bulgare privind dezvoltarea industriei piscicole din regiune constituie tocmai o punere in aplicare a acestei prevederi, subliniaza Kommersant. Raportul descrie numeroasele probleme ale Marii Negre: ecologice /poluarea, saracirea florei si faunei marine, penuria de studii stiintifice ”adecvate”/, economice /braconajul, disputele privind cotele piscicole pentru diverse tari/ si legislative /contradictiile dintre legislatiile tarilor din regiune/. Documentul atentioneaza asupra ”cooperarii slab dezvoltate iar uneori total absente dintre tarile de la Marea Neagra”, in domeniul piscicol si alte domenii. Se propune ca aceste probleme sa fie solutionate prin adaptarea legilor tarilor de la Marea Neagra, inclusiv ale Rusiei, la normele UE si crearea unui organism consultativ care sa monitorizeze indeplinirea acestora. tarile care ar urma sa coordoneze aceasta activitate ar trebui sa fie, in opinia UE, Romania si Bulgaria, precizeaza cotidianul rus.

Iritarea Moscovei

Rusia are o atitudine precauta fata de eforturile UE de a-si consolida pozitiile in regiunea Marii Negre, mai ales dupa adoptarea la Bruxelles a strategiei care prevede, intre altele, planuri de promovare in regiune a principiilor democratice si ale drepturilor omului, sprijinirea aderarii tarilor din regiune la diverse acorduri comerciale cu UE, implicarea lor in proiecte energetice cu UE – in primul rand Nabucco – si necesitatea solutionarii ”problemei teritoriilor ocupate” Abhazia si Osetia de Sud. ”Strategia UE de la Marea Neagra ne suscita multe semne de intrebare. Ea nu tine cont de interesele Rusiei, iar in multe privinte se afla in totala contradictie cu acestea”, afirma pentru Kommersant o sursa de informatie din cadrul Ministerului de Externe al Rusiei.

Parghiile Rusiei

Pentru Rusia, principalul instrument de colaborare interstatala la Marea Neagra ramane Organizatia pentru Cooperare Economica de la Marea Neagra (OCEMN), din care fac parte 12 tari din regiune, iar UE detine statutul de observator. Din partea OCEMN, in care rolul de lider este asumat de Rusia si Turcia, catre UE s-au facut auzite de nenumarate ori propuneri privind o mai stransa cooperare. insa, noteaza Kommersant, pana acum nu exista un raspuns clar de la Bruxelles. ”Cei de la Bruxelles motiveaza lipsa unui raspuns prin faptul ca UE ar trebui, intai de toate, ca-si reglementeze unele probleme juridice cu Federatia Rusa, in speta problema privind participarea ei la Carta energetica europeana”, explica directoarea Centrului pentru studierea tarilor de la Marea Mediterana si Marea Neagra din cadrul Academiei de stiinte a Federatiei Ruse, Alla Iazakova. ”in realitate, UE pur si simplu in convine sa aiba de-a face nu cu Rusia, ci cu tari mai mici ale ”Parteneriatului Estic”, pe care le poate influenta”, adauga experta

Razboi total Nabucco-South-Stream in Balcani

Macedonia, Croaţia, Serbia şi Slovacia ar putea fi aprovizionate cu gaz de Nabucco printr-o serie de conducte de conectare ieftine sau prin formarea unui sistem de conducte cu flux reversibil, relateaza agenţia macedoneană MINA, preluata de mass-media internationala. Chiar dacă Macedonia nu este conectată la gazoductul Nabucco – ce ar urma să plece din Turcia şi să traverseze Bulgaria, România şi Ungaria, până în Austria – livrările de gaz ar putea include ţări precum Macedonia, Croaţia, Serbia şi Slovacia. Aceste ţări ar putea fi integrate într-o reţea de distribuţie printr-o serie de conectori ieftini sau prin formarea unor inele de gazoducte cu segmente independente reversibile, care ar putea transfera gazul în ambele direcţii.
Proiectul Nabucco este susţinut de companii din şase state – Turcia, Bulgaria, România, Ungaria, Austria şi Germania – şi vizează transportarea gazului din Azerbaidjan în Europa pentru a reduce dependenţa europenilor de gazul rusesc.

