Basescu indeamna indeamna diplomatii sa promoveze investitorii romani in Rusia

Basescu indeamna indeamna diplomatii sa promoveze investitorii romani in Rusia

Liderul de la Cotroceni Traian Basescu a declarat, marti, ca piata Federatiei Ruse este deschisa firmelor romanesti, pentru care nu exista restrictii din punct de vedere politic in privinta exporturilor sau investitiilor, adresand un apel catre comunitatea de afaceri din tara noastra sa nu mai evite aceasta tara. „Piata Federatiei Ruse, o piata care ne este deschisa si din punct de vedere politic nu exista restrictii pentru oamenii de afaceri romani sa exporte in Federatia Rusa sau sa faca investitii in Federatia Rusa. Problema este sa avem si indrazneala sa o facem si fac un apel din acest punct de vedere la comunitatea de afaceri din Romania sa nu mai evite Federatia Rusa”, a declarat Basescu, la intalnirea cu ambasadorii romani.

Caucazul ca prioritate energetica

in alta ordine de idei, el a aratat ca parteneriatul strategic incheiat de Romania in 2009 cu Azerbaidjan merge foarte bine, iar Romania se va concentra pe misiunea de a fi o punte de legatura intre statele din UE si cele din zona caspica si Asia Centrala. Basescu a aratat ca Romania este implicata in negocierile tripartite Azerbaidjan-Turkmenistan-Comisia Europeana privind realizarea conductei transcaspice care sa garanteze viabilitatea proiectului Nabucco. „Politica noastra externa se va concentra in continuare pe misiunea pe care ne-am asumat-o de a fi o punte de legatura intre statele din UE si cele din zona caspica si Asia Centrala. Aici, as atentiona in mod deosebit ambasadorii din Azerbaidjan si Turkmenistan, ca ne-am asumat o contributie importanta, in baza relatiilor bilaterale pe care le avem cu cele doua tari, in reusita negocierilor tripartite Azerbaidjan-Turkmenistan-Comisia Europeana pentru realizarea conductei transcaspice ca solutie de garantare a viabilitatii proiectului Nabucco. Desi nu avem un parteneriat strategic cu Turkmenistanul asa cum avem cu Azerbaidjanul, dar relatia bilaterala ne permite sa sprijinim negocierile tripartite cu Azerbaidjan-Turkmenistan-Uniunea Europeana”, a declarat Basescu.

Share our work
Romania si Turkmenistan strang legaturile economice

Romania si Turkmenistan strang legaturile economice

Ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Daniel Chiţoiu, se află, în perioada 3-5 septembrie, în Turkmenistan, unde participă la lucrările celei de-a treia sesiuni a Comisiei mixte Româno-Turkmene de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică şi a celei de a treia reuniuni a Grupului de lucru Româno-Turkmen pentru colaborarea în domeniul energiei.
Ministrul Chiţoiu s-a întâlnit luni cu Beimurat Hodjamuhamedov, vice-preşedinte al Cabinetului de miniştri al Turkmenistanului, responsabil cu activitatea sectorului petrolier şi al gazelor, şi cu Akmyrat Egeleev, vice-preşedinte al Cabinetului de miniştri al Turkmenistanului, responsabil cu sectorul construcţiilor şi al energiei electrice. În cadrul întâlnirilor au fost analizate subiecte referitoare la dezvoltarea schimburilor comerciale şi a cooperării economice bilaterale, printre care implicarea companiilor româneşti în procesul de explorare şi exploatare off shore a resurselor de hidrocarburi în Turkmenistan, realizarea unor activităţi de service, livrări de echipament petrolier şi de gaze, informatizarea sectoarelor economice şi sociale ale Turkmenistanului, construirea de obiective civile şi infrastructură rutieră, exportul de articole de îmbrăcăminte, dar şi importul de fire şi fibre din bumbac, ţesături şi produse ale industriei textile.
Demnitarul român a prezentat oferta României de a livra nave maritime la comandă, conform specificaţiei părţii turkmene, şi de a se implica în modernizarea sectorului feroviar turkmen, prin livrarea de material rulant. Lucrările Grupului de lucru pentru colaborarea în domeniul energiei, desfăşurat în paralel cu Comisia mixta, au fost prezidate, din partea română, de către Gelu Ştefan Diaconu, secretar de stat în cadrul MECMA.
De asemenea, Valentin Preda, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, a avut convorbiri cu demnitari din cadrul Ministerul turkmen al Transporturilor pe teme privind colaborarea bilaterală în domniile feroviar, maritim, rutier, realizarea coridorului de transport Constanţa – Turkmenbashi. În vederea analizării şi aprofundării colaborării în domeniul transporturilor a fost convenită înfiinţarea Grupului de lucru mixt în domeniul transporturilor.
Cu ocazia acestei vizite s-a organizat şi o misiune economică română formată din reprezentanţi ai 22 de companii cu activitate în domeniile utilajului petrolier şi de gaze, producţiei şi distribuţiei de gaze naturale, IT-ului, construcţiilor civile şi de infrastructură rutieră, service şi reparaţii de aeronave, comunicaţii şi sisteme de securitate, industrie textilă, turism şi altele.

