de Isac Mihai | mart. 6, 2019 | Info Caspica, România, Știri, UE
Turkmenistan-partener-al-UE
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a semnat, luni, alături de omologii săi din Turkmenistan, Azerbaidjan şi Georgia, o declaraţie privind angajamentul României în proiectul unei rute de transport de mărfuri între Marea Neagră şi Marea Caspică, şeful diplomaţiei române remarcând „accentul deosebit pus de Uniunea Europeană pe conectivitate”, se arată în comunicatul MAE de la București, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Această axare pe conectivitate, alături de „evoluţiile impresionante în întreaga regiune în domeniul conectivităţii transportului de mărfuri şi modernizării facilităţilor portuare”, constituie contextul în care a fost luată iniţiativa prezentată luni, a afirmat Meleşcanu.
Coridor strategic
Înaltul oficial român a punctat că declaraţia semnată exprimă şi angajamentul comun privind „operaţionalizarea în cel mai scurt termen a acestui proiect”. „Acest coridor de transport de mărfuri Marea Neagră-Marea Caspică este un proiect lansat de Turkmenistan şi România care vizează crearea unei rute de transport intermodal maritim fluvial, feroviar şi rutier între Europa Centrală şi de Nord, Caucazul de Sud şi Asia Centrală, cu perspectiva conectării la regiunea Asia-Pacific”, a mai afirmat Meleşcanu.
El a detaliat că ruta se bazează „pe continuitatea geografică a României, Georgiei, Republicii Azerbaidjan şi a Turkmenistanului, a facilităţilor oferite de Portul Constanţa din România, Portul Poti din Georgia, portul Baku din Azerbaidjan şi Portul Turkmenbaşi din Turkmenistan şi a conexiunii directe între Portul Constanţa şi Dunărea şi ulterior a cursurilor de apă şi a canalelor interne de pe continentul european, oferind posibilitatea accesării de mărfuri la nivelul Europei Centrale şi de Nord”.
Marea Caspică-Marea Neagră, axă strategică
Strategie UE pentru Asia Centrală
Ministrul român a mai vorbit despre sprijinul României pentru strategia UE privind Asia Centrală, care urmează să fie adoptată în luna iunie în acest an, pe durata preşedinţiei României a Consiliului Uniunii Europene.
La rândul său, viceprim-ministrul Rashid Meredov, ministrul Afacerilor Externe al Turkmenistanului, a apreciat că „noul format de interacţiuni are perspective bune”. „Turkmenistanul îşi dezvoltă interacţiunea cu UE pe segmentul de transport. (…) Scopul strategic al ţării noastre este să creăm un sistem multimodal de coridoare de transport euroasiatic. Considerăm ruta Marea Caspică – Marea Neagră ca fiind un segment important al acestui segment”, a afirmat oficialul turkmen.
Totodată, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Azerbaidjan, Elmar Mammadyarov, a vorbit despre rolul preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene în promovarea acestui proiect. „Cred că raportarea la preşedinţia Consiliului UE şi la apartenenţa României la UE va face ca acest proiect să fie atrăgător pentru alte state membre din Uniunea Europeană să folosească acest coridor pentru transportul bunurilor”, a punctat el.
Georgia, poziție strategică
Ministrul de Externe al Georgiei, David Zalkaliani, a vorbit, în context, despre poziţionarea geostrategică a ţării sale. „Georgia deja a demonstrat că este un partener de încredere şi un participant activ în proiecte regionale ce au ca scop transportul între Est şi Vest. Vrem să consolidăm rolul Georgiei ca hub de transport şi logistic, să folosim eficient poziţia geostrategică Georgiei”, a evidenţiat David Zalkaliani.
Pornind de la sprijinul politic exprimat prin Declaraţia comună, ministerele de resort şi agenţiile naţionale din cele patru state vor înfiinţa un grup de lucru la nivel de experţi pentru identificarea şi soluţionarea tuturor aspectelor tehnice.
În marja reuniunii cvadrilaterale, ministrul român de Externe a avut întrevederi bilaterale cu cei trei omologi, fiind trecut în revistă stadiul relaţiilor, inclusiv din perspectiva exercitării de către România a preşedinţiei semestriale a Consiliului Uniunii Europene. (N.G.)
de Isac Mihai | nov. 19, 2018 | Asia Centrală, Principal, România, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Asia Centrala, regiune importanta pentru diplomatia UE
Ministrul român Teodor Meleşcanu a participat recent la reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles, unde a subliniat importanţa menţinerii angajamentului UE faţă de stabilitatea şi securitatea statelor din Asia Centrală, afirmând că, în contextul preluării mandatului Preşedinţiei Consiliului UE, România va continua să manifeste un interes special pentru regiune şi în favoarea dinamizării relaţiilor UE cu aceste state. Potrivit unui comunicat transmis de MAE român, citat de KARADENIZ PRESS, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles au fost abordate subiecte de actualitate de pe agenda europeană, precum Asia Centrală, Bosnia şi Herţegovina, Ucraina, Yemen.