China ingroapa definitiv Nabucco

China intentioneaza sa creasca importurile de gaz din Asia Centrala de cinci ori pana in 2015, au declarat responsabili din cadrul companiei petroliere China National Petroleum Corporation (CNPC), citati de mass-media regionala. Acest lucru ar afecta  activitatea companiei ruse „Gazprom” care urmareste sa cada de acord asupra livrarilor de gaz catre China, la preturi care sunt mult mai mari decat cele agreate de chinezi. Surse oficiale europene au mai subliniat ca noile angajamente ale autoritatilor turkmene fata de China vor afecta iremediabil capacitatea statului central-asiatic de a furniza gaze naturale pentru proiectul european Nabucco.
Mass-media rusa, citata de presa de la Bucuresti, mai subliniaza faptul ca Gazprom a propus autoritatilor chineze pretul de 330 dolari per mia de cubi, acesta fiind considerat un pret cu rentabilitate minima de catre partea rusa, insa China insista pentru un pret de aproximativ 235 dolari. In aceste conditii, China a demarat negocierile cu furnizori alternativi, precum Republica Turkmenistan, care a livrat anul trecut 4 miliarde metri cubi, iar in acest an va livra Chinei circa 13 miliarde metri cubi de „combustibil albastru”. De asemenea, chinezii vor sa mareasca capacitatea conductei de gaz din Turkmenistan catre China via Kazahstan si Uzbekistan, care acum se ridica la 40 miliarde de metri cubi pe an.

Nabucco, viabil doar cu Azerbaidjan si Turkmenistan

Seful statului roman considera absolut corecta solicitarea expresa a Turkmenistanului de angajare in aceste proiecte bazata pe doua elemente fundamentale: un acord politic intre UE si Turkmenistan si constituirea unui consortiu in vederea realizarii conductei pe sub Caspica intre Turkmenistan si Azerbaidjan. Astfel, presedintele roman Traian Basescu a declarat recent ca proiectul Nabucco este viabil, atat timp cat parteneri vor fi Azerbaidjan si Turkmenistan, considerand “absolut corecta” solicitarea partii turkmene de a obtine garantii ca gazul va fi solicitat si cumparat. “Trebuie sa fac publica satisfactia mea pentru disponibilitatea Turkmenistanului de a participa la politica energetica a UE prin dezvoltarea Coridorului sudic. In acelasi timp, insa, consideram absolut corecta solicitarea expresa a Turkmenistanului de angajare in aceste proiecte bazata pe doua elemente fundamentale: un acord politic intre UE si Turkmenistan si constituirea unui consortiu in vederea realizarii conductei pe sub Caspica intre Turkmenistan si Azerbaidjan”, a declarat Traian Basescu. El a facut o precizare, pentru a nu exista “niciun dubiu”.

Romania sustine pozitia Turkmenistanului

“Romania sustine pozitia Turkmenistanului ca inainte de realizarea consortiului care sa faca posibil transportul gazului intre Turkmenistan si Azerbaidjan trebuie semnat un document politico-juridic la cel mai inalt nivel pentru a da garantii ca gazul va fi solicitat si cumparat”, a mai spus Basescu.  El a apreciat ca “proiectul Nabucco este un proiect viabil, atat timp cat parteneri in acest proiect vor fi Azerbaidjan si Turkmenistan”. Seful statului roman a facut aceste afirmatii dupa intalnirea cu omologul turkmen, Gurbanguli Berdimuhamedov, aflat in vizita oficiala in Romania.