Share our work
Romania, poarta spre UE pentru gazul lichefiat turkmen

Romania, poarta spre UE pentru gazul lichefiat turkmen

Oficialii din Turkmenistan sunt tot mai interesanti in a-si vinde gazul in Europa iar Romania este tot mai des in discutie pentru realizarea acestui obiectiv. Agentia turkmena de stiri Turkmen Dovlet Khabarly a transmis luni ca Turkemenistanul studiaza posibilitatea de a transporta in Europa gaz natural lichefiat in containere speciale catre portul Baku din Azerbaidjan, prin intermediul portului Constanta de la Marea Neagra. Pentru moment, negocierile sunt in desfasurare si analizeaza furnizarea gazului lichefiat din Turkmeninstan spre Europa prin portul Constanta. Gazul lichefiat ar urma sa fie transportat in containere speciale catre portul Baku de catre flota comerciala turkmena, si din Baku spre porturile Batumi sau Poti (Georgia, regiunea Marii Negre) pe calea ferata. Apoi, din porturile georgiene, containerele vor fi transportate de nave spre Romania sau alte tari de la Marea Neagra. Acelasi scenariu poate fi aplicat si altor bunuri exportate de Turkmenistan si care pot fi transportate in containere. Turkmenistanul si-a manifestat deja interesul de a participa la proiectul gazoductului AGRI, ce prevede livrarea de gaz natural lichefiat din Azerbaidjan spre Romania, de pe teritoriul Georgiei, via Marea Neagra. Interconectorul AGRI vizeaza transportarea gazului din Azerbaidjan prin intermediul conductelor de pe coasta Marii Negre a Georgiei, unde gazul va fi lichefiat la un terminal special. Gazul va fi apoi livrat spre un terminal la portul Constanta, prin intermediul tancurilor petroliere. Ulterior, gazul lichefiat va fi adus la stare de gaz natural si va fi utilizat pentru a acoperi nevoile Romaniei si ale altor state europene. Este de asteptat ca Turkmenistanul, care ar participa la proiect ca furnizor, sa ofere gaz natural lichefiat prin Marea Caspica spre Azerbaidjan pentru tranzitul catre Europa.