Reuniune ministerială
În cadrul discuţiei privind Asia Centrală, miniştrii au evaluat situaţia de ansamblu din regiune, în pregătirea reuniunii ministeriale UE-Asia Centrală, din 23 noiembrie 2018. Au fost evidenţiate perspectivele principalelor evoluţii din cele cinci state central-asiatice şi posibilităţile de dezvoltare a cooperării UE – Asia Centrală.
„În intervenţia sa, ministrul afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, a subliniat importanţa menţinerii angajamentului UE faţă de stabilitatea şi securitatea statelor din Asia Centrală, arătând că, în contextul preluării mandatului Preşedinţiei Consiliului UE în primul semestru al anului 2019, România va continua să manifeste un interes special pentru regiune şi în favoarea dinamizării relaţiilor UE cu aceste state. În acest sens, ţara noastră va sprijini o implicare mai eficientă şi mai vizibilă a UE în Asia Centrală. În context, a menţionat intenţia organizării la Bucureşti a unei reuniuni ministeriale privind Asia Centrală, ca parte a programului de priorităţi în timpul Preşedinţiei României a Consiliului UE”, informează MAE. (Isac Mihai)
de Razvan Iorga | iun. 4, 2014 | Asia Centrală, Razboi energetic, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Presedintele tur, Abdulah Gul si omologul sau turkmen, Gurbanguli Berdimuhamedov
Autoritatile de la Ankara isi doresc sa aduca gaze din zona Asia centrala inspre Europa, ca alternativa la gazul rusesc. „Ne mentinem pozitia in ceea ce priveste transporul de gaz turkmen pe piata europeana via Turcia”, a declarat presedintele turc, Adbullah Gull la o conferinta comuna la care participa si omologul sau turkmen, Gurbanguli Berdimuhamedov. „Cooperarea noastra in domeniile energiei si transportului are caracter strategic. Astazi vorbim despre ce poate fi facut pentru incurajarea cooperarii economice si a comertului”, a completat oficialul turc, citat de Itar-Tass. Potrivit lui Gul, proiecte de infrastructura ale companiilor turce in Turkmenistan au depasit 40 de miliarde de dolari in luna mai a acestui an. Acestea sunt in numar de 600 iar schimburile comerciale dintre cele doua tari se ridica la 2,5 miliarde de dolari. La randul sau, presedintele turkmen a precizat ca schimburile comerciale dintre cele doua tari au crescut anual cu 38%. „Relatiile noastre cu Turcia cresc in domeniul economiei si al comertului la un nivel mult mai calitativ”, a declarat Berdimuhamedov. Cei doi au semnat miercuri mai multe protocoale in domeniile afacerilor, stiintei si tehlonogiei, turismului. Berdimuhamedov a sosit in Turcia pentru a lua parte la Consiliul de Cooperare a Statelor Turcofone (CCST), ce are loc la Bodrum in perioada 4-5 iunie.
de Vitalie Goncearov | iul. 16, 2013 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Uncategorized @ro
Mostenirea liderului uzbec, Islam Karimov, poate arunca fosta republica sovietica intr-un razboi civil
În această primăvară, mass-media regionala practic l-a „înmormântat” pe președintele Uzbekistanului, Islam Karimov, care la ai săi 75 de ani a suferit un atac de cord, iar presa specula că acesta se află în prag de moarte. La răspândirea acestor zvonuri a contribuit și faptul că liderul uzbek nu s-a afișat în public o perioadă îndelungată de timp. Chiar dacă mai târziu, președintele a „înviat”, toți sunt convinși că zilele acestuia la putere sunt numărate, iar fluxul de prognoze și presupuneri despre cine îl va înlocui pe Karimov, care conduce Uzbekistanul din 1990, crește exponențial. În ultimile luni întreg Uzbekistanul este în așteptarea unor schimbări radicale, devenind evident faptul că lupta pentru locul de sccesor al lui Karimov a intrat în ultima faza.