Securitate energetica pentru UE

Gazoductul urmeaza sa aduca gaze din Asia Centrala pe ruta Turcia – Bulgaria – Romania – Ungaria – Austria. Actionarii proiectului sunt OMV (Austria), Transgaz Medias, Bulgargaz (Bulgaria), MOL (Ungaria), BOTAS (Turcia) si RWE (Germania). Capacitatea conductei urmeaza sa fie de 31 miliarde metri cubi pe an, iar costurile investitiei sunt estimate la 7,9 miliarde euro. Cei doi presedinti au convenit sa intensifice cooperarea intre Romania si Turkmenistan in proiecte regionale de interes reciproc, in regiunile Marii Negre si Marii Caspice. Pentru atingerea acestor obiective, cei doi presedinti au decis sa mandateze guvernele lor sa elaboreze un Plan de Actiune privind implementarea Declaratiei Comune la nivel inalt din 2009. Cei doi sefi de stat au avut, de asemenea, un schimb de opinii pe teme de interes reciproc de pe agenda regionala si internationala si au decis sa incurajeze consultari regulate intre Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei si Ministerul Afacerilor Externe al Turkmenistanului.

Presiune pe Azerbaidjan

Tarile participante la proiectul Nabucco, sustinut de Uniunea Europeana, cer potentialilor furnizori, inclusiv Azerbaidjanului, sa isi clarifice pozitia si sa se alature proiectului “fara intarziere”. Azerbaidjanul, Turkmenistanul si Irakul sunt considerati potentiali furnizori pentru conducta Nabucco, ce va avea o lungime de 3.300 de kilometri si se va intinde din Turcia pana in Austria, traversand Romania, Bulgaria si Ungaria, potrivit cotidianul Hurryiet. “Am contacte cu Azerbaidjanul, Turkmenistanul si Irakul. Daca toate aceste tari vor sa aiba acces pe pietele europeana si turca, posibilitatea este Nabucco”, a explicat anterior comisarul european pentru energie Guenther Oettinger. Comisarul le-a cerut tarilor furnizoare sa ia parte la proiectul strategic “fara intarziere”. Azerbaidjanul nu a trimis reprezentanti la ceremonie, in pofida invitatiei trimiste de Ministerul turc al Energiei. “Nabucco trebuie sa faca pasul final de la stadiul de proiect la realitate, dar mai exista chestiuni care trebuie rezolvate”, a spus Oettinger, adaugand ca state producatoare de gaz, in special Irakul si Azerbaidjanul, trebuie sa aiba optiuni privind dezvoltarea pietelor lor energetice si accesul direct pe pietele europene.

Turcia invita Rusia si Iran

“Acum este randul tarilor sursa”, a declarat, la randul sau, ministrul turc al energiei Taner Yildiz. Ministrul a dat unda verde si altor doua tari – Rusia si Iranul, daca permite conjuctura politica – sa se alature proiectului. “Nu conteaza daca este Azerbaidjan, Turkmenistan, Irak sau daca sunt Rusia si Iran – daca o permite conjunctura globala – exista proiecte pentru toti”, a afirma Yildiz. South Stream, interconectorul Turcia-Grecia-Italia si Trans Adriatic Pipeline (TAP) se numara printre proiectele evocate de ministru, care le-a cerut potentialilior furnizori sa priveasca imaginea in ansamblu, adica acoperirea cererii de energie in tarile europene. La randul lor, Statele Unite au cerut Turciei si Azerbaidjanului sa semneze cat mai curand posibil un acord pentru vanzarea de gaz. “Astept cu nerabdare sa vad urmatorul pas”, a declarat Richard Morningstar, trimis special al secretarului american de stat pentru afaceri energetice eurasiatice.