Share our work
Filat s-a intalnit cu Medvedev si Berdimuhamedov

Filat s-a intalnit cu Medvedev si Berdimuhamedov

Premierul rus Dmitri Medvedev a avut miercuri, în Turkemenistan, o întâlnire cu omologul său din Republica Moldova, Vlad Filat. De asemenea, premierul de la Chişinău s-a întâlnit şi cu preşedintele turkmen, Gurbangulî Berdîmuhamedov.
Filat şi Medvedev s-au întâlnit în marja Reuniunii şefilor de Guvern din Comunitatea Statelor Independente (CSI), care are loc în capitala Turkmenistanului, Aşhabad. „Mă bucur că am avut posibilitatea realizării unui schimb de opinii cu privire la problemele noastre regionale în cadrul Reuniunii şefilor de guvern din statele membre ale CSI”, i-a spus Medvedev lui Filat, punctând că aceasta este prima lor întâlnire în calitate de premieri. Medvedev a preluat atribuţiile de prim-ministru pe 8 mai, după expirarea mandatului său de şef de stat.
Dmitri Medvedev şi-a exprimat speranţa construirii unor relaţii de lucru eficiente şi prieteneşti cu Chişinăul. El a apreciat că aceasta „ar fi, fără îndoială, un lucru util pentru dezvoltarea relaţiilor multilaterale de bună vecinătate dintre Rusia şi Republica Moldova. La rândul său, Vlad Filat l-a felicitat pe Medvedev cu ocazia numirii acestuia în funcţia de şef al guvernului rus. Premierul Republicii Moldova a menţionat că în 2012 s-au împlinit 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre R. Moldova şi Federaţia Rusă şi zece ani de la semnarea Tratatului de prietenie şi cooperare. „A fost o perioadă complicată, dar am reuşit să stabilim relaţii bune”, a spus Vlad Filat, declarându-se optimist cu privire la viitorul relaţiilor dintre cele două state.
În cadrul întrevederii, cu Gurbangulî Berdîmuhamedov, Preşedinte al Turkmenistanului, a fost examinat un spectru larg de subiecte ce vizează relaţiile bilaterale dintre Republica Moldova şi Turkmenistan, dar şi aspecte privind cooperarea internaţională. În mod special a fost discutată perspectiva colaborării în domeniile energetic şi agricultură, fiind exprimat interesul reciproc pentru diversificarea şi aprofundarea ei. De asemenea, s-a discutat despre necesitatea impulsionării cooperării în domeniul turistic. Cei doi oficiali au convenit asupra creării Comisiei mixte interguvernamentale de cooperare economică, ce va avea în sarcină elaborarea şi implementarea mecanismelor de valorificare a potenţialului economic.
Principalele direcţii de activitate ale Comisiei vor viza domeniile: energetic, agricultura, investiţii, construcţii etc. Prima şedinţă a comisiei interguvernamentale moldo-turkmene pentru cooperare economică va avea loc pînă la finele anului în curs. În anul 2012, se împlinesc 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între Republica Moldova şi Turkmenistan.

Share our work
Kremlinul ramane fara radarul din Azerbaidjan. Nabucco vs. South Stream, etapa militara

Kremlinul ramane fara radarul din Azerbaidjan. Nabucco vs. South Stream, etapa militara

Statia radar de la Gabala, miza strategica pentru Moscova

Negocierile dintre Federatia Rusa şi Azerbaidjan cu privire la prelungirea acordului de închiriere a staţiei de radiolocaţie de la Gabala au intrat în impas, autoritatile de la Baku cerand majorarea chiriei de la 7 milioane USD, cat plateste Moscova in acest moment,  pana la 300 de milioane USD, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Surse militare oficiale de la Moscova, citate de mass-media rusa, considera au suma cerută ca fiind ‘neadecvată’, subliniind că, în cazul în care Baku nu-şi va tempera pretenţiile, Rusia se va retrage din Gabala.
Anul acesta expiră vechiul acord de închiriere a staţiei de la Gabala, semnat între Rusia şi Azerbaidjan în 2002. Conform prevederilor documentului, acordul se prelungeşte automat din trei în trei ani, cu condiţia ca niciuna dintre părţi să nu o anunţe pe cealaltă, cu o jumătate de an înainte de expirarea acordului, cu privire la intenţia de a se retrage din acesta. O nouă jumătate de an expiră la 9 iunie, dată până la care cele două părţi ar trebui să convină asupra tuturor amănuntelor din contract.