Datorita controlului controlului total exercitat de autoritatile uzbece asupra mass-media (inclusiv cea străină), din fosta republica sovietica vin foarte puține informații obiective, care ar permite analistilor să facă o prognoză concretă sespre evoluția reală a situației politice. Astfel, conform informațiilor unor experți, de la sfârșitul anului 2012, lupta dintre potențialii succesori ai lui Karimov a căpătat caracterul unui război informațional.
Asalt asupra familiei Karimov
Prima lovitură, cum și era de așteptat, a fost aplicată fiicei mai mari a lui Islam Karimov, Gulnara. Motivul formal a fost atacul firmelor controlate de Gulnara asupra filialei MTS (companie de telefonie mobilă din Rusia) din Uzbekistan, „Uzdunrobit”. Faptul a fost catalogat „o acaparare ilegală” a acestei companii, iar Gulnara Karimova a fost prezentată opiniei publice rusești și occidentale (cu succes) drept o întruchipare a corupției puterii din Uzbekistan. În jurul activității fiicei președintelui a fost provocata o agitație enormă, din această cauză fiind anulată reforma constituțională, preconizată în Uzbekistan pentru 2013.
Autoritatile de la Tașkent planificau să acorde atribuții mai mari Parlamentului uzbec (in mod special camerei inferioare, care trebuia să fie condusă de Gulnara) și guvernului, in prezent singura persoană cu puteri reale în Uzbekistan fiind presedintele Islam Karimov. Amanarea a fost urmata de ridicarea imunității diplomatice a Gulnarei Karimova, în urma hotărârii autorităților uzbece. Hotărârea ridicării imunității a fost luată după ce, în luna iunie 2013, în Franța au avut loc descinderi și percheziții ale poliției franceze în apartamente, care au legătură cu fiica președintelui Uzbekistanului.
Scut diplomatic
Din 2010 până în prezent, Gulnara a avut imunitate diplomatică, fiind, mai întâi ambasador în Spania, apoi reprezentantul permanent al Uzbekistanului la ONU. Poliția franceză a căutat în apartamentele respective documente referitoare la dosarul de spălare a banilor, în care este învinuit adjunctul Gulnarei, Alișer Ergașev. Acesta este reprezentantul companiei Taakilant, despre care mass-media a scris că este controlată de catre Gulnara Karimova. Conform anchetatorilor, pe conturile Takilant erau transferați bani din mita de la operatorul de telefonie mobilă, TeliaSonera, care activează pe piața uzbekă.
Razboi politic
Răspunsul Gulnarei nu s-a lăsat așteptat: lovitura a fost aplicată unuia dintre cei mai importanti reprezentanți ai clanului din Tașkent, prim-vicepremierului, Rustam Azimov, care este și el unul din potențialii succesori ai lui Karimov. Prin mass-media controlata de ea, s-a speculat că averea lui Azimov a ajuns la peste 4 miliarde dolari, și a reușit să îl convingă pe președinte să lanseze un atac asupra băncilor controlate de Azimov, în speță banca „Ipak-Iuli”. După negocieri dintre Karimov și Azimov, controlul autoritatilor la băncile prim-vicepremierului a încetat, dar poziția lui Azimov, ca și potențial succesor a fost considerabil slabita.
Potrivit experților din Uzbekistan, conflictul deschis între Gulnara și Azimov a fost provocat de un alt candidat la fotoliul de președinte – șeful Serviciului Securității Naționale (SSN) din Uzbekistan, Rustam Inoiatov. Cu doi ani în urmă acesta era considerat cel mai probabil succesor al lui Karimov, dar acum a devenit evident că acesta nu va putea pretinde la cea mai înaltă funcție din stat, in parte datorita faptului ca peste un an șeful SSN va împlini 70 de ani și este bolnav de diabet. Dar aceasta nu înseamnă că Inoiatov nu va participa la împărțirea puterii, după retragerea actualului președinte.
Schimbarea la fata
Conform surselor citate, scopul său principal este provocarea unor conflicte între potențialii candidați, pentru a ține sub control procesul de transferare a puterii. Inoiatov încearcă să obțină susținerea Moscovei, poziționându-se, în prezent, în calitate de politician pro-rus, care va apara interesele Kremlinului în Uzbekistanul de după Karimov.
Dar, actualul șef al SSN, până nu de mult era unul din politicienii uzbeci cu poziții anti-rusești dure: el a epurat rândurile SSN de toți colaboratorii care simpatizau Rusia și a organizat un proces demonstrativ de căutare a agenților ruși în ministerul apărării. Totodată, prin intermediul SSN și a contactelor sale din instituțiile de forță din Rusia, Inoiatov urmărește orice activitate la Moscova, a potențialilor candidați la succesiunea lui Karimov.