SUA – lobby pentru Nabucco

“Sper ca acest lucru va fi facut cat mai repede posibil, pentru ca este de o importanta cruciala pentru succesul proiectului”, a adaugat el. Oficialul american a reiterat importanta pe care o acorda presedintele Barack Obama proiectului Nabucco, explicand ca simbolizeaza si “relatia indelungata, foarte puternica dintre Statele Unite si Turcia”. Morningstar a subliniat si ca, desi SUA nu fac parte din proiect, considera ca proiectul de coridor energetic sudic, ce include Nabucco, este extrem de important pentru diversificarea surselor de energie. Ministrul turc al energiei a dat asigurari Uniunii Europene in discursul sau ca Ankara face tot posibilul pentru a acoperi necesarul de energie al Europei, in pofida semnalelor negative transmise de Bruxelles in ceea ce priveste aderarea Turciei.

Turcia pro- Nabucco

Seful Executivului de la Ankara Recep Tayyip Erdogan va efectua spre sfarsitul anului 2011 intr-o vizita oficiala in Bulgaria, in cursul careia va discuta despre proiectul Nabucco si despre relatiile bilaterale dintre cele doua tari. Erdogan se va intalni cu omologul sau bulgar Boiko Borisov, cu presedintele Ghoerghi Parvanov si cu alti inalti oficiali, relateaza Sofia News Agency. Gazoductul Nabucco, a carui constructie este sustinuta de UE, urmeaza sa transporte anual 31 de miliarde de metri cubi de gaz din zona caspica, prin Azerbaidjan, Georgia, Turcia, Bulgaria, Ungaria, Romania si Austria. Conducta, care ar urma sa diminueze dependenta UE de livrarile ruse, va fi data in folosinta in 2017, doi ani mai tarziu decat planificat initial. De asemenea, costurile vor depasi cele 7,9 miliarde de euro estimate initial. In urma cu o luna, premierul bulgar a mers in Turcia, unde liderii politici ai celor doua tari si-au exprimat dorinta de a accelera proiectul. Borisov a fost insotit de ministrul finantelor, Simeon Djankov, si de cel al culturii, Vejdi Rasidov, in timp ce partea turca a fost reprezentata si de ministrii finantei si energiei.

Turkmenistanul continua cursa spre Marea Caspica

Presedintele turkmen Kurbanguli Berdimuhamedov a declarat, intr-un interviu pentru mass-media turca, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, ca Turkmenistanul sprijina initiativele energetice regionale ale guvernului de la Ankara. Kurbanguli Berdimuhamedov a dat drept exemplu al cooperarii bilaterale turco-turkmene, noul gazoduct trans-turkmen, a carui constructie a inceput la sfarsitul lunii mai 2010. Noul gazoduct ce va lega regiunea estica a tarii, unde sunt concentrate rezervele de gaze naturale, de Marea Caspica, un proiect in valoare de 2 miliarde dolari, este constuit, conform declaratiilor presedintelui turkmen, cu asistenta tehnica si financiara a unor firme turcesti, implicate si in alte proiecte energetice, considerate „strategice” de autoritatile turkmene. Gazoductul est-vest va avea o capacitate anuala de 30 de miliarde de metri cubi si o lungime de 1000 km, finalizarea constructiei fiind prevazuta pentru vara anului 2015.
„Construirea acestui gazoduct are o insemnatate atat economica, cat si politica. Prin crearea unui nou sistem de transport gazier va creste capacitatea de export a gazelor naturale si, in acelasi timp, va satisface cererea interna, in special in sectorul energiei electrice”, declara atunci presedintele turkmen, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Acest anunt constituie o lovitura destul de importanta pentru Rusia, care a sperat mult timp sa fie implicata in proiect subliniaza surse oficiale locale.