Statie strategica

Moscova doreşte să închidă pentru o perioadă cât mai lungă problema staţiei de radiolocaţie de la Gabala, prelungind acordul nu cu 3, ci cu 25 de ani. În noiembrie 2011, după întrevederea dintre miniştrii azer şi cel rus ai apărării, Safar Abiev şi Anatoli Serdiukov, oficialul rus a declarat că părţile au reuşit să se înţeleagă pe marginea tuturor problemelor, cu excepţia celei financiare. La acea dată, conform surselor citate de publicatia rusa Kommersant, Azerbaidjanul şi-a exprimat intenţia de a dubla chiria de la 7 la 15 milioane de dolari. Pentru a depăşi această problemă, la începutul lui decembrie 2011 în negocieri s-a implicat o comisie specială, formată din reprezentanţi ai mai multor ministere ale Rusiei. Efectul, însă, a fost unul opus: Baku a majorat iniţial preţul până la 150 de milioane de dolari, iar acum – chiar până la 300 de milioane.
Plecarea din Gabala i-ar putea crea Rusiei probleme însemnate, subliniază Kommersant. Din punct de vedere funcţional, radarul azer ar putea fi înlocuit de noua staţie de radiolocaţie ‘Voronej-DM’ din Armavir (sudul Rusei), însă cel de-al doilea segment al acesteia, care ar urma să monitorizeze lansările de rachetă din zona de răspundere a staţiei de la Gabala, abia urmează să fie dat în exploatare.

Interese NATO

În acelaşi timp, asupra obiectivului azer abandonat de militarii ruşi ar putea avea pretenţii ţări din cadrul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), în primul rând SUA şi Turcia. În acest caz, Moscova nu doar va pierde unul din atuurile sale din negocierile cu Washingtonul pe marginea sistemului antirachetă, ci le va şi ceda americanilor o staţie care i-ar putea ajuta pe aceştia să ducă acţiuni militare împotriva Republicii Islamice Iran, considera oficialii rusi.
Noile solicitări ale Azerbaidjanului sunt explicate de Ministerul rus al Afacerilor Externe prin ‘actuala conjunctură’. ‘Finalizarea termenului de valabilitate a acordului constituie un moment propice pentru revizuirea prevederilor acestuia. În mod firesc, nimeni nu vrea să-l modifice în detrimentul său’, afirmă un diplomat rus pentru Kommersant.

Nabucco vs. South Stream

De altfel, printre experţii şi diplomaţii ruşi mai este vehiculată o versiune: refuzând să facă vreo concesie în cazul Gabala, Baku se răzbună de fapt pe Moscova pentru poziţia ei pe marginea statutului Mării Caspice. Rusia este iritată de posibila participare a Azerbaidjanului la gazoductul Transcaspic, proiectat să ocolească teritoriul rus. Conducta, cu o capacitate de 20-30 de miliarde cubi pe an, va permite transportarea de gaz din Turkmenistan spre gazoductul Nabucco, un concurent al gazoductului South Stream promovat de Gazprom.
Argumentul-cheie al Rusiei în această dispută este acela că, din punct de vedere juridic, statutul Mării Caspice nu a fost fixat nici la această oră, iar fără acordul tuturor ţărilor limitrofe, autoritatile de la Baku şi Aşhabad nu ar avea voie să construiască vreo conductă pe fundul mării. La rândul său, Azerbaidjanul insistă că poate soluţiona aceste probleme cu Turkmenistanul pe bază bilaterală, iar în acelaşi timp încearcă să-i creeze probleme Rusiei. Una dintre aceste probleme s-a dovedit a fi şi staţia de radiolocaţie de la Gabala, conchide Kommersant.

Share our work