Totodată, analiștii occidentali au observat o coincidență stranie între intensificarea activității a grupărilor islamiste din Uzbekistan (Hizb-Ut-Tahrir, Mișcarea islamică din Uzbekistan) și întărirea puterii lui Inoiatov, care obținea pentru sine, si aliatii sai, funcții și atribuții noi. De aceea există opinia că șeful SSN ar putea utiliza „islamiștii controlați de el” ca să aibă un motiv să instaureze starea de urgență, dacă transferul puterii de la Karimov nu va decurge conform scenariului agreat de Inoiatov.
Candidat teoretic
În afară de cei enumerati, mai există, teoretic, un candidat la succesiunea lui Karimov – actualul premier uzbec, Shaukat Mirziyoyev. Teoretic, deoarece, pentru presedintele uzbec a luat toate masurile pentru a limita ambitiile politice ale premierului. Astfel, Mirziyoyev nu are dreptul să dea ordine serviciilor de securitate, acesta fiind prerogativa exclusiva lui Karimov), prim-vicepremierul Azimov fiind „mana de fier” din spatele premierului, considerat de mass-media din Uzbekistan „simplu gospodar”. Totodata, presedintele uzbec a limitat considerabil și activitatea internațională a premierului.
Mass-media regionala a mai speculat si faptul ca, printr-un un sistem extins de informatori, Karimov deține informații complete privind abuzurile financiare ale premierului, care îi permit actualului președinte nu doar să îl demită în orice moment pe Mirziyoyev, dar și să îl bage la închisoare. Până atunci, premierul este necesar pentru a servi în calitate de țap ispășitor în condițiile situației economice tot mai deplorabile din Uzbekistan.
Operatiunea „Succesorul”
Începutul operațiunii „Succesorul” va depinde de doi factori, considera surse locale, si anume de starea sănătății lui Islam Karimov și situația economică din Uzbekistan, care dacă va continua să se înrăutățească, ar putea provoca o explozie socială. Până atunci potențialii candidați stau în expectativă. Balanța forțelor candidaților va depinde și de cantitatea de resurse financiare, de aceea în prezent în țară are loc o luptă tot mai intensă de a controla sursele bugetului de stat. Însă nu este exlusă repetarea situației din 2006 din Turkmenistan, când pe „eternul” Saparmurat Niazov a fost înlocuit de o persoană aflată până atunci în umbră, actualul presedinte Gurbangulî Berdîmuhamedov.
de Vitalie Goncearov | iul. 1, 2013 | Asia Centrală, Info Caspica, Știri, Uncategorized @ro
Jennifer Lopez, show de zile mari in Turkmenistan
Human Rights Foundation a criticat-o dur pe interpreta Jennifer Lopez, care a participat la concertul din 29 iunie 2013 dedicat zilei de naștere a liderului Turkmenistanului, Gurbangulî Berdîmuhamedov, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. În declarația fundației se menționează că, deși Lopez are dreptul să aleagă singură în fața căror dictatori să cânte, aceste acțiuni discreditează reputația interpretei ca o participantă activă la programul Amnesty International de apărare al drepturilor femeilor mexicane.
Reamintim ca Lopez a participat în calitate de interpretă la concertul organizat cu ocazia împlinirii a 56 ani de la nașterea lui Berdîmuhamedov. Festivitatea a fost organizată în stațiunea „Avaza” de la Marea Caspică, nu de parte de orașul Turkmenbași. În timpul concertului, interpreta americană a fost îmbrăcată într-un costum național turmen și a interpretat cântecul „Happy birthday, Mr President”.
Lider controversat
Împreună cu Lopez, pentru Berdîhmuhamedov au cântat și un șir de interpreți ruși, printre care Filipp Kirkorov, Sati Kazanova, trupa „Reflex”, dar și interpreți din Turcia și Liban.
Prin intermediul unei scrisori oficiale, Jeniffer Lopez, și-a cerut scuze pentru faptul că a participat la concertul dedicat zilei de naștere al președintelui Turkmenistanului. În scrisoare se spune că Lopez „nu ar fi participat la concert, dacă ar fi știut de situația cu drepturile omului în republică”. Conform interpretei, propunerea de a cânta în Turkmenistan a fost analizată și coordonată de reprezentanții ei.
Gurbangulî Berdîmuhamedov a ocupat postul de președinte al Turkmenistanului în 2007, după moarte suspecta a lui Saparmurat Niazov (care avea statutul de președinte pe viață). Organizațiile internaționale de apărare ale drepturilor omului îl învinuiesc de persecutarea oponenților politici și nerespectarea drepturilor omului si a libertăților cetățenești.