Rusia non-grata

Reamintim ca Turkmenistanul ocupa locul patru la nivel mondial in ceea ce priveste rezervele de gaze naturale, iar China, Rusia si statele occidentale spera sa ocupe un loc important in exploatarea acestor rezerve. In martie 2009, Turkmenistanul a anuntat o licitatie internationala pentru realizarea gazoductului, la care si-au exprimat intentia de a participa peste 70 de firme din Rusia, China si Europa. Rezultatele licitatiei nu au fost facute publice.
Un acord cu Rusia a fost amanat brusc dupa vizita lui Berdimuhamedov la Moscova, in martie 2009. Atunci, consilierul lui Dmitri Medvedev pentru politica externa, Serghei Prihodko, afirmase ca acordul urma sa fie semnat pana la finele anului trecut. Relatiile dintre cele doua tari s-au deteriorat rapid dupa ce o explozie a unei conducte principale care aproviziona Rusia a oprit exporturile turkmene catre Moscova. Aprovizionarile cu gaze au fost reluate la inceputul lui 2010, dar Rusia si-a redus drastic achizitiile de gaz turkmen.

Nabucco, sub semnul intrebarii

Totodata, inaugurarea, in luna decembrie 2009, a gazoductului chinez din Asia Centrala, a pus sub semnul intrebarii strategia Nabucco a statele europene. Conform unor surse diplomatice, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, consortiul Nabucco si Turkemnistanul trebuiau sa semneze in 2010, un contract privind livrarea, anuala, a zece miliarde de metri cubi de gaze naturale de catre statul din Asia Centrala pentru aprovizionarea conductei. Acesta ar fi fost primul contract de aprovizionare a Nabucco, proiect international la care participa si Romania.
Dezvaluirile oficialului Nabucco vin dupa ce un al doilea gazoduct dintre Iran si Turkmenistan a fost inaugurat de catre presedintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad, si omologul sau turkmen, Gurbanguly Berdimuhamedov, dubland exporturile de gaze turkmene catre Iran, aproximativ 20 de miliarde de metri cubi pe an. Conform surselor oficiale locale, acest acord va afecta posibilele livrari de gaz turkmen catre gazoductul Nabucco, sustinut de UE si SUA, menit sa reduca dependenta Europei de livrarile de gaz rusesc.
Potrivit surselor citate, livrarile din Turkmenistan catre Nabucco ar trebui sa traverseze Marea Caspica, situatie care ar putea intampina piedici politice, intrucat tarile riverane, Rusia, Kazahstan, Turkmenistan, Iran si Azerbaidjan nu au convenit, inca, asupra delimitarii zonelor maritime. “Este un pas semnificativ. Exista, insa, dificultati destul de importante”, a spus analistul Centrului pentru Studii Energetice Globale Julian Lee, cu privire la necesitatea de a transporta gazele din Turkmenistan in Azerbaidjan inainte de livrarea acestora catre Europa.

Geopolitica gazoductelor

Acordul pentru a construi noul gazoduct, care leaga regiunea Dovletabat de Iran, a fost semnat in iulie 2009, fiind parte a strategiei noului regim din Turkmenistan de diversificare a sistemului propriu de conducte. Anterior, regiunea Dovletabat era una din principalele furnizoare de gaz ieftin pentru gigantul rusesc Gazprom. Reamintim ca in luna decembrie 2009, un alt gazoduct a intrat in functiune, fiind un proiect colectiv al Turkmenistanului, Uzbekistanului, Kazahstanului si Republicii Chineze, cu o capacitate totala de 60 de miliarde de metrii cupi, din care 40 de miliarde vor fi livrati de Turkmenistan. In pofida acestor acorduri, Federatia Rusa ramane cel mai mare importator de gaz turkmen, in 2010 urmand sa importe peste 30 de miliarde de metri cubi, conform unui acord de colaborare incheiat anul trecut, care prevede cresterea progresiva a cantitatilor de gaz livrate Gazprom.

Deturnarea gazului turkmen

Reamintim ca ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a efectuat in martie 2010, o vizita oficiala de doua zile in Turkmenistan. Potrivit agendei de lucru oficiale, discutiile se vor focaliza asupra “perspectivelor de extindere a relatiilor economice” dintre cele doua tari. Expertii, insa, considera ca scopul principal al vizitei ministrului rus este cel de a convinge partea turkmena de faptul ca proiectul de gazoduct Nabucco, propus de Uniunea Europeana (UE) ca alternativa la livrarile rusesti, are perspective mai putin bune decat propunerile Moscovei.
Estimarile expertilor nu par atat de iluzorii, in conditiile in care semnarea unui acord strategic intre UE si Turkmenistanul ar urma sa aiba loc deja in aprilie, subliniaza cotidianul. in ceea ce priveste influenta Rusiei asupra Ashabadului, aceasta s-a diminuat dupa explozia de gazoduct din 2008. Rusia nu mai este lider in ceea ce priveste achizitionarea de gaz turkmen si, prin urmare, nu-si poate dicta conditiile. De altfel, Moscova a avut si inainte probleme in dialogul cu Ashabadul, deoarece, in regiune, Turkmenistanul se remarcase intotdeauna printr-o politica independenta. Astazi, Rusia incearca sa-si recapete pozitiile pierdute.
Cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta opina anterior ca atentia Moscovei pentru Ashabad se afla in legatura directa cu soarta proiectului Nabucco: atunci cand acest proiect inregistreaza progrese, spre capitala turkmena se indreapta rapid importante delegatii rusesti. si de data aceasta, expertii considera ca vizita lui Lavrov ar avea legatura cu progresele inregistrate in realizarea acestui proiect de gazoduct, alternativ celui rusesc.

Rezerve limitate

Conform presedintelui Uniunii Producatorilor Industrial de Gaz si Petrol din Federatia Rusa, Ghenadi Shmal, aceste acorduri limiteaza drastic capacitatea Nabucco de a gasi rezervele de gaz necesare. „In acest moment nu exista resurse suficiente pentru Nabucco. Azerbaidjanul nu are destul gaz pentru Nabucco, asa ca toate sperantele erau legate de Turkmenistan. Dar cum in acest moment, Turkmenistanul furnizeaza gaz Chinei si Iranului, nu mai are rezerve si pentru Nabucco. De unde va fi luat acest gaz ereprezinta o problema importanta. De aceea, South Stream ramane o prioritate, cu atat mai mult cu cat negocierile cu partenerii straini sunt in etapele finale” a mai declarat oficialul local.

Ucraina cere acces la gazele din Asia

Rusia nu exclude posibilitatea tranzitului gazelor naturale din zona Asiei Centrale spre Ucraina via Rusia, a declarat recent, la Kiev, presedintele rus Dmitri Medvedev, citat de mass-media locala. Problema reluarii livrarilor de gaz turkmen catre Ucraina va trebui discutata in perioada urmatoare, a declarat presedintele ucrainean Viktor Ianukovici, exprimandu-si speranta in sprijinul Moscovei pentru cumpararea de gaz turkmen de catre tara sa. “Este o chestiune care nu se poate regla bilateral. Este vorba de acordurile Rusiei si Ucrainei cu Uzbekistanul si cu alti parteneri, cum ar fi Turkmenistanul”, a explicat Medvedev, la un forum al oamenilor de afaceri in capitala Ucrainei.
Reamintim ca Ucraina cumpara gazele direct din Republica Turkmenistan, pana in 2006, cand intermediar a devenit compania ruso-ucraineana, RosUkrenergo. Aceasta a fost eliminata in 2009 de pe piata ucraineana de catre fostul prim-ministru Iulia Timosenko, care a adus Ucraina in situatia de a cumpara gaz exclusiv din Rusia.
Posibilitatea ca Moscova sa acorde Ucrainei acces la gazele mai ieftine din Asia Centrala este privita cu scepticism de analisti, care critica lipsa de transparenta a sistemului de livrare a gazelor prin intermediari. In ciuda reducerii semnificative obtinute anterior la pretul gazelor rusesti, Ucraina a ramas o sursa de venituri importanta pentru Gazprom, observa intre altii Mihail Korcemkin, de la East European Gas Analysis